Page 2 - Bunul_Econom_1900_21
P. 2
Pag. 2 BU NU L ECONOM Nr. 21
cu sănătatea lor, se fie totdeauna ca voltate. In această întâmplare se câştigă bresc pământul, îl ţin revăn, împedecă
nişte braţe tari, nu obosite, dacă ei au de altfel un fân bun, cam asemenea prăsirea buruenilor, absorb materii fo
aflat de bine a le opri dela beutură şi otăvii, dar’ puţin; ear’ ţinta plugarului lositoare (gazurile) ce ies din pământ,
mai ales dela -rochie> —. oare toţi aceş în privinţa agonisirii nutreţului este, şi şi-’şi iau o mare parte de hrană din
tia se fie mai proşti ca noi, ca popo trebue să fie: nutreţ mult şi cât se aerul ce le încunjură.
rul nostru? poate de bun.
a Leguminoasele în înţeles propriu,
Dacă putem gândi una ca asta, Cosirea se face afară de modul
sau păstâioasele.
apoi s’o dăm nainte cu beutul rachiu obicinuit cu coasa, şi cu cositoarea trasă
/. Fasolea, mazărea şi lintea.
lui, de unde rfti, se ne oprim niţel şi de cai, care e înzecit mai spornică. Us
Aceste plante sunt bucate foarte
se ne facem sama cu noi înşine, se ve catul fânului noi îl facem întorcându-’l
nutritoare, mai ales dacă le ştim bine
dem ce e de făcut, ca doară pornim şi şi adunându-’l cu furcile, ear’ în econo
pregăti, cu un adaus potrivit de grăr
noi pe calea îndreptării. i. M. miile mai mari se întrebuinţează maşina
sime, în. «post cu uleuri.
de întors fenul şi grebla de cai, unelte
Fasolea ne-atn obicinuit a o cul
spornice, cari bine ar fi să se introducă
tiva în sămănătura cucuruzului şi îm
cât mai iute şi în comunele noastre.
A g r i c u l t u r ă preună cu acesta. Felul cum se cultivă
Iarba trebue tăiată deopotrivă: nici
se va arăta deci la locul seu.
Când să cosîm? rasă cu pament cu tot, nici tăiată prea
sus, fiind amândouă aceste lucrări pă Mazărea şi lintea urmează bine
Fiecare comună îşi are statorit după plante de săpat, în al 2-lea an
prin îndelungate păţănii timpul cositului gubitoare. Pe urma cosaşilor îndemâna de gunoire, pe pământuri mijlocii, des
pentru grădinile cu iarbă în lâuntrul tici şi cinstiţi, nici nu se văd astfel de tul de profunde şi bine lucrate. Le să-
comunei, pentru luncile aşezate în locuri lucruri netrebnice. mănăm primăvara, 1 hectl. la jugăr,
de tot prielnice ierbii, pentru fânaţele La uscatul fânului pe timp aevea înaintea grapei. Sămănătura o tăvă-
de pe locuri mai ridicate, cum şi pentru priincios sunt de trebuinţă întreit mai lugim.
cele dela munte. Dela legile statorite rar multe braţe ca pentru cosit, şi în 2, mult Recoltarea se face cu coasa, după-
se abat. Şi totuşi legile şi obiceiurile aces 3 zile, fenul e uscat pe deplin; ear’ ce s’au copt aproape toate pâstăile.
tea nu sunt întotdeauna cele mai bune. când timpul e nepărtinitor, sunt de lipsă
Am văzut adesea fânaţe,'în cari neasămănat mai multe braţe, şi şi timp 2. Măzărichea.
mai mult. La nici o lucrare, economică Măzărichea e o plantă de nutreţ.
