Page 4 - Bunul_Econom_1900_20
P. 4

Pag.  4                                             BU NU L   EC O N O M                                              Nr.  20

             Tăiatul  ţîţelor  se face  cu  înlesnire.  om,  ori-şi-care, - prin  ajutorul  celor  mai  în­  Acest  calcul  e  şi  frumos,  căci  prin  el
        Se  ia  coşniţa,  se  întoarce  cu  gura  în   semnate  date  ale  istoriei  noastre  din  veacul   să  pare că  datele  însemnate  ale istoriei  noas-
                                                    acesta ?                                   stre,  joacă  un  rol  în  anii  vieţii  fiecărui  Ro­
        sus  şi  se  razimă  de  un  obiect  (lucru).
                                                         Aceste  date  sunt:                   mân.  Şi  e  folositor,  căci  de-odată  cu  deprin­
        Acum  se  dă  fum  albinelor,  pentru  ale                                             derile  de  scădere  şi  de  adunare,  se  întipă­
        înteţi  se  se  tragă  înspre  fundul  coşni-   aj  anul  revoluţiunii  lui  Tudor  . . . .   1821   resc  în  mintea  copiilor  cele  mai  frumoase
                                                    bj  anul  începerii  domniilor  pămăntene  .  1834
        ţei.  Pentru  afumat  e  potrivită  treanţa,                                           date  din  istoria  Românilor.  Putem  face  is­
                                                    cj  anul  revoluţionar     .........................1848
        care se adună  val,  se leagă şi se aprinde                                            torie  şi  matematică  într'aceeaşi  vreme.
                                                   d)  anul  unirii  principatelor    .................1859
        la  un  capet.  Stuparii  au  spre  acest                                                A— n a.                     6f.  C'o.şbuc.
                                                         Aceste  patru  da e  se  vor  aduna.  Suma
        sfîrşit  un  foiu  mic,  cu  care  se  lucră  şi
                                                    lor  se  va  scrie  de-o  parte.  Suma  Nr.  1.
        mai  uşor.                                                                                     Reuniunea  rom.  agricolă
              >                                    e)  anul  suirii  pe  tron  a  Prinţului  Carol  1866
             Pe  urma  fumului  fagurii  remân                                                   din  com itatu l       Sibiiului.
                                                   f)   anul  răsboiului  cu  T u rc ii................ 1877
        goli  de  albine,  astfel  că  se  ved  toate  gj  anul  când  s’a  făcut  România  regat  .  1881
                                                                                                    =   Comitetul Reuniunii aduce  la  cunoş­
        căsuliile  de  matce,  cari  de  obiceiu  se     La  aceste  trei  date  se vor  adăoga  anul   tinţa  btănzarilor  români,  că  înfiinţându-se  în
        află  în  partea  din  jos  a  fagurilor,  şi   naşterii  aceluia,  a  căruia  vîrstă  o  cauţi,  apei   comuna.  Bălăneşti  din  România  o  fermă  cu
                                                   toate  patru  numerele  se  vor  aduna.  Suma
        ele  se  taie  —  cum  am  zice  —  din  ră­                                           o  fabrică  pentru  brânzeturi,  —  se  caută  un
                                                   lor  (Nr.  2)  se  va  scădea  din  suma  Nr.  1.
        dăcină  cu  ajutorul  unui  cuţit.                                                     om  priceput  la  fabricarea  de  brânzături,  care
                                                   Ear’  din  rest  se  va  mai  scădea  162,  şi  ceea-
             De  roi  de  tot  mici  —  roi  de  al   ce  rămâne  este  exact  numărul  anilor  câţi  îi   ar  căpăta  acolo  numai  decât  lucru  bun  şi
        doilea —  e bine  se ne scăpăm.  Aceasta   are  omul  a  cărui  vîrstă  o  cauţi.      stabil.             *
        se  poate  face  astlel:  roiul  se  prinde     Lucrul  e  simplu.  De-o  parte  sunt  anii   "   Reuniunea  agricolă  din  corn.  Sibiiu
        în  o  coşniţă  goală,  apoi  aceasta  se  în­  memorabili  [până  la  Unire,  de  altă  parte  cei   a  dăruit  membrilor  sei  din  Fofeldea  o  viţe-
                                                   de  după  Unire.
