Page 5 - Bunul_Econom_1900_19
P. 5

Nr.-19    .  ■"   .   .   :  /  ,  „  :  ••■■■■■■  BUNUL     ECONOM                   .   -  ---                      Pag-  5


       '  ^   Zama  de  lipsă  la  stropit  se  pre­                                               Fondul  Iancu.  In  afacerea  fondului
                                                        Ş tiri  de  tot  felul
       găteşte  astfel :.  în  io  ferii  de  apă  to­                                        Iancu  tabla  regească  din  Cluj  a  făcut  o
       pim   I  kgr.  de  peatră  vânătă  şi  I   kgr.                                        schimbare,  în  partea  ei  bănească,  îmbucură­
       var  nestins,  sau  apoi  îndoit  atâta  var     Ă sta   n u -’ i   M tliu !  Intr adevăr  aşa   toare  faţă  de  judecata  ce  o  dase  tribunalul
                                                   vreme  sburlită  şi  nărăvoasă,  rar  s’a  mai  po­  din  Alba-Iulia:  a  schimbat  hotârîrea  de  a
       stâns.  Peatra  vânătă  de  topit  se  leagă
                                                   menit  în  Maiu.  Par’că  e  curat  April;  să  confisca  cele  5000  fi.  adunaţi  şi  numai
       într’o  pânzătură,  ca  se  nu  remână  din                                            vre-o  400  fi.  să  fie  confiscaţi,  cari  s’au  adu­
                                                        Din  o  scrisoare  privată  din  Zagrab  (în
       ea  părţi  neţopite;  ear’  varul  se  stinge   Croaţia)  aflăm  că  şi  acolo  e  ca  pe  la  noi.   nat  şi  după  opreliştea  anume  dată  de  mi­
       deosebi,  cu  apă  mai  puţină,  pe  urmă   —  «primăvara  prea  plouroasă  şi  rece,,  eu  riu   nistru  pentru  această  colectă.  Curia  va nimici
       se  strecură  ca  se  nu  ajungă  în  zama   multe  rândunici*.                        poate  şi  această  confiscare.
       de  stropit  petri cele,  şi  peste  tot  părţi   —   Pe  la  noi  săptămâna  asta  întreagă
                                                   n’am  avut  24  ore  lără  plouă.  La  începutul   „Dragostea1'  străinilor   pentru   Ţara-
       netopite.  Aceste  10  ferii  de zamâ  ajung
                                                   săptămânii  ploua  mai  puţin,  după  ameazi  ori   Românească.  In  1899  au  intrat  În  România
       la  Vg  parte  dintr’un  jug.  de  vi ie.   La                                         de  tot  51.000  de  lucrători  străini.  In  anul
                                                   noaptea;  Joi  a  început  şi  noaptea  şi  ziua
       1  jug.  se  cere  de  trei-ori  atâta  zamă.                                          acesta  au  intrat  până  la  1  Aprilie  (în 3  luni,
                                                   într’una,  plouă  rece  de  tot.
       Ear’  dacă  s.  p.  cineva  are  numai  1/s                                            cari  nu-’s  cele  mai  în  dricul  lucrului)  deja
                                                        In  recile  nopţi  a  zilelor  trecute  a  căzut
       jug.  de  viie,  îi  sunt  de  lipsă  37 Va  litre   chiar  brumă,  care  a  făcut  stricăciuni,  deşi   ip.ooo  lucrători  străini,  mai ales Unguri şăcui,
                                                                                              şi  Bulgări,  mai  puţini  Italeini  şi  Greci.
       de  apă,  3 7 1/2  deca  peatră  vânătă  şi   nu  mari,  la  poame.   Pe  la  Şibişel  şi  pe  la
                                                                                                   Ce  va  fi  la  vară!
       tot  atâta  var.                            munţi  peste  tot,  a  nins  chiar  şi  aici  în  ţi­
                                                  nutul  Orăştiei.
            Peatra  vânătă  încă  nu  e  scumpă                                                    Numărarea  poporului terii  noastre,  care
                                                        —  De  pe  la  Cluj  se  scrie,  că  acolo  în
       de  spăriat.  Ea  costă  cam  35  cr.,  ear’                                           era  să  se  facă  în  Ianuarie  ăstan,  dar’  nefiind
                                                   11  şi  12  Maiu  a  fost  aşa  rece,  că  noaptea
       varul  2— 3  cr.  kgr.                     îngheţa  apa.  Sămănătunle  au  fost  opărite  de   deaj uns  pregătit  lucrul  s’a  amânat  —   să  va
                                                                                              face  acum  negreşit în  Ianuarie a  anului  viitor
            Stropitoare  sunt  mari,  de  dus  în   brumă.  Cucuruzul,  fasolea,  crastaveţii,  toate
                                                                                              între  zilele  1  până  la  10.
