Page 2 - Bunul_Econom_1900_20
P. 2

Pag-  2                                  ___________B U N U L  ECONOM_________                                         Nr.  20

       vede,  că  numărul  tinerilor  de  acest  reşte  prin  dospire,  fânul  căpătă  gust  faţă  de  fânul  plouat  cu  săptămânile  în
       fel  este  în  neîncetată  creştere/        acriu  şi  faţă  întunecată,  de  unde  şi nu­ anii  nepriincioşî  uscării  obicinuite  a
             »E  o  faptă  din  cele  mai  triste   mele  de  fân  brunet.                     fânului.
       pentru  viitorul  ţerii  şi  de  aceea  cre­                                                                     R omul  S imu
       dem  că  facem  bine  oprindu-ne  puţin          Spre  acest  . sfîrşit  iarba  cosită  se
       asupra  ei.                                 lasă  în  brezde,  ca  să se ridice de pe  ea
             »Care  să  fie  oare  pricinile  unei  rouă  sau  apa  de  ploae  şi să  se  veşte­
       asemenea  stări  de  lucruri,  care  duce   jească  bine.  Deci  iarba  aceasta  să  nu        După  comasare.
       naţiunea  spre  cădere ?«  —  se  întreabă
                                                   conţină  apă  în  sine,  dar’  nici  uscată  de                              .(Urmare.)
        »Curierul«.  Şi  spune  că  ministrul  de
                                                   tot  să  nu  fie.                                     V.  Plantele  agricole.
       răsboiu  crede  că  o  pricină  ar  fi  căsă­
                                                        In  această  stare  iarba  se  face  clăi   Plantele  agricole le deosebim  după
       toria  prea  timpurie,  la  18—20  de  ani
       a  multor  tineri,  dar’  »Curierul«  crede   largi  de  6—8  metri  şi  înalte  de  5-—6  felul cum se cultivă şi după însămnătatea
       că  nu  ăsta  e  adevăratul  năcaz.  Alte   metri.  Fiecare  pătură,  ce  se  aruncă  pe   lor  economică  în:
       foi  apoi  spun, că este traiul râu,  în care   clae,  trebue  călcată  bărbăteşte  dela     A.  Cereale.
                                                   mijloc  înspre  laturi  de  cât  mai  multe      B.  Leguminoase.
       face  parte  însămnată  beutura  multă  şi
                                                   persoane,  pot  fi  şi  până  la  15,  dacă      C.  Plante  de  săpat.
       proastă,  care  slăbeşte  trupeşte  pe  bă­
                                                   claea  e  de  mărimea  aici  pomenită.  Pe       D.  Plante  industriale.
       trâni  şi  pe  tineri.
                                                   urmă  se  acopere  bine cu paie.  Dacă  pe
             »Nu  căsătoria  timpurie,  —   ur­                                                             A.  Cerealele.
       mează  «Curierul  Cora.«  —  ci  împre-     timpul  punerii  în  clae  ameninţă ploaia,      Cerealele  (»bucatele«)  au  rădăcini
       giurările  din cale  afară  rele  ale  traiu­  iarbă ori-câtă ar fi adunată, trebue scutită,   număroase, scurte şi dese, pe paiu frunze
       lui  social şi  economic,  sunt pricina  care  acoperindu-se  bine cu  paie.  După câteva
                                                                                               puţine,  subţiri  şi  înguste,  şi  în  vîrful
       a început să  facă din  „şoimul de munte“  zile  începe  dospirea,  care  ţine  4—6
       o  fiinţă  slabă  şi  neharnică  de  a  purta   săptămâni. Căldura se ridică în clae  până   paiului  un  spic,  de  unde  se  mai  nu­
       arma  în  slujba  patriei.                  la 80—90 grade, şi încă  şi mai  sus. Dacă   mesc  şi  „spicoase".  Cerealele  se  hră­
             «Cât  de mare este  acest  rău,  dacă                                             nesc  aproape  numai  din  stratul  deasu­
       să  va  întinde,  ori-cine  îşi  poate  închi­  n’a  fost  deştul de bine îndesată, se poate   pra,  al  pământului,  şi-l  slăbesc  cu
       pui.  Ne vom  pomeni  cu  o  armată  com­   preface  în  cărbuni,  chiar  şi  a  treia   cât  au  crescut  mai  bine  în  paiu  şi’n
       pusă  din  oameni  fără  vigoare,  fără  pu­  parte  din  iarba  pusă  claie.
       tere  de-a  îndura  greutăţile  unui  răs­       Cu  chipul  acesta  de  uscare  se  ţin   spic  Ele  ţin  puţină  umbră,  pentru-ce
       boiu.  Deci,  o  primejdie  naţională  şi                                               printre  ele  e  lesne  îmburuenirea  pă­
       socială  în  acelaşi  timp!.                bine  materiile  aromatice  în  fân,  şi  pe   mântului.