        toarce  cu  gura  în  sus,  albinele  se stro­                                         luşe  de  rassă  Pinzgau  soiu  curat.  In  16 Maiu
        pesc  cu  apă,  scuturându-se  pe  o  pân-      Eată  un  exemplu.  De  câţi  ani  e  un   s’a  tras  la  soarte  (ca  loterie),  că  cui  se  fie
        zătură,  şi privind cu  de-a-meruntul după   om  născut  la  1864?                     dăruită,  şi  a  dobândit-o  membrul  Petru  So-
        matcă,  pe  care o ucidem pe  dată.  Dând      1821 +  1834+ 1848+ 1859= 7362          por.  I-a  fost  dată  viţeluşa  cu contract,  ca el
        de  mai  multe  matce,  pe  toate  le  uci­    1866 +1877 +1881 +1864 =  7488          s’o  ţină  bine  şi  viţelul  ce-’l  va  dobândi  (ţi-
                                                       din  această  sumă  scad  162 =  7326  ear’   nându-o  la  taur  tot  de  soiu  curat  Pinzgau)
        dem.  Remas  fără  matcă,  roiul  se  reîn­
                                                   pe aceasta  o scad  din  ceea-              să-’l  dee  Reuniunii,  pentru  a-’l  dărui  altui
        toarce  la  coşniţa  din  care  a  eşit.  Aşa
                                                   laltă  sumă       7362 — 7326 =  36.        membru  al  Reuniunii.
        e  bine  se  se  urmeze  cu  toţi  roii  ne­    Cifra  162  e  dată  ca  volnică,  veţi  zice   Viţaua  a  fost  cumpărată  în  vîrstă  de 5
        voiaşi.                              5.    d-voastră.  Nu.  Ea  e suma anilor  câţi  au dom­  săptămâni  cu  100  coroane (scumpă  ca o vacă
                                                   nit  cei  şese  Voevozi  mai  des  pomeniţi  în  is­  mare  de  soiu  simplu  de-al  nostru!..)
                                                                                                                   *
                                                   toria  noastră.  Au  domnit:
                  Ş c o a l ă .                    Alexandru Cel Bun  dela  1401 —1433=32 ani       =   Joi  în  18/31  Maiu,  (înălţarea  Dom­
                                                                                               nului),  comitetul  Reun.  române  agr.  din  Si­
                                                   Mircea  Cel  Mare      1386—1418=34
                    Un  calcul  istoric.           Ştefan  Cel  Mare      1457—1504=47         biiu  va  ţinea  o  întrunire  agricolă  în  comuna
                                                   *
                                                   Mihaiu  Viteazul       1593—1601=  8        Deal  (cercul  pretorial  Sebeş),  vorbind  popo­
             Eu  propun  învăţătorilor,  pentru  elevii                                       rului  despre  mijloacele  de  apărare  contra
                                                   Mateiu  Basarab        1632—1654—22
       lor,  următorul  calcul  istoric,  şi  frumos  şi  fo­                                 peronosporei,  despre  nutreţurile  măestrite  şi
       lositor.                                    Vasile  Lupul          1634—1653—19        despre  ţinerea  vitelor.
             Cum  poţi  să  afli  de  câţi  ani  este  un                  La  un  Joc  162

                   F O I Ţ A                       speriată  de  aşa  ticăloşie,  fugise  în  lumea   tura  crişmei.  Şi  câţi  voinici  şi  câte  fete  fru­
                                                   toată  din  locurile  astea  blăstămate.   moase 1  Incai  când  e  vorba  de  Mitrana,  crezi
                                                        Ba  nu  cumva  era  să  plângă  după-ce   că-’i  o  zină  de  prin  basme,  nu  mai  e  chip
                 M os     Marin.                   kir  Mihail  posesorul,  şi  Şmil  arendaşul,  stă­  şi  făptură  omenească.  Rîd  flăcăii  pe  sub
                        *                          pânii  fără  milă  peste  toată  ceata  asta  de  mustaţă  şi  îşi  dau  coate  privind-o;  ear’  ochii

            Avea  dreptate  satul  să  spue că pe voba   robi  vlăguiţi  şi  păcătoşi?....  Unde  mai  e  Mi-  li-se  fac  mici  şi  umezi  şi  strălucesc  cum
                                                   hali?  Pe  unde  o  mai  fi  Şmil  acum.  Ţăranii   strălucesc  fluturii  de  pe  cămaşa  ei  în  bătaia
       lui  Moş  Marin  poţi  zidi  biserici.  Aşa  om
                                                   întăriţi  îşi  muncesc  astăzi  pământul  lor,  că­  soarelui.
