Page 3 - Bunul_Econom_1900_19
P. 3
Nr. 19 BUNUL ECONOM r Pag. 3
domnească, la care ceapa să nu-’şi aibă mereu pe timp secetos. Udatul tot precum vom vedea, se deosebesc ca
locul seu de frunte în cămară ori piv deauna se face cu apă stătută, cât cerul de pământ.
niţă. Pentru aceea bine fac cei-ce se ţine primăvăra, dimineaţa înainte de Pregătirile pentru înfiinţarea ma
îndeletnicesc cu cultivarea ei nu numai răsăritul soarelui, ear’ vara se poate gazinelor ca însoţiri comerciale, se fac
pe seama casei, ci şi pentru vânzare." seara dUpă sfinţitul soarelui. Ori de întocmai după-cum am arătat la ce
Căci multe sunt casele, mai ales la câte ori s’ar ivi burUeni, le plivim, ear’ lelalte.
oraşe (dar’ şi la sate), cari fie că n’au în urma unei ploi şi roscolim pămân La alcătuirea statutelor de călăuză
grădină, fie că n’au timp ori voe, nu tul dintre ele cu o săpuţă anume fă au să ne slujască toate cele1 spuse deja
o prăsesc, de trebuit însă le trebueşte, cută, ori în lipsa acesteia cu o custură. la partea I. Cu deosebire că aici trebue
şi aşa aleargă la piaţă şi o cumpără. Nici-odată însă să nu săpăm ceapa se se pună în statute cât o să fie «va
Şi ceapa, îngrijită cum se cade, îţi şi pe timp de secetă ori înainte de a fi loarea nominală«, cât să fie de mare
răsplăteşte munca, adesea chiar foarte plivit buruenile de printre ea. »cuota« (partea cu care întră fiecare to
strălucit. varăş la însoţire. Un tovarăş însă poate să
Cea prăsită din arpagică.
Deşi e cam îndeobşte ştiut cum subscrie şi prin urmare să aibă şi mai
se îngrijeşte această plantă în creşte Se prăseşte ceapa şi pusă din- multe părţi sau «cuote*, atâtea, de câte-
rea sa, dăm totuşi unele îndreptări ce- tr’una din cepe mărunte (arpagică). ori pune suma hotărîtă pentru o cuotă).
lor-ce voesc să aibă o ceapă aievea Cei-ce voesc ceapă mare, frumoasă, Limpede trebue spus apoi în sta
frumoasă, bună şi mare. Despre prăsi- pentru vânzare, o prăsesc mai ales din tute felul cum au tovarăşii se plătească
tul ei nu mai vorbim, căci a trecut arpagică; aceea e acum măricică, de cuotele (odată, în rate, când, etc.).
timpul, vom atinge mai ales ce e a se sădit nu se mai sădeşte, căci s’a pus Pentru-ca mai bine să fim înţeleşi, lă
face de aci încolo în grădina de le de-adreptul la depărtarea de lipsă. săm să urmeze punctele acele, care, con
gumi la ceapă. Peste vâră o îngrijim tocmai ca şi form §. 225 din legea corn, nesmintit tre
Precum se ştie, ea se prăseşte din pe ceapa prăsită din sămânţă, şi din bue să fie cuprinse în statute. Are
sămânţă sau prin râsădirea de cepşoare arpagică prăsim cepe mai mari ca din să fie arătat :
(arpagică). Cea pusă acum 5— 6 săptă sămânţă. Ear’ de voim ca să prăsim 1. Firma şi sediul însoţirii.
mâni din cepşoare, e măricică, cea din cepe aevea deosebit de mari, n’avem 2. Scopul însoţirii.
sămânţă e încă tinerică, abia eşită din de cât să le udăm mereu cu must de 3. Durata însoţirii.
pământ. gunoiu (urină). In caşul acesta insă ce 4. Condiţiunile de primire a mem
pele trebuesc folosite peste vară, căci brilor, asemenea şi condiţiile de repăşire
Cea'prăsită din sămânţă.
nu stau spre a fi păstrate pe iarnă. a membrilor.
