Page 4 - Bunul_Econom_1900_19
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 19
dela 50 cr. până la 5 fi. şi apoi această
13. Modul răspândirii pubhcaţiu- câte o singură frunză se află cu sutele
nilor însoţirii. taxă se aplică după bine priceputa tre de mii,, atâta-’s de mici (...Mic, dar’ al
.14. Responsabilitatea membrilor. buinţă. dracului!...).
Există doue feluri de responsabili (Vâ urma). ' 7 . G . OSVA DA Dusă de vânt, peronospora se răs
tate: ţermurită (limitată) şi neţermuită pândeşte mult mai grabnic ca filoxera
(nelimitată). Limitată, când membrii sunt peste întreagă viia, peste toate viile
V I I E R I T
responsabili pentru afacerile însoţirii nu unei comune, şi din acestea peste viile
mai eu cuotele subscrise; nelimitată, Calendar. comunelor vecine, şi aşa mâi departe.
când sunt responsabili cu întreaga lor In urmate cu timp nu vor scăpa de
Pe lângă lucrurile acum obici
avere. în interesul bine priceput al în nuite, nu întrelăsaţi întâia stropire, ea nici viile, ce pân’acum din norocire
ce trebue făcută până yiia încă n’a
soţirilor noi credem, că mai potrivită au fost scutite.
înflorit. Pe timpul înfloririi fereşte
pentru poporul nostu este responsabili viţele de clătinări şi mai cu Un singur mijloc sigur este pen
tatea limitată, adecă numai până la suma seamă de sguduiri, curmând într’a- tru stîrpirea e i: stropirea viilor cu apă,
ceea lucrările în viie. După căderea
cuotelor subscrise. în care s’a topit peatră venâtâ şi var.
ploilor apucă-te de lucrările ce vin
Mai amintim aici, că §§. 236 şi 237 la rând: curăţă, irânge, pliveşte. Pe Stropirea se face cu ajutorul unei
mlădiţele roditoare lasă numai câte
din legea com. dispun, că membrii re-
2— 3 foi deasupra strugurului de stropitori îndemânatice ce, spre înles
păşiţii din însoţire sunt responsabili pen din sus; rupe vîrfurile acestor mlâ- nire, se poartă în spate (dar’ sunt şi
tru afacerile însoţirii încă un an. Pre diţe, ca strugurii să se desvoalte mai mici, de dus în mână).
cât mai bine. înlătură mlădiţele de
lungirea acestui timp de responsabilitate
prisos, Sevîrşeşte aceste lucrări pe Pe an sunt de lipsă 3 şi chiar 4
nu se poate face nici prin speciale dis- timp liniştit şi nouros, nu în arşiţa
soarelui. stropirii Cea dintâiu sg face înainte de
posiţii cuprinse în statute. Ţinând cont
înflorirea strugurilor, în Maiu, a doua
de scopul ce-’l urmărim noi prin înso
Stropirea viilor. pe la sfîrşitul lui Iunie, cam pe la Sân
ţirile la sate, mai amintim că despre
ziene, ear’ a treia, şi la întâmplare a
primirea şi exchiderea membrilor dis Doi neîmpăcaţi duşmani au dat patra, în August.
pune §. 235 al legii comerciale. în sta năvală asupra viilor în anii din urmă :
tute ne-smintit este a se spune, că filoxera şi peronospora. Zama pentru întâia stropire se
face mai slabă, pentru a doua mai tare,
primirea membrilor se efectueşte prin Filoxera, un gândăcel de tot mic,
şi pentru a treia şi mai tare. Dacă
direcţiune, căreia îi stă în drept, ca în număr dc milioane Ia fiecare viţă,
nu s’ar face astfel, mai mult i-s’ar
ofertul persoanelor nepotrivite de a în năpădeşte rădăcinile, sugând toată pute
strica viiei decât i-s’ar ajuta.
tră ca membru îl poate respinge fără rea lor de viaţă, şi îmbrâncind cu chi
a fi datoare a motiva această respingere. pul acesta trunchiul cu frunze şi fructe La un juger de viie sunt de lipsă
Asemenea şi exchiderea membrilor o cu tot; astfel că la sute şi mii de co pentru stropirea întâia 3 kgr. peatră
face tot direcţiunea. Hotărîrile direcţiunii mune din ţara noastră n’a rămas decât vânătă şi 3 kgr. var nestins, pentru a
referitoare la primire ori exchidere se numele de vii. doua stropire îndoit şi pentru a treia
pot înse apela la adunarea generală. Tovarăş al filoxerei este peronos întreit mai mult. Pentru >/2 jug. nu
Mai comod înse este dacă în sta pora. Aceasta trăeşte afară de pă mai pe jumătate, pentru mai puţin şi
tute se fixeaza o taxă de primire d. e. mânt, pe frunzele şi viţele vii ei. Pe mai puţin.
