Page 5 - Bunul_Econom_1900_20
P. 5

Nr.  20                                            BUNUL     ECON OM                                                  Pag.  5   *
                                                                                             ---   1 ■■■ —        —;   ;   rr---------   ■  .      ;—“
                     C E   E  N O U               Kriiger,  preşedintele  republice!  bure.  Şi  Ro­  fost  timp  ploios  moale,  care  a  făcut  ca  să-
             ÎN  LUMEA         MARE?              berts  ce-a  făgăduit,  de  regulă  a  şi  împlinit  mănăturile  să  se  desvoalte  frumos.  Numai
                                                  întocmai.                                   din  10 — 13  Maiu  a  urmat  timp  mai nepriin-
                                                                                              cios,  care  a  împedecat  sămănăturile  în  des-
            =   Maestatea  Sa  Regele  României  cu
                                                           In  Spania  au  fost  săptămânile  as­
       Regina,  însoţiţi  de  principii  moştenitori  de   tea  mari  tulburări,  aproape  revoluţie,  ce  era   voltare,  ba  în  multe  părţi  bruma  şi  îngheţu­
       tron  Ferdinand  şi  Maria  şi  cu  micii  principi   să  aprindă  ţara.  Spania,  după  nenorocitul   rile  din  12  şi  13  Maiu  au  stricat  plantelor
       fiii  acestora, s’au reîntors la capetul săptămânii                                    mai  fragede.
                                                  resboiu  cu  America  având  mari  perderi,  a
       trecute  dela  Abbazia  unde  au  petrecut  mai                                             Dintre  sămănăturile  de-grâu,  cele  mai
                                                  trebuit  să  pună  dări  none  pe  popor,  şi  de   din  vreme  stau  mai  bine,  pe  când  cele  în­
       mult  timp,  la  Bucureşti.
                                                  aceea  se  resvrătise  poporul.  încercările  de   târziate  sunt  rare  şi  n’au prea înfrăţit.  Pentru
                                                  răscuiare  însă  au  fost  sufocate  de  puterea   acestea  din  urmă  nu  mai  e nădejde  de  a în­
            =   Turcii  din  Bosnia  şi  Herţegovina,
                                                  armată.  Acum  e  linişte.                  frăţi.  Sămănăturile  de  grâu  stau  bine  peste
       nemulţumiţi  cu  felul  cum  sunt  cârmuiţi  de
                                                                                              tot  în  Ardeal,  apoi  în  partea  dreaptă  a  Du­
       ministrul  lor  Kâllay,  au  venit  în  deputăţie
                                                                                              nării  şi  în  unghiul  Tişa-Murăş.
       Ia  Budapesta  spre  a  cere  împăratului-  rege,
                                                        Ş t i r i  d e   t o t   f e l u l         Slcara  de  toamnă  nu  prea  e  în'  stare
       şă  schimbe  lucrurile  In  aceste  provincii,
       dându-le  cârmuirea  de  sine  pe  care  o  are                                        bună;  ea  e  rară  şi  gozoasă  şi  s’a  îndreptat
       Croaţia-Slavonia  şi  drept  de  a-’şi  trimite   Timpul  pe  aici  începe  a  se*  îndrepta,   numai  puţin  în  timpul  din  urmă.  In  ţeara
       bărbaţii sei  în  dietă,  unde să-şi  arate păsurile.  spre  bucuria  economilor  şi  a  tuturor,  A fost   întreagă  starea  săcărilor  abia  dacă e mijlocie.
            Să  ştie  că  Bosnia-Herţegovina  azi  sunt   ploios  şi  rece  şi  săptămâna  asta  până  Joi, de   Orzul  de  primăvară  a  înaintat  binişor
       cârmuite  de  un  ministru  anume  al  lor,  care   Vineri  se  arată  mai  frumos.    în  urma  ploilor  dela  începutul  lui  Maiu  şi  a
       face  ce  vrea  acolo,  el  e  lege,  el  e  judecător,                                timpului  moale  cald;  cu  toate  acestea  ră­
                                                       Luni  în  28  Maiu  n.  va fi  întunecime de
       el  finanţ,  el  executor,  el  tot,  şi  poporaţiunea                                 ceala  zilelor  din  urmă  i-a  stricat  în  multe
       n’are  nici  o  instanţă  de  apelaţie.    soare,  între  ora  1  şi  jum.  până  Ia  6  şi  jum,   părţi.  .   s'   ■
                                                  sara.  Dar’  pe  la  noi  se  va  vedea  numai  în   Ovlsul  încă  a  îngălbenit  pe  alocurea
                                                  parte  această întunecime,  care vine  din aceea,
            —  -  Răsboiul  între  Buri  ţi  Englezi  se                                      din  causa  răcelii;  peste  tot  însă  el  stă  bine.
