Page 3 - Bunul_Econom_1900_20
P. 3

Nr.  20                                            BUNUL     ECONOM                                                   Pag-  3

        şi  numai  5  ori  şi  sub  5!)  Cu  cât  pă­   O  mare  descoperire  în               hidră.  Deci  prisosul  în  folosul  celor  în­
        mântul  e  mai  bogat,  locul  mai  bine             ciutura  cartofilor.              colţiţi  de  g.720  klgr.,  sau de  feculă  an-
        pregătit,  sămănatul  mai  de  vreme  şi                                               hidră  1860  klgr.
                                                                                                    In  1897  a  experimentat  asupra  a
        timpul  potrivit,  cu  atât  putem  face
                                                         învăţatul  francez  P. Lavallăe, într’o  treisprezece  feluri  de  cartofi  şi  a  că­
        cruţare  în  sămânţă.                      carte  despre  cultura  industrială  a  car­  pătat:                              >
             Dacă  se  ’ntemplă  de  cade  peste  tofilor,  arată  între  altele  uriaşa  deose­    Cu  „uriaşul  albastru  selecţionat
        iarnă  multă  zăpadă,  şi  în  urmare  locul   bire  ce-a  dovedit  că  se  capătă  sămă-  57.670  klgr.  la hectar,  cu cele  încolţite,
                                                   nând  bucăţi  de  cartofi  încolţiţi,  .sau  şi  cu  9.670  mai  puţin  la  cele  neîncol­
        se  îndeasă  şi  se  scorţeşte,  primăvara  e
                                                   chiar  cartofi  întregi  încolţiţi,  în  loc  de  ţite  şi  recolta  în  caşul  întâiu  mai  tim­
        bine  să-l  scărmănăm  cu  grapa  de  fer.
                                                   bucăţi  sau  cartofi  întregi  neîncolţiţi.  purie  cu  14  zile.
        Că  se  rup  ici  colea  şi  fire  de  holdă,    Până  acum  obiceiul  de  a-i  lăsa        Cu  bucăţi  de  câte  45  grame  s’a
        n’are  a  face  nimic.  Dacă  dimpotrivă  mai  întâiu  să  încolţească  şi  apoi  a  să-  găsit  aceeaşi  deosebire,  dar'  recolta  a
        trecem  prin  o  iarnă  sacă,  şi  pământul  mâna  cartofii,  îl  au  grădinarii  cari  vor  fost  mai  slabă,  9.000  chilograme,  pen-
        în  urma  gerului  se umflă  şi  devine  pu-   să  aibă  trufandale.                   tru-că  bucăţelele  erau  prea  mici.
                                                         Cercetările  dlui  Lavallăe  s’au  în­     Cu  cartoful  „Floare  de  piersec“
        făios,  primăvara  trebue  se-1  tăvălugim.
                                                   ceput  în  1892  şi  s’a  încredinţat,  că  cartofi  întregi  de  câte  100  grame,  pri­
        Plevirea  holdei  se  face cam  pe  la  Sân-
                                                   acest  obiceiu  al  grădinarilor,  e  de  fo­  sosul  în  folosul  celor  încolţite  a  fost
        Georgiu.                                   los  şi  în  cultura  mare.                 de  7075  klgr.  la  hectar.
             Timpul  secerişului  cel  mai  potrivit    A  cercat  cu  cartoful  «Uriaşul  al­      Cu  „Richter  imperator",  1.930;  cu
       este  pârga,  când  adecă  lanurile de grâu   bastru^  fel  care  se  coace  târziu.  In  „Koppe  Volupp",  3.670;  cu „Chancelier
                                                   trei  locuri  de  câte  un  hectar,  pregătite  imperial",  5065;  cu  „Sirnson",  4.564;
       au  o  privelişte  galben-aurie  şi  bobul
                                                   şi  lucrate  cu  totul  la  fel,  a  făcut  câte  cu  „Amour",  4.820;  cu  „Gloria  elecţio-
       se  mai  poate  frânge  cu  unghia.
                                                   2  părţi  de-opotrivă:  în  una  a  sămă-  nat",  12.100;  cu  „Hannibal",  4325;  cu
             Recolta  (roada)  grâului în  plugăria  nat bucăţi  de  câte  100  grame  încolţite,  „Victoria",  6.230;  cu  „Magnum  îmbu­
       de  2—3  câmpuri  face  cam  de  5  ori  şi  în  ceealaltă  bucăţi  tot  aşa  de  grele,  nătăţit",  5.000;  cu  „Bruce",  3.330;  cu
       sămânţa;  în  plugăria  nouă  însă  ajunge   dar’  neîncolţite.  Sămănătura  s’a  făcut  „Marjolin  pripită",  3005.
                                                   în  amândouă  bucăţile  fiecărui  loc  în        In  toate  caşurile  recolta  căpătată
       la  de  io  ori  sâminţa.  Recolta  paielor
                                                   aceeaşi  zi.                                din  cei  încolţiţi  a  fost  mai  timpurie  cu
        10— 15  mâji  m.  de  jugăr.
                                                   In  locul  Nr. 1  a  sămănat  la 25  Martie  cele   2  bucăţi,  9—20  zile.  Deosebirea  de  20  zile  a
                                                    „   „  Nr.  2  ,,   „  4  Aprilie „   „   ,,  fost  tocmai  la  Gloria  selecţionat,  care
                                    2.  SScara.
                                                   „   „  Nr.  3  „   „   „  14  Aprilie „   „   „  a  dat  şi  deosebirea  cea  mai  mare  în
             Secara  o  cultivăm  pe  locuri  mai       In  locul Nr.  1,   bucata sămănată    greutatea  recoltei.
       slabe,  şi  unde  grâul  nu  mai  merge  cu  cartofi  încolţiţi  a  dat  65.542  klg.,       Pentru  a-i  încolţi,  aşezăm  cartofii
       bine;  îi  priesc  cu  deosebire  pământu­  ear’  ceealaltă  numaL.47.115  klgr.,  deci  pe  lese  unul  lângă  altul,  într’un  loc
                                                   o  deosebire  de  18,427  klgr.  în  folosul  bine  luminat,  aşezându-i  cu  locurile
       rile  nesipoase.
                                                   celui  dintâiu  la  hectar.                 unde  sunt  ochiurile  în  sus.  Se  pot  în­
            Lucrările  ce  le  recere,  sunt  cam       In  locul  Nr.  2,  bucata  sămănată  trebuinţa  pentru  acest  scop  hambarele,
       aceleaşi ca  la grâu.  Roada ei  în grăunţe  cu  cartofi  încolţiţi  a  dat  74.999  klgr.,  grajdurile,  şurile.  Aşteptăm  ca  colţii  să
       şi  paie  e  mai  mare,  dar’  mai  fără  preţ  ceealaltă  66.110  klgr.,  deci  deosebire  ajungă  până  la  1  cent.  ori  1 %.  Pe
       ca  a  grâului.                             de  8&8g  klgr.  la  hectar.               câmp  îi  aşezăm  în  cuiburi  cu  colţii
                                                        In  locul  Nr.  3,  bucata  cu  cartofi  în  sus.
                           j.  Orzul  ţi  ovisul.  încolţiţi  a  dat  44 432  klgr.  ceealaltă      Dacă  voim  să-i  tăiem,  lucrul  e
                                                   37.895  klgr.,  deci  o  deosebire  în  folo­  uşor  după  încolţire.
            Orzul  şi  ovăzul  sunt  sămănături
                                                   sul  celei  dintâiu  6.537  klgr.  la  hectar.  Un  agricultor,  Desprez,  cultivă ast­
       de  primăvară.  Ele  urmează  bine  după         A  mai  găsit  că  roada  din  bucă­  fel  cartofii  de  30  de  ani.
       plante  de  săpat,  în  arături  adânci  de   ţile sămănate cu  cartofi  încolţiţi,  e  mult   („Gaz.  Săt.“)         Agricola.
       toamnă.  Le  sămânăm  des de eu  primă­     mai  timpurie  şi  totodată şi  mai  bogată
       vară  înaintea  grapei,  nemijlocit  în  ară­  în  feculă  (scrobeală).
       tura  de  toamnă  şi  în  mustul  zăpezii;       In  anii  1893,  1894,  1895  şi  1896              S t u p ă r i t
                                                   a cultivat numai  un loc împărţit în  două.
       sau  apoi  mai  facem  o  arătură  uşoară,
                                                        In  1893  deosebirea  a fost  de 7600
       primăvara,  pe  cât  se  poate  cu  rariţa,   klgr.  la  hectar  şi  mai  timpurie  cu    Cum  se  Impedecă  stupii  dela  roit?
       împedecând  astfel  perderea  umezelii      16  zile.                                       Dacă  voim  ca  un  stup  se  nu  ro-
       din  pământ.                                     In  1894  deosebirea a fost  de 4825   iască  şi  de  a  doua  sau  a  treia-oară,
            Sămănătura o  călcăm  cu  tăvălugul.   şi  mai  timpurie  cu  20  de  zile.       îndată  după  prinderea  roiului,  stupul
                                                        In  1895  deosebirea a  fost  de  6915  ce  a  roit  îl  strămutăm  în  alt  loc  al
            La  juger  ne  trebue  vre-o  8  fer­
                                                   şi  mai  timpurie  recolta  cu  20  de  zile  stupinei,  şi  în  locul  lui  punem  coşniţa
       dele  de  sămânţă;  mai  puţină,  dacă  în       In  1896,  de  6000  klgr.  şi  mai
       sămănătura  lor  cultivăm  totodată  şi    timpurie  cu  16  zile.                     cu  roiul.  Cu  chipul  acesta  toate  albi­
       trifoiul.                                        In  1896  a  probat  şi  cu  cartoful   nele, ce  şi-au  făcut  sborul  până la acest

