Page 1 - Bunul_Econom_1900_19
P. 1
Anul I Orăştie, 6/19 Maiu 1900 Nr. 19
Scoale comerciale. Cumpărând marfa acolo unde se află Cunoscând însemnătatea cea mare
de prisos, împedecă ca acea marfă să a negoţului în vieaţa popoarelor şi ştiind
ajungă fără preţ, şi prin aceasta dă în trista împrejurare, că negoţul în satele
In firul cercetărilor de mai nainte
demn, ca oamenii să producă mult peste locuite de Români, este aproape cu
am vezuţ, care sunt şcoalele şi aşeză-
trebuinţele lor. în chipul acesta comer totul în mâni străine, ne bucurăm că
mintele din ţeara noastră, întocmite
ciul e de mare bine producenţilor. în timpul mai nou încep şi Românii
pentru trebuinţele culturale ale economi
Ear’ prin 'aceea, că duce marfa noştri a se îndeletnici cu ale negoţu
lor, industriaşilor şi meseriaşilor noştri,
trebuitoare acolo, unde nu se află deajuns lui, ceea-ce se vede şi din numărul fru
şi care este numeral Românilor aflători
pentru acoperirea tuturor lipselor, ză muşel al Românilor aflători la aceste
la acelea, arătând totodată datorinţa
dărniceşte urcarea peste măsură în aceste şcoale şi nu putem din destul să în
noastră de a cerceta acele şcoale şi
părţi, a mărfii' ce se caută. Şi astfel demnăm tinerii noştri şi cu acest pri
aşezăminte; în lipsa de asemenea în
este de folos şi consumenţilor. lej, a se pregăti pentru această carieră
tocmiri ale noastre proprii româneşti.
Pentru a desevîrşi icoana învăţă De rodul lucră» sale nu se bucură şi frumoasă şi folositoare, stăruind a se
desevîrşi cât mai mult, cercetând şi
mântului nostru economic cum e el azi, deci numai neguţătorul, ci totodată şi
în numărul de faţă al „Bunului Econom" producentul, care are prea multă marfă, şcoalele comerciale anume.
vom arăta starea şcoalelor comerciale şi consumentul, care nu are deloc ori Dr. Ioan M ihu
(pentru neguţători) din Ungaria şi nu nu deajuns, pentru aceea ’i-s’a şi dat
mărul elevilor Români la acelea. comerciului în toate timpurile o deose
Mai nainte voiu arăta în câteva bită îngrijire şi mult sprigin. A gricultură
cuvinte însămnătatea comerciului (nego Pentru-ca cineva să fie bun negu
ţului) peste tot în treburile economice. ţător, se cere să fie treaz şi isteţ la Calendar
Comerciul sau negoţul arc un rol minte, bun muncitor, şi s i aibă cunoştin Acasă. Faceţi pregătirile pentru
mijlocitor în economie. Comerciul mij ţele de lipsă, căci numai astfel e în cosit: diregeţi furci, greble, coase şi
loceşte trecerea mărfurilor sau producte stare â judeca când, unde, şi ce să cum cate; ce n’aţi avea, agonisiţi-ve din
vreme, cum s. p. capre pentru usca
lor dela cei-ce ’le-au dat fiinţă, la consu- pere cu sorţi de dobândă? tul trifoiului, lucernei şi măzărichei.
menţi, adecă la cei-ce au trebuinţă de Neguţătorul fără cunoştinţe temei Sara şi dimineaţa daţi vitelor şi
după scoaterea lor la păşune, ceva
acelea. Negustorul cumpără productele nice în ale negoţului, nu poate da cum se nutreţ uscat. Lucerna şi trifoiul în
sau marfa acolo, unde ea se află de cade înainte. stare verde le daţi vitelor la început
numai în amestec cu paie, mai târziu
prisos, şi o duce acolo, unde este cău Aceste cunoştinţe se câştigă deo
şi fără paie.
tată, unde se află cumpărători. sebit în şcoalele comerciale (pentru ne îngrijiţi, ca iepele se se împreune
Această ocupaţie este împreunată guţători), întocmite anume pentru tre cu armăsarii de soi» ales înţărcaţi
mânzii de 4 luni şi, scoţendu-i la
de regulă cu bun câştig, pentru-câ după buinţele lor.
păşune, daţi-le şi ceva oves şi fân.
firea lucrului, negustorul cumpără acolo, Şcoale de acestea avem în Unga Ingrigiţi ca rîmătorii scoşi la păşune
unde marfa este mai lesne, fiind priso- ria cu totul 148, cu 924 profesori şi se aibă apă din destul; în lipsa aces
teia uşor se bolnăvesc.
sitoare, şi o vinde acolo, unde este mai 12.247 de elevi, dintre cari Români
In această lună se înţarcă mieii
scumpă, fiind lipsă de ea. Deosebirea, sunt. 277, anume la şcoalele superioare timpurii şi se jugănesc mânzii şi tău-
adeseori mare, între preţul de cumpărare (mai înalte) comerciale aflăm 152 Români, reneii, cari nu s’ar fi ţinend de pră-
silă, asemenea purceii fătaţi în Febru
şi cel de vânzare, este câştigul neguţă îndeosebi la şcoala română comercială
arie.
torului. din Braşov 86, ear’ la şcoala pentru Ţine. de prăsilă numai ouă dela
Neguţătorul deci nu produce (nu ucenicii de neguţători avem 125 ucenici găini foarte mari, grele, blânde şi
bune de ouat, de clocit şi de îngrăşat.
face el însuşi) mărfuri noue, ci câştigul Români.
şi-’l trage din mărfurile produse de eco Aceste cifre arată, că la şcoalele In agr ii. Pliveşte holdele din vreme
şi cât mai bine. începe săpatul din
nomi, de industriaşi şi de meseriaşi. comerciale suntem mai bine representaţi, tâi» al cucuruzului. Răriţi cucuruzul
Cu toate acestea lucrarea neguţă decât la şcoalele pentru economii, in întocmai cum are sS rămână până la
cules. Răritul de mai târz u este în
torului este de mare însemnătate şi dustriaşi si meseriaşi, ceea-ce avem sâ
paguba plantelor iernase. Răriţi napii
pentru cei-ce produc ei inşişi, şi pentru muţămim împrejurării, că avem o şcoală prea deşi, şi răsădiţi prin golişti.
consumenţi (pentru cei-ce iau şi folo românească de felu l acesta şi că tinerii, începeţi cu ogorîtul. Araţi afund
şi luaţi brezde ânguste. Nu întârziaţi
sesc mărfurile). însemnătatea negoţului cari cercetează aceste şcoale, află apli
cu grăpatul ogorului. Grăpaţi cât mai
stă în regularea preţului mărfurilor. care la cele 73 bănci româneşti. adesea ogorul.