       spate,  cu  10— 15  fi.,  ori  mici,  de  mână,   s’au  uscat.  Pe  multe  locuri  cucuruzul  va  tre­
                                                  bui  sămănat  de  nou.
       cu  4  fi.  (precum  s’a  publicat  în  foaia                                               Pavilonul  româneso  dela  exposiţia  din
                                                        —   Din  Lipsea  se  scrie,  că  din  15
       aceasta  şi  se  pot  căpăta  şi  prin  Reu­                                           Paris,  în  care  e  aşezat  tot  ce  ţara  a  putut
                                                  Maiu  n.  dimineaţa,  ninge  ca  iarna.
       niunea   economică  dela  Orăştie).  Se                                                arăta  mai  vrednic,  ca  sămn  al  înălţimii  sale
                                                        Vineri  dimineaţa  în  săptămâna  de după   culturale,  economice,  industriale  sau  comer­
       pot  întovărăşi  2  până  în  3  inşi  să-’şi
                                                   Sfântul  George,  era  prin  Cernăuţi,  scrie   ciale,  —   a  fost  vestit  a  să  deschide  negreşit
       iee  una.                                   «Deşteptarea*,  un  frig  ca  ’n  dricul  iernii.  Pe   privitorilor  pe  3/16  Maiu.
            Proprietarii  de  vii  să  nu  se  dea   la  amiaz  a  început  a  ploua  în  două  cu omăt.
       înapoi  dela  a-’şi  cumpăra  stropitori  şi   Frigul  a  ţinut  toată  ziua.               Bucureştii,  capitala  vigurosului  Regat
       a-’şi  stropi  viile,  căci  fără  asta  perd                                          român,  şi-a  încheiat  socotelile  anului  trecut
                                                                                              fiindu-’i   151.519  lei  mai  mari  venitele  ca
       înzecit  de  mult  într’un  an.                 Funcţionari  orăşeneşti  noi.  Represen-
                                                  tanţâ  oraşului  Orăştie  a  ales  în  şedinţa  sa   cheltuelile.
            Stropitul  e  neapărat  trebuincios  şi
                                                  dela  17  Maiu  n.,  condusă  de  vicişpânul  co­
       pentru  viile  ce  se  plantează  din  nou.   mitatului,  nou  cassar  şi  controlor  orăşenesc.   Marea  moşie  a  lui  Velicska  dela  lh -
                                                                                              bâlna,  pe  care  o  cumpărase  Adolf  Hirsch,
       încuibată  în  aceste  vii,  peronospora  le   La  postul  de  cassar  devenit  vacant  prin  ab-
                                                                                              —   a  ajuns  acum  în  mâni  româneşti.  D-na
       pustieşte  mult  mai  îngrabă  ca  pe  cele   zicerea  dlui  Schaser,  a  fost  ales  dl  Schuller
                                                                                              Ana  Adarnovici  din  Abrud  a  cumpărat-o  zi­
       bătrâne.                                   Moriz,  ear’  lâ  cel  de  controlor  dl  Incze  I.
                                                                                              lele  astea  dela  dl  Hirsch,  cu  160,000  fi.
                                    I o r g o v a n
       dinţi  ascuţitul  cuţit  şi  ţipă  beţi  etc„  o  frasă   ori  pui  prea  multe  silabe  ori  prea  puţine.   câte  nouă;  câte nouă,  câte  vouă?  Vechi  sunt
       care  par’că  e  ţiţăit  de  şoarece.  In  poesîe   Ca  glumă,  într’o  zi,  privind  un  lan  de  răpită   nouă,  nouă  două:  două  nouă,  vouă  nouă,
       însă,  poetul  de  multe-ori  imitează  sunete   nu  prea  des  răsărită,  am  zis  unui  prieten:   nouă două ouă  nouă,  vouă nouă ouă  vechi *)*.