partea cea mai mare a ierbii era uscată I
nu atîrnă atât de mult buna reuşită O sămănăm primăvara după plante de
şi cocenoasă, florile aproape toate veş- i
tede, şi ceva verdeaţă se mai vedea dela un cias—două, cum s. p. la us săpat, în câmpul, unde urmează toamna
numai la firele de iarbă răsărite într’un catul fenului. Noi ne ajutăm greu dacă grâul. Sămănătura să fie cât de deasă.
târziu şi astfel rămase în urma firelor n’avem oameni la îndemână; vedem cu Mai bine să o sămănăm în amestecă
ochii cum ne vine paguba şi n’avem tură: 4/5 măzăriche, '/5 mazăre, 1/5 bob,
timpurii. Şi totuşi nu sosise timpul co
sitului pentru această iarbă, am putea ce-’i face, dar’ cei-ce au maşină de în 4 o ovăs.
zice, uscată încă în picioare. tors şi mai cu samă greblă de adunat, Măzărichea e bună şi ca nutreţ
scapă încincit mai uşor, adunând cu verde şi ca nutreţ uscat. Ca nutreţ
O astfel de amânare provenită din
un cal măcar cât cu 10 oameni! Şi în uscat, să coseşte când e în floare. în
ori ce pricini, nu o putem pune în fo
aceasta încă se vede folosul maşinilor torsul brezdelor şi strînsul lor după-ce
losul plugarului.
agricole, azi la noi pre puţin cunoscute. s’au uscat, se fac pe rouă, ca să nu
Aratul şi sămănatul deosebitelor se peardă prea multe frunze.
11. S.
plante, seceratul grâului, culesul cucu
ruzului, ş. a., toate trebue să se facă la j. Bobul.
timp potrivit. Din bob amestecat cu săcară se
După comasare. face în ţerile, unde grâul e prea scump
Ca toate plantele, şi iarba îşi are
timpul când trebue cosită. Şi anume e - «Urmare.) şi sărâcia-i mare, o pâne destul de nu
de a se cosi când cea mai mare parte B. Leguminoasele tritoare. La noi se foloseşte ca nutreţ
pentru porci şi pentru cai. Şe dă muiat
a ierburilor este în floare, adecă înainte Plantele agricole numite legumi
în apă sau măcinat păsat. E foarte
de a se coace şi de a produce sămânţă. noase (păstăioase şi trifoiuri) au rădă
nutritor; o litră de bob face cât două
La acest timp iarba ne dă nutreţ şi cini lungi şi puternice şi foi mari, multe
de ovăs.
mult şi bun, pe care vitele îl mâncă şi late. Cu rădăcinile lor pătrund în
Bobul îl sămănăm după plug în
cu plăcere, se îngraşe de el, şi nu ră pământ la adâncimi mari, trifoiurile
brazda a 2-a, sau cu maşina de sămă-
mân ogrinji. Cosindu-se mai târziu vom până la 2 metri şi mai bine, şi-’şi iau
nat în rînduri. După-ce a crescut de-o
avea, poate, nutreţ mai mult; dar’ acesta, o parte însemnată de hrană din stra
palmă bună, îl grăpăm bine. Buruenile
lemnos fiind, ne dă mulţi ogrinji (turi), turile din jos ale pământului; atacă
printre rînduri le săpăm.
nu este îndestul de spornic, şi vitele nu prin urmare foarte puţin stratul de-â-
trag cel mai mare folos din el, îngră- supra. Spre a le înlesni pătrunderea la Bobul se taie cu secerea sau cu
şindu-se. Dar’ nu e potrivită nici cosi- vale, e de mare folos să dăm pămân coasa, se leagă snopi, se pune de se
rea prea timpurie, când chiar şi ierbu tului arături de desfundare cu ajutorul usucă, pe urmă se bate.
rile mai mari sunt fără putere, ear’ cele aşa numitelor plugul i-subsol. Prin foile 4. Lupinul.
mai de desubt nu sunt îndeajuns des- lor multe şi late, leguminoasele adum Lupinul e şi el o plantă de nu