             »0  altă  urmare  apoi  tot  atât  de   timp  nepriincios  se  întâmplă mai  puţină    Cu  toate-că  se  hrănesc  aproape
       gravă,  ce  ar  urma  dintr’o  stare  de    perdere.                                    numai  din  pământ,  gunoirea  proaspetă
       lucruri, atât  de  nenorocită,  ar  fi  şi  din   O'altă  metodă  —“dar,  mai  puţin  a  pământului  nu  le  prieşte;  prea  le
       punctul  de  vedere  economic  chiar.  O
       ţară,  fie  ea  cât  de  bogată  dela  natură,   sigură —  pentru  facerea fânului  brunet,  împinge  în  paiu,  şi  nu-i  lasă  acestuia
       nici-odată  nu  va  putea  înainta  pe  ca­  constă  în  a  face  din  iarbă veştedă,  lip­  timp  să  se  înlemnească  îndeajuns  şi
       lea  muncei,  dacă  va  fi  lipsită  de  braţe   sită  de  roaua  sau  apă  de  ploae,  o  că­  pricinueşte  căderea.  Căderea  o  putem
       viguroase."                                 piţă  mai mare, câlcându-o,  cum s’a  spus  încâtva  preveni  prin  arături  adânci  şi
             «Este  încă  timp  de-a  se  putea în­  mai  sus  şi  acoperindu-o  cu  paie.  In  2  sămănături  nu  prea  dese.
       drepta  răul. Dar’  pentru  aceasta, trebue  zile  şi  2  nopţi,  poate  ceva  şi  mai bine,
                                                                                                           .                /.  Grâul.
       ca toată pătura  cultă  şi luminată a  ţerii,   căldura  în  căpiţă  devine  atât  de  mare,
       să  formeze  o  alianţă  sfântă  de  a  lupta   încât  nu  poţi  ţinea  mâna  în  ea  (70°).   Grâul  este  o  plantă  de  cel  mai
       pe  toate  căile,  pentru  asigurarea  unui                                             mare  folos:  ne  dă  pânea  de  toate  zi­
       traiu  mai  bun,  moral  şi  economic,  al   Pe  timp  frumos,  iarba  din  căpiţă  se   lele,  drept  ce  a  şi  ajuns  marfă  de  că­
       ţeranului  nostru,  care,  cu  drept  cu­   împrăştie  şi  se  uscă  pe deplin  timp  de   petenie  în  piaţa  lumii.
       vânt,  îl  numim  talpa  ţerii.             câteva  ciasuri.  Acum  se  adună  şi  se
                                                                                                    Grâul  se  face  mai  în  tot  locul  în
            „Pentru  boale  mari  se  cer  îngri­  duce  acasă,  aşezânduse  întocmai  ca  şi
       jir i  mari l"                              alt  fân.                              '    ţara  noastră.  Cu  deosebire  bine  isbu-
                                                                                               teşte pe pământurile  lutoase.  In  anu­
                                                        Tevoia  a învăţat pe oameni se  facă
                                                                                               mite  împrejurări  nepriincioase  însă,  îl
                                                   —  ca  multe  altele  —  şi  acest  fel  de
                 A g r i c u l t u r ă                                                         strică  rău  rugina  şi  tăciunele.  Pe  aces­
                                                   fân  acriu,  dar nutritor  şi  plăcut  vitelor.
                                                                                               tea  le  stîrpim  prin  curăţirea  (spălarea)
                                                        N’ar  fi  râu,  dacă  şi  plugarii  noştri  seminţei  cu  peatră  vânătă  şi  prin  să-
                 Gătirea  fânului  brunet.
                                                  •ar  face  încercări,  pregătind  fân  brunet.  mănatul  de  timpuriu.
             In  timpuri  ploioase,  cum  s’au  cam
                                                   Lucru  firesc,  la  început  se  gătească
       pornit  şi  anul  acesta,  unii  plugari  gă­                                                Grâul  urmează  bine  după  legumi­
                                                   numai  puţin,  până  se  vor  deda  a  şti
       tesc  pe  seama  vitelor fân brunet;  alţii îl                                          noase,  măzărichi  şi  trifoiuri,  şi  e  bine
                                                   cu  siguritate  cât de uscată trebue  se fie
       fac  şi  în  verile  priincioase  uscării  fânu­                                        să-i  dăm  două  arături,  una  adâncă  şi
                                                   iarba,  ce  e  de  a  se  face  claie.  Două-   una  mai  uşoară.  Timpul  sâmănatului
       lui.
             La  uscarea  obicinuită,    căldura   trei  încercări,  credem  că vor fi  deajuns   cel  mai  potrivit  —  dricul  sămânţei  —
       puternică  a  razelor  soarelui  face  să   pentru  a  isbuti  să  treacă  peste  această   este  pe  la  ziua  Crucii.   L a  un  jug.  ne
                                                   greutate.
       aborească  părţile  apâtoase din iarba co­                                              trebue  cam  8  ferdele  (â  20  litri)  de
       sită;  la  gătirea  fânului  brunet  cea  mai    De  altfel  fânul  brunet,  la  toată  sămânţă,  dacă  sămănâm  cu  mâna;  cu
       mare  parte  a  materiilor  apătoase  abu­  întâmplarea, e un nutreţ de mare valoare,   maşina  sămănăm  cel  mult  6 ferdele (ba
   1   2   3   4   5   6   7