                                                  că  luna  nouă  îucepe  să  acopere  discul  soa­
       pare  a  se  apropia  de  sfîrşit.                                                          Rapiţa  a  fost  foarte  rău  stricată  de  în­
                                                  relui.
            Burii  au  despresurat  la  17  Maiu  n.  şi                                      gheţul  din  12  şi  13.  Peste  tot  zis,  anul
       cel  din  urmă  oraş  de  pe  pământ  englez  pe                                       acesta  recolta  rapiţei  e  cu  mult  mai  slabă
                                                       Odinioară  şi  acum.  înaintăm  cu  vapor
       care  îl mai  ţineau  încunjurat, oraşul Mafeking.                                     ca  în  anii  trecuţi.  O  pustiesc  rău  insectele.
                                                  pe  multe  terenuri,  dar’  se  vede  că  tot  aşa
       S’au  retras  şi  de  aci,  dup'â-ce  încercarea  de                                        Cucuruzul  sămânat  de  vreme  e frumos.
                                                  înaintează  şi  —  înfundarea  noastră  şi a  ţerii
       a  cuprinde  oraşul  cu  puterea,  nu  Ie-a  reuşit,                                   I-au  stricat  şi  lui  în multe părţi frigul şi brunia
                                                  întregi  în  cheltueli  şi  datorii.  O  pildă:
       fiind  respinşi  de  cei  900  soldaţi  englezi  din                                   şi  stă  pe  loc  in  deSvoltare,  cu  toate  acestea
                                                       La  1868,  când  cârmuirea  Ungariei  a
       lăuntru.  Cu  trupele  engleze  ce  veneau  spre   trecut  de  tot  dela  Austriaci  Ia  Unguri,  ţara   este  nădejde,  că  se  va  îndrepta  în  curând şi
       ajutor  celor  din  oraş,  încă  âu  avut  o  crân­  cheltuia  pe  an  de  tot  111  milioane  pentru   va  da  o  recoltă  mijlocie.
       cenă  încăerare  în Care  Burii rămânând  biruiţi,
                                                  toate  ale  sale,  azi  cheltueşte  peste  260  mi­
       s’au  retras,  părăsind  oraşul pe  care îl  omorau                                         Fondul  Iancu.  Sfîrşitul  săptămânii  tre­
                                                  lioane !  Dările  directă  erau  atunci  pe  capul
       cu  foamea  şi cu  ploaia  de  gloanţe  de  7  lunii                                   cute  ne-a  adus  o  veste  neaşteptată  în  pri­
                                                  popoarelor  58  milioane,  azi  sunt  peste  110
            Englezii  au  trecut  şi  dela  oraşul  Kron-                                     cina  fondului  Iancu.  Ştim  că Tabla regească
                                                  milioane!  Şi  aşa  şi celelalte aruncuri de multe
       stat,  care  e  aproape  de  hotarele  Transvaalu-                                     din  Cluj  a  hotărî t  ca  nu  întreg  fondul  să  se  '
                                                  feluri.
       lui,  şi  în  curând  vor  călca  pe  pământ  bur                                      confişte,  cum  judecase  tribunalul  din  Alba-
      transvalian.  Generalul  Roberts  a  făgăduit  Că   Starea  sămănăturllor.  După  rapoartele  Iulia,  ci  numai  cele  vre-o  400  fl.  ce  s’au fost
      Rusalile  le  va  petrece  în-  Pretoria,  capitala   oficioase  publicate  de  ministerul  unguresc  de   adunat  şi  după  opreliştea  specială  dată  de
       Transvaalului,  şi  anume  în  chiar  casa  \ui  agricultură,  în  întâiul  cuartal  al  lunei  Maiu a  ministru.  Şi  totuşi  după  această  hotârîre  a
      clauri,  s’o  vadă  la  horă,  şi  nu  se  mai  dau   —  Ia  ascultă  Marando;  da  de  Paras-   el  badea  ac  de  cojoc.  Auzi  tu  ocara  dra­
      duşi,  nici  morţi  de  pe  la  noi.  Ce-i  Mitrana   chiv  ce  zici ?                  cului!....
