Page 3 - Bunul_Econom_1900_21
P. 3
Nr. 21 BUNUL ECONOM Pag- 3
treţ. îndeobşte inse se cultivă pe lo un loc deosebit; şi nici ca nutreţ us pline de poveţe bune, prin care împin-
curi îndepărtate şi anevoie de gunoit cat nu iese bine ca trifoiul; ca nutreţ tenează pe agenţii, ajutorii şei, de pe
ca gunoire verde. Când e în floare se verde însă şi în ce-’i priveşte rodnicia, Domeniul Coroanei, să arate poporulu
pune sub brazdă. lucerna e neîntrecută. cum e a să face cutare şi cum cutare
Lucerna iubeşte pământuri mai vă lucru, pentru-ca să-’i fie mai bine, cum
b. Trifoiurile. să lucreze, cum se trăiască, cum să se
roase, calde şi sbicite, dar’ destul de
1. Trifoiul. ajuture în neajunsuri.
bogate şi profunde; ea nu ne sminteşte
Trifoiul este una dintre cele mai nici în anii secetoşi, când trifoiul dă Mai nou a adresat ajutorilor sei o
preţioase plante de nutreţ. Plugăria circulară, care potrivindu-se bine şi pen
greŞ-
nouă gâsindu-’i locul potrivit în rîn- tru mulţi din ţăranii noştri, pentru sate
Lucerna se prăseşte şi se cultivă
duirea plantelor, numai prin introduce întregi pe aiurea, o reproducem (tradu
asemenea trifoiului. Un mare neajuns
rea culturii trifoiului a putut să ajungă când u-o poporal) şi atragem deosebit
de care sufere atât lucerna cât şi tri
un adevărat isvor de bogăţie. luarea aminte a cetitorilor asupra ei.
foiul este torălul, o plantă rîioasă, cu
Trifoiului îi trebue un pământ fire lungi, încolţite, alb-roşietice, cari Cei-ce în urma stării lor mai bune, n’au
fraged (humos-mărgos) şi mult-puţin sugrumă şi pustiesc lucerniştile. Drept ei înşişi lipsă de aceste sfaturi, dee-le
jilav, o climă caldă şi umedă. Urmează ce se fim cu mare băgare de seamă altora, căci mulţi s’ar putea ajuta cu ele:
bine după plante de săpat, în arătură la cumpărarea seminţei. Să o cumpă Eatâ-le:
adâncă de toamnă, cu un cuvânt în răm, chiar mai scumpă să fie, dela Domnule Agent, (
loc bine pregătit. firme cunoscute, cari stau sub contro Ţăranul se nutreşte foarte rău si din
Trifoiul îndeobşte nu se seamănă lul statului. această pricină munca ce desvoâltă el zilnic,
deschilinit, ci sub scutul altor plante, Lucerna trăeşte mai mulţi ani e ca bunătate şi cătăţime inferioară. Dacă
voim să avem o poporaţiune a cărei putere
de pildă oves, orz ş. a., ca acestea după olaltă pe acelaşi loc. Drept aceea
de lucru se fie mai mare, trebue să
să-’l adăpostească, câtă vreme e in datori suntem, să-’i dăm neasămănat
gândim mai întâi la schimbarea felului
stare plăpândă şi gingaşe: Se seamănă mai multă îngrijire decât trifoiului.
de a se nutri a muncitorilor. O hrană neîn-
mai întâiu primăverile ca de obiceiu, In fiecare primăvară să o grăpăm destulitoare, nemulţumind deplin trebuinţele
apoi împrăştiem sămânţa, cam 12 klgr. bine cu grapa de fer, şi din când în trupului, nu poate avea negreşit urmări bune.
la jugăr, cât de o potrivă, şi o gră- când să o gunoim, iarna cu urină, gu De aceea sunteţi invitaţi a pune toate pute
păm cu grapa de mărăcini, sau o tă- noi u putred de grajd, primăvara şi rile, pentru-ca prin poveţele ce veţi da să
vălugim. La început trifoiul e foarte toamna cu gips sau cenuşe. Pentru ca tenilor, să ajutaţi la schimbarea acestei stări
de lucruri.
rar şi slăbuţ. După secerişul holdei el şul că s’ar ivi torţălul, se acoperim pâl In ţara noastră n’avem o poporaţiune
Insă se desfoaie, şi în împrejurări bune, curile cu paie şi să le dăm foc. număroasă, prin urmare nu avem braţe multe,
îl putem cosi cătră toamnă, odată cu şi de aceea braţele ce avem sunt cu atât mai
Dela anul al 3-lea nainte lucerna
miriştea. preţioase. Trebue deci să căutăm a le întări,
ne dă recolte depline 4—5 cosituri pe
In anul al 2-leă după-ce l’am gră- .încredinţând omul dela ţară, că trebue si se
an, 30—40 măji m de nutreţ uscat. '
pat bine primăvara, luăm 2—3 cosi- hrănească mai bine de cum face acum.