       de  ispravă,  şi  vrednic  şi  priceput  la  toate,  şi
                                                   suţe  vesele, s’au  ridicat  pe  unde  erau  bordee
       săritor  la nevoile  atare,  mai  rar  trimite  Dum­                                        —  Tu  nu  mai  poţi  când  o  vezi  An-
                                                   triste  şi  afumate,  drept  dragul  să  le  priveşti
       nezeu,  deşi  când  îl  trimite  undeva,  apoi                                         cuţo....  par’că  nu  te  încrezi  că  i-a  ta....
                                                   cum  strălucesc  în  bătaia  soarelui  cu  păreţ i
       acolo  curat  că  se  împlineşte  vorba  aceea:                                             —  Că dumitale,  tătucă,  nu  ţi-o fi dragă,
                                                   lor  drepţi  şi  albi,  cu  prispa  netedă  şi  largă,
       omul  sfinţeşte  locul.  Ce  erau  Tunseştii  cu                                       ba ?  Şi  Anca  rîde  şi face  cu  ochiul  la  lumea
                                                   cu  brâne  de  lutişori  la  închinarea  prispei  şi
       douăzeci  de  ani  în  urmă,  până  a  nu  veni                                        strînsă  ca  de obiceiu,  împrejurul lui  Moş  Ma­
                                                   în jurul  ferestrilor.  S’au  deşteptat  din  amor­
       Moş  Marin.  Un  cătun  de  treizeci  de  co­                                          rin,  pe  tăpşanul  de sub  nuc.
                                                   ţire  robii  dinainte  vreme,  s’au  prins  puteri,
       cioabe,  nici  un  gospodar  ca  lumea,  femeile
                                                   s’au  prins  îndemn  unul  dela  altul,  şi  înce­  —  Hm,  da  ia  întrebaţi-o,  dragii  mei,
       îşi  ciondăneau  toată  ziulica  bărbaţii,  bărbaţii                                   pe  dumneaiei,  care  vă  face  cu  ochiul,  aşa  la
       se  îmbătau  şi  îşi  stâlceau  femeile  în  bătăi,   tul  cu  încetul  s’a  sădit,  şi  s’a  crescut  pom
                                                   lângă  pom,  s’a  ridicat  şi  s’a  întins  gospodă­  ştiinţă  cu  ce  greutăţi  şi  cu  ce  primejdii  îi
       copii  flămânzi,  ofiliţi  şi  plini  de  toate  celea,
                                                   rie  lângă  gospodărie.                    îngrămădită  o  frumseţe  ca  asta  pe  lume ?
       plângeau  pe  sub  laviţi,  şi  vită  în  bătătură                                     Pe  câţi  nu-’i  lipseşte  bogăţia  asta  scumpă...
       nu  se  pomenea,  nici  păpuşoiu  în  pătul,  ciu­  E  altă  lume  de  când  a  dejugat  Moş   Trebue  să  fii  om  ca  să  o  ştii  păzi....  Voi
       lini  pe  curăturâ,  pe  izlazuri  bozii  şi  dudău,   Marin  aici.                    mai  duceţi-vă  încolo  copii,  de  vă  jucaţi,  ce
       în  sat  sărăcie  lucie.                         Toate  s’au  prefăcut  şi  s’au  înfrumseţat.
                                                                                              ascultaţi  aci la  vorbele  noastre?....  Apoi,  eu
            Nici  horă  dinaintea  crâşmei  nu  se  mai   Şi  anii  sunt  mai  buni  de  atunci,  şi  pământul   ştiu  focul  frumseţii,  că  doar’’ am  avut  şi  eu
       ştia,  nici  jocuri  de  copii,  nici  plug  la  Sîn-   şi  oameni.                    o  minune  de  fată,  de  veniau  Dumineca  flă­
       Vasile.  Până  şi  doina,  strămoşasca  doină,   Ean  priviţi  mândreţe  de  horă  în  bătă-  căii,  ca  la  comedie,  de  peste  dealuri  şi  co-
   1   2   3   4   5   6   7   8