Vrând să crească bine, pe ceapa
cea din sămânţă, care e încă mititică, ■ ■ ■ ' 1 G. M aican 5. Fixarea cuotei cu care mem
brii iau parte la afacerile însoţirii, pre
acum o grijim să nu o năpădească bu
cum şi hotărîrea felului de plătire a
ruiana, şi întrucât undeva ar suferi de
Însoţiri, ToîărÂşii acestor cuote.
lipsă de apă (ceea-ce nu va prea fi în
6. Principiile după care are a se
aceste vremi ploioase), apoi s’o udăm ■ ii.
dimineaţa înainte de răsăritul soarelui, pregăti bilanţul anual. (Regulele princi
Magazinele de bucate pale în privinţa aceasta le aflăm în §.
şi nu cu apă proâspet scoasă din fân
tână, ci cu apă stătută, (trasă ca de c a î n s o ţ i r i c o m e r c i a l e . 243 al legii comerciale).
1 7. Modalitatea fixării şi împărţirii
ieri în un ciubăr ori bute şi lăsată
profitului (a dobânzii). Să nu se uite
să stee). Când dela început se hotăreşte ca
aici nici disposiţiile necesare la forma
Când, peste câteva săptămâni, ceapa venitul curat să fie împărţit ca câş
rea «fondului de reservă».
va avea două frunze, cam de o palmă tig de intreprindere între tovarăşi şi nu
dela pământ, o răsădim. Cu cât e mai să se dee întreg pentru scopuri cul 8. Organişarea, alegerea şi cercul
tinără cu atât se prinde mai uşor. Ră- turale sau de binefacere (pentru biserică, şi timpul activităţii direcţiunii. Obliga-
săditul se face când pământul e ume şcoală, săraci, etc,), atunci magazinul mentele şi responsabilitatea direcţiunii
zit, în urma unei ploi mai ales. Răsă- alcătuit formează însoţire comercială, sunt fixate în §§.182— 193, 242 şi 243
dindu-o însă pe timp secetos, stratu care se conduce conform §§-loţ 223— 257 din legea com. ungară.
rile trebuesc udate din greu, şi în fe din legea comercială din anul 1875. 9. Organisarea şi cercul şi timpul
lul acesta ne apucăm de răsădit nu Pe când la cele descrise în partea activităţii comitetului de supraveghiere
mai seara după sfinţitul soarelui. I. lucrul de căpetenie este ca statutele sunt fixate în §§. 194-— 196, 244 şi
Depărtarea între firele de ceapă să fie aprobate de ministru, la aceste 245 ai legii com. din 1875.
să fie cam de-o palmă bună, ca să lucrul de căpetenie este, că statutele 10. Modul de secundare al firmei.
aibă unde creşte căpâţina. Se pune să fie împrotocolate de tribunal în re 11. Locul, timpul, modul conche-
afund cam de două degete, nu mai gistrul firmelor corner ciule (neguţătoreşti). mării, ordinea pertractărilor, etc. în adu-
A
mult, căci fiind mai afund răsădită, La aceste, ca însoţiri comerciale, n’avem narea generală. In privinţa aceasta dau
creşte în sus şi nu se îngroaşe căpă- nimic cu ministrul, aici avem a face cu îndrumări îndestulitoare disposiţiile
ţina, ci se face aşa numiţi »eepoi«. Ceapa tribunalul în cercul căruia ne aflăm. §§-lor 176— 181 şi 240 ai legii com,
şi după-ce o răsădim atât până se Bine dar’ trebue să luăm seama 12. Dreptul de votare şi modul
prinde cât şi după aceea, trebue udată se nu le mestecăm unele cu altele, căci, exercitării aceluia pentru membrii însoţirii.