De lucernă verde (ca şi de trifoiu) Ori de câte-ori aveţi prilegiu de-a vorbi
turi. Sămânţa o luăm din cositura a
vitele se pot uşor bolnăvi; să nu le-o cu ţăranii din jurul d-voastră, şă le arătaţi
2-a. Trifoiul se coseşte când încep a
dăm deci nici când necelită sau chiar starea rea în care ei se găsesc în ce se ţine
se ivi ici-colea florile. După coasă ră de hrana lor, dovedindu-le, c&,pe cat ei se vor
udă.
mâne să se celească pe amândouă păr nutri mai bine, cu atât vor fi mai fericiţi.
Notă. Pentru locuri mai slabe şi cu
ţile brezdei, apoi dacă timpul e bun, In adevăr, trebue să avem în vedere, că mul
deosebire pe dealuri, unde lucerna nu mai
îl punem parcoae sau căpiţe mici, şi-’l merge, putem- cultiva sparceta, o plantă de ţumirea sufletului este o urmare a liniştii di
lăsăm să se usuce de tot. Pe timp nutreţ, ce ne dă recolte neasămănat mai feritelor puteri ce înrîuresc asupra corpului,
ear’ în o societate, în care oamenii sunt rău
ploios e bine să-’l punem pe capre slabe ca lucerna, dar’ un nutreţ de minune
nutriţi, rău îmbrăcaţi, nu poate să găsasdă
anume de uscat. Cărăturile la adăpost bun, atât verde cât şi uscat; ear’ pe pămân loc nici-odată fericirea!
le facem dimineaţa şi seara, când tri turi cu desăvîrşire năsipoase să cultivăm lu De aceea ţrebue să învăţaţi pe ţărani
cerna de năsip.
foiul e întors, ca să nu se prea scu să-’şi îmbutiătăţască traiul lor, ceea-ce ei ar
(Va urma). IsiDOR B l,AGA
ture frunzele. putea face chiar în marginile mijloacelor pe
care le au.
Recolta trifoiului uscat face 20—30
In vederea îndreptării acestei stări de
măji m. de jugăr. lucruri, vă voiu atrage luarea aminte asupra
G a p p a.
2. Lucerna. unui animal folositor omului sărac, dar’
nebăgat în samă, care dacă ar fi răspândit
In ce priveşte însămnătatea sa eco H ran a ţăranului. ’ A jutorul ce ’l-a r putea mai mult la ţară, ar aduce mult bine oameni
nomică, lucerna urmează numai decât avea ţinend cap re; laptele, carnea, seul, lor nevoiaşi. Acest animal -este capra.
p eru l fi pielea caprii. C apra în străinătate,
după trifoiu. Şi dacă trifoiul se nu îndeosebi în Angara, Caprele noastre. Fe Pe când oaia si vaca cer păşuni bune
meşte »regele v lucerna cu drept cu rirea de p ădu ri. încheiere. şi întinse, capra se mulţumeşte cu foarte pu
vânt se poate numi »regina« plantelor ţin, ea nu alege prea mult iarba, care îi va
slugi de hrană, şi se foloseşte une-ori şi de
de nutret. Dl Ioan Calinderu, administrato locuri ce ar fi cu totul nefolosite de alte
j
Lucerna n’are loc în rânduirea rul Domeniului Coroanei în România, animale. Chiar şi în anii răi, cum a fost anul
plantelor noastre agricole, fiindcă trăeşte bărbat luminat şi cu suflet mare pen trecut,- când câmpurile erau goale de iarbă,
mulţi ani, şi trebue deci cultivată pe tru poporul ţăran, dă într’una circulare capra găseşte hrana trebuincioasă a ne da pen
