Page 5 - Bunul_Econom_1900_21
P. 5
Nr. 21 BUNUL ECONOM __________________ Pag- 5
mod, ca conchemarea să poată fi dove C E E NOU fiind depusă cauţiunea, editorul e tras la răs
dită. In sate e mai bine se se facă con- ÎN LUMEA MARE? pundere că a lăsat să între în foaie notiţe
chemările prin circular în scris, pe aflate de «politice», fie şi. nevinovate.
care îl vidimează cei conchemaţi. La = In Bulgaria nu s’a restabilit încă pa
cea,. ce s’a tulburat prin introducerea dijmei, întunecimea de soare de Luni, s’a Văzut
acest circular se alătură şi programul
ca fel de plătit dare, (adecă a da în natură la Orăştie nu numai între ciasurile 1 şi 6,
adunării. In înţelesul §-lui 155 din sau numai pe la 4—5, cum era să se vadă
din ce ţi-a dat D-zeu tot a 10-a parte ca
legea com. adunarea poate aduce hotă- dare). Isbncnirile de revoluţie au fost ele su aici, ci — toată ziua... Intr’adevăr toată ziua
am avut »intunecime de soare», şi nu numai
rîri dacă sunt de faţă cel puţin 7 focate de guvern cu armele, dar’ şi acum
în parte, ci totală, fiind toată ziua noroasă si
membri; dar’ se înţelege, că trebue se vin mereu cete de ţerani la Sofia (capitala
ne silim, ca adunarea să fie cât se ţerii), cerând schimbarea legii. Guvernul a ploioasă,
poate de număros cercetată. rânduit ca garnisoana Sofiei să fie totdeauna Ploaie cu grindină a căzut Luni după
gata şi mai tare ca în alte vremi.
Scopul adunării generale este să amiazi pe Ia 11/2 ore, în Orăştie. In decur
alcătuiască însoţirea, să stabilească stă sul ploii puternice de vre-o 1/2. oră, a căzut
= Un alt risboiu- e în pregătire, în ajun.
tutele, să aleagă direcţiunea şi comitetul Cetăţenii nemulţumiţi din Marocco să pre şi puţină grindină, dar’ fără a fi făcut vre-o
stricăciune.
de supraveghiere şi să ordineze semnarea gătesc de a porni aşa numitul lor „resboiul
firmei. Despre adunarea generală se sfântu contra stăpânirii franceze ori chiar a La prem iile puse de Reuniunea
redacteză proces verbal, în care se Sultanului. Guvernul francez a dat poruncă, noastră economică" pentru cei-ce vor fi pus
ca trupele din Marocco să fie bine întărite în primăvara asta multe altoi în grădinile lor,
înseamnă numele celor de faţă cu cuo-
ca se sufoace ori-ce atac. s’a înştiinţat şi membrul Reuniunii noastre
tele câte representă şi apoi propunerile
Nicolau Stefănesc din Şibişel, care şi-a pus
şi hotărîrile aduse. Acest proces verbal
Bieţii Buri se tot retrag dinaintea En vre-o 60 de altoi nouă ăstan. Ne-ar părea
se scrie în două exemplare, pentru-că glezilor. Englezii au întrat deja în Trans- bine se putem numi pe mulţi-mulţi că au fă
unul are să rămână la tribunal. vaal şi Burii nu prea cearcă se-’i oprească. cut aşişderea. A
După-ce am isprăvit cu redac Poate că în'curend se vor şi da învinşi, vă
tarea procesului verbal despre adunarea zând că ori-ce încercare e zadarnică. Examenele în traotul gr.-or. al Orăştiei
s’au început Dumineca trecută. Sunt con
gen, constituantă, trebue să facem paşii
duse aproape în fiecare comună de P. O. D.
de lipsă pentru împrotocolarea firmei, protopresbiter V. Domşa însoţit de câte unul
Ş t i r i d e t o t f e l u l
pentru-că numai după împrotocolare din domnii învăţători ai şcoa'ei capitale din
se priveşte însoţirea ca existentă şi Orăştie.
„Bunul JHconom“ — la Judecată.
numai atunci îşi poate începe lucrarea
Azi, Sâmbătă în 2 Iunie n , editorul foii noas Petrecere poporală pe „Câmpul-Pânii“ .
(§. 228 al legii comerciale.)
tre, dl loan Mihaiu, stă ca acusat înaintea Membrele „Reuniunii femeilor române din co
Pentru împrotocolarea firmei înso tribunalului din Deva, pentru-că s’au strecu mitatul Hunedoarei" asociate cu bravii învă
ţirii trebue să ne adresăm la acel tri rat printre noutăţile foii şi 2 ştiri pe cari pro- ţători din comunele Balomir, Şibot, Vinerea,
bunal reg., pe teritorul căruia se află curatura le-a găsit a avea ascuţiş politic. Una Cugir, Romos etc. vor arangia a doua zi de
însoţirea. Rugarea pentru împrotocolare e ştirea din nr. 6 : ,,Proces politic la Baia- sf. Rusalii pe Câmpul-Pânii, pe locul, unde
d e -C rişalta\ „Curtea cu juraţi la Deva“ din oare-când voinicul. Parei Chinezul a biruit
trebue făcută în scris din partea nou
nr, 7. Dacă foaia ar avea cauţiunea pres oardele turceşti, o «