Acestea nu sunt curiosităţi ale limbii. care poţi tăia pe rând câte o literă, fie dela
F O I T A Dar’ eată o curiosîtate. Este în limba noas început, fie dela coadă, şi ce rămâne e alt
9 .
tră un cuvânt. de trei silabe, cine îl caută, cuvânt. Aşa d. e. drac. Tai pe d, rămâne
Curiosităţi de-ale limbii româneşti. o să-I afle, sau din şapte litere. Acum e nar rac, apoi ac. Tot aşa plac. D-voastră puteţi
să vă căutaţi singuri exemple. Dar’ băgaţi
tural, ,,că dacă tai dintr’acesţ cuvent două li
tere dela sflrşit, au să-’ţi rămâe cinci litere. de seamă: eu ştiu un adiectiv de patru litere,
Curioase lucruri are şi limba româ
Şi într’adevăr rămân cinci. Dar’ nu e ace căruia poţi să-i tai litera dela început, ca se
nească! După legile rostirii noastre, bună
laşi lucru cu silabele. Dacă tai o silabă ai alt cuvânt. Pân’aci lucrul e în regulă. Dar’
oară, o silabă nu poate se aibă mai mult
dela sfîrşit, îh loc să ai două silabe în ceea-ce nu e în regulă, este, că tăind o literă»
de cinci anumite consonante dentale, rostite
urmă, ai patru I Vedeţi, că trei minus unu în loc să scadă s’adaugă, astfel că se du
printre dinţi, ear’ acestea să fie aşa aşezate,
este egal cu doi, e o lege adevărată numai blează : în loc să ai din patru litere trei, ai
ca vocala să fie la mijloc. In vorba crâng
în matematică, în limbă trei minus unul face opt. Lucrul însă nu e de mirare, căci e ba-
avem patru consonante, dar’ toate patru se
patru, câte-odată! sat pe un chiţibuş gramatical, în special sin
pot rosti (dimpreună cu vocala) printre dinţi.
Probaţi s’o rostiţi, cu dinţii strinşi şi cu bu Ştiţi, că în limba noastră sunt cuvinte tactic. Dacă aş scrie corect, ca sintactică,
zele puţin desfăcute: nici buzele nu le veţi care se pot ceti întors şi rămân tot aceleaşi. lucrul ar fi cu neputinţă. Fără îndoială, o se
vă miraţi ce caută sintactica în scrierea unui
mişca de loc, nici dinţii. Cuvinte de o silabă, Mai scurte sunt multe, ca sus, pup, coc, Sas,
singur cuvânt, căci cu scrierea cuvintelor are
cari au mai tnulte consonante, cinci, sunt în rar, etc. Frumoase sunt acele de două silabe
limba noastră puţine: strîng, strimt, strîns, ca potop, cazac, cojoc. Frasa eliptică atâta de-a face ortografia. Dar’ din capul locului vă
strîmb, strung, etc. şi băgaţi de seamă că în loc, ocol atâta! să poate ceti şi de-a îndăra- spun, că acel cuvânt e scris corect ortografic
şi nu e nici o «şmecherie* ortografică în ce
toate trebue să fie s şi r Ia început (sau ş tele, ovreeşte. E curios însă un verb româ
vă spun.
ori z). Fără r nu să poate. Cu şese conso nesc. Acesta să poate ceti şi întors, dar’ ce
nante n’ar putea exista o silabă, de cât com ţi-e mirarea e, Că, cetindu-1 invers, în loc să Ştiţi apoi, că un scriitor bum se fereşte
pusă din tot câte doi s, t, şi r, deci un strîrst ai un verb ai treil Cine are vreme, poate de cacofonii, adecă de repetarea aceleiaşi si
care s’ar rosti printre dinţii strinşi fără miş să-l caute. labe în şir, d. e. mama ni a. măritat, sau a
carea buzelor. Şi earăşi, sunt cuvinte curioase din unui sunet prea ascuţit (d. e. ţ), d. e. ţin în