            Orzul  iubeşte  o  climă  moale  si    »Richter  Imperator«  şi  deosebirea  a    timp,  se  trag la  locul  cel  vechiu,  adecă
                                               »
                        •
       pământuri  mijlocii,  destul  de  roditoare.   fost  şi  mai  mare.                    în  roiu;  ear’  în  stupul  strămutat  rămân
                                                        Cu  cartofi  întregi  încolţiţi,  grei  de  numai  albinele  tinere  şi  puii,  astfel  că
      Ovăşul  se  îndestuleşte  cu  locuri  mai   80  gr.  a  recoltat  48.860  klgr.  la  hec­
       slabe  şi  cu  climă  mai  aspră;  îl  şi  trac­  tar  cu  16.20%  feculă,  adecă  7915   el  nu  e  din  cale-afară  bogat  în  albine.
      tăm  maşter,  deşi  e  vrednic  se-1  culti­  klgr.  de  feculă  1 anhidra  la  hectar.  Cu   In  dimineaţa  Următoare  roirei,  stupului
      văm  cu  toată  îngrijirea.                 cartofi  întregi,  neîncolţiţi  şi  tot  aşa  de   strămutat  i-se  tae  —  afară  de  una
                                                  grei,  a  recoltat  39.140 klgr.  cu  15 45%   mai  mare  —  toate  căsuliile  (ţîţele)  de
        (Va  urma).            IsiDOR  B laga
                                                  feculă,  sau  6.047  klgr.  de  feculă  an-  matce.
   1   2   3   4   5   6   7   8