      acum?  Mai  grozavă  era  Ancuţa....  puneţi     —  Care  Paraschiv?                         Şi  unde  mi-am  luat  până  una  alta  pe
      tulpanul  la  ochi  că e  vorba  de  tine. ..    Se  făcea  moartă  în  păpuşoiu.      leliţa  Maranda  la  rapanghel,  şi  dă-i  şi  des-
            —  Hei,  fosta-’i  leleo  când  ai  fost....  —  Cum  care?  Că  nu-i  de  cât  unu  în   coas'o  şi  descânt-o,  până  i-am  pus  minţile  la
                                                  sat:  Paraschiv  al  Saftei  Morarului;  îi  flăcău   loc.  Norocire  că  nu  să  întâmplase  nimic  cu
            —  Păi  de  fata  mea,  fiecare  Ia  vremea
                                                  cuminte,  singur  la  părinţi,  muncitor,  gospo­  fata;  putea  să-’mi  dogorească  obrazul,  de  nu
      lui.  Acum  se  chiamă  vorba  că-’i  rându  Mi-
      trani.  —  Şi  cum  vă  spuneam  să  face  An­  dar;  de  voinic  şi  de  frumos  —  slavă  Dom­  deschideam  ochii  la  vreme.  Şi  m’am  pus  pe
                                                  nului  —  ha?  Ce  zici?                   pază  straşnică.  Un  pas  nu  mai  făcea  Ancuţa
      cuţa  nu  aşa...  de  seama  Mitranei.....  şeapte-
      sprezece....  optsprezece  ani....  pe  aicea  şi naltă   —  Doamne  zău  Marine  cât  nu  vrei  tu   de  lângă  mine.  Noaptea  cât  auzeam  cel
      şi  rumenă,  şi  voinică  de-’ţi  făcea  bine  s’o   să  ne  mai  ridicăm  şi  noi  o  leacă  din  ce   mai  mic  sgomot  —  eram  în  picioare.  Incăr-
      priveşti  în  faţă.  Biata  mă-sa,  biată  să  fie  de   suntem.  Cum  ţii  tu  să  rămâi  tot  la  teapa   casem  puşca  cu  sfărâmături  de  ceaue,  şi  o
      păcate,—   ce  vreţi?  cap  de  femee  —   las’   tal...  Nu  vezi  ce  fată  avem?  Să  stea  alături   ţineam  în  cui  de-asupra  patului.  Acum,  zic,
      că  se  uita  la  ea  ca  Ia  Dumnezeu,  dar’  câte   cu  boerii  de  seamă,  de  nu....  se  poftească  puiul  de  Ciocoi  prin  bătătură
      năsdrăvănii  toate  i-ar  fi trecut  fetei prin gând   —  Ce  bâigui  tu  Marando?  Se  vede  că   pe  la  mine,  că  l’$  văzut  Aghiuţă!  Dimineaţa
      —  ea  de  cuvânt  să-’i  ţie  hadgu.  Da  în  vre­  nu  ţi-s  minţile  acasă.         —  Ancuţa  cu  mine  la  câmp  şi  muncea  fata
      mea  asta  peţitorii  îşi  făcură  vad  la  noi.  La   —  Ba  nu  bâigui  de  fel.  Ştie  ea  Ma-   mea  cât  patru  bărbaţi.  In  vremea  asta  cio­
      început  eu  nu  prea  mă  amestecam,  le  lăsam   randa  săraca  ce  spune.  Da  ai  cu  cine  să  te   clovina  să  pîrjolea  pe  jaratic  s’o  vadă.  Şi
      pe  ele  să  aleagă  şi  să  hotărască,  şi  ele  se   înţelegi?                       într’o  zi,  numai  ce  mă  pomenesc  cu  el  la
      lăsau  pe  tânjală.  Ba  că  unu-’i  sărac?  Ba  că   Şi  atunci  par’că  de-odată  mi-s’a  luat   ogor...
      altu-’i  bate  colivia  în  piept,  ba  că  nu-’i  vre­  o  perdea  de  pe  minte.          Bade  Marine,  c’am  auzit  că-’i  fi  supă­
      mea  şi  să  mai  aşteptăm.  In  sfîrşit bag  eu  de   —  Bine,  muere  nebună,  că  mai  bine   rat  pe  mine,  că  eu...  aşa  şi  pe  dincolo,  Şi
      seamă  că  toate  astea  e  o  vorbă  de  clacă,  şi   nu  ţi-aşi  zice,  vrea  să  zică  de  asta  se  în-   unde  las  lucrul  şi  mă  întorc  răstit  la ,el.
      într’o  zi  numai  ce  o  apuc  pe  nevasta  de  vîrteşte  pe  aici  tăpăugul  şi  mucosul  ciocoiu­  —  Ean  ascultă  Domnişorule  —  lut
      scurt.                                      lui...  Ei,  taci,  tu coane  Nîcuşor,  că-’fi  găseşte  acolo  —  să  faci  bine  să-ţi  cauţi  de  treabă
   1   2   3   4   5   6   7   8