       de-ale  naturii,  şi  atunci  îngrămădirea  aceleiaşi   Ştii  tu  ce  e  româneşte  frasa  ra  ra  ra  ra  ra
                                                                                                   Eu  aveam  de  gând  să  vă  spun  o  cu-
       consonante  sau  vocale  (afară  de  ţ)  în  loc  să   ra  ra i  Prietenul  meu  m’a  privit  cu  mirare,
                                                                                              riositate  a  cacofoniilor  acestora.  Dar’  o  las
       fie  cacofonie  e  o  frumuseţe.  Alexandri  zice,   văzând  că-i  număr,  pe  degete  şapte  ra  şi-l
                                                                                              pe  altă-dată,  căci  v’am  spus  prea  multe  din­
       despre  hergelia  din  Dan  căpitan  de  plaiu,   asigur  că  e  o  frasă  cu înţeles  ce-i  spun,  dacă
                                                                                              tr’un  resuflet,  şi  nu  tni-e  că  obosesc  şi  eu
       că  venia  potop  rotopitor,  îngrămădind  trei p,   ultimul  ra  îl  completez  şi  zic  rapiţă.  Eu  mă
                                                                                              scriind,  dar’  mi-e  că  obosiţi  d-voastră  cetind
       trei  t  şi  cinci  o,  ca  să  imiteze  vuetele  cailor.   gândeam  la  frasa:  Rar  ar  ara  rara  rapiţă  ţă­
                                                                                              şi  nu  mai  luaţi  bine  seama  la  ce  spuiu.  Şi
       Acel  to,  repetat  de  trei  ori  e  sunetul  galo­  ranii  dacă...  etc.
                                                                                              vreau  să  vă  las  şi  vreme,  ca  să  găsiţi  curio-
       pului.  Şi  ca  să  facă  această  frumuseţe de  su­  Luciul  acesta e  o jucărie;  dar’,  ori-cum,
                                                                                              sităţile  pe  care  le*am  pomenit  mai  sus,'  şi
       nete,  Alexandri  a  îndrăsnit  chiar  să  creeze   o  jucărie  frumoasă,  căci e  curios să  poţi  face
                                                                                              dacă  le  veţi  găsi,  să  vă  dea  Dumnezeu  să­
       un  cuvânt:  nu  e  româneşte  nici  un  verb  a   o  frasă  în  care  să  ai  şapte  ra  unul  după
                                                                                              nătate;  să  v’o  dea  Dumnezeu,  şi  dacă  nu  le
       rotopî,  şi  nu  e  vorbă  existentă  rotopitor.   altul,  şi  jucăria  aceasta  e  potrivită  ca  ghici­
                                                                                              veţi  găsi.  Dar’  dacă  vă  plac  lucrurile  aces­
       Dar’  e  mai  mult  de  cât  atâta.  Alexandri  zice:   toare.  Acum,  pentru-că  trăesc  la  oraş,  eu  nu
                                                                                              tea,  atunci  să  ştiţi  că  n’aştept  să  fiu  rugat.
       «Deodată  se  aude  un  tropot  pe  pământ,  un   mă  cred  mai  deştept  de  cât  d-voastră  care
                                                                                              Mie  îmi  place  să  le  spuiu,  şi  ştiu  destule.
       tropot  de  copite,  potop  rotopitor*.  Eată  în   trăiţi  poate  la  sat,  şi  ştiu  bine  că  şi  d-voas­
       două  versuri  îngrămădiţi:  10  i  şi  8  p.   <  tră  puteţi  găsi  frase în  care  s’ar  perinda  câte
                                                                                                                           Q-.  Coşbuc.
            Dintre  câte  cacofonii  din  repetirea  si­  de  cinci-şese  ori  aceeaşi  silabă  într’o  frasă.
       labei  ştiu  eu,  fie  cetite,  fie  căutate  de  mine,   O  cacofonie  straşnică,  găsită  de  popor
                                                                                                   *)  Pentru  înţelegerea  mai  repede:  „Câte  ouă
       cea  mai  frumoasă,  şi  urîţenia  e  frumoasă 1  e:   cu  scopul  de-a  încerca  şi  de-a  încurca  dibă­
                                                                                              vechi,  câte  proaspete ?  Câte  nouă,  câte  vouă?"  —.
       s’a  întâlnit  cucu  cu  cucuvaia.  Cinci  cu  la   cia  de  rostire  a  vorbitorului,  este  aceasta  cu
                                                                                              „Vechi  sunt  9,  proaspete  2;  2  nouă,  vouă  9:  nouă
       rând!  Asta  am  cetit-o,  era  însă  aşa:  trăesc   ouăle.  Un  străin,  care  ştie puţintel  româneşte,
                                                                                              2  ouă  proaspete,  vouă  9  ouă  vechi".
       acu  ca  cucu  cu  cucuvaia,  o  frasă  în  care   nici  bătut  n’o  poale  spune;  înşişi  Românii
       te  pierzi  rostind’o  rar,  silabă  de  silabă,  căci  se  încurcă  spunând-o.   «Câte  ouă  vechi  şi
   1   2   3   4   5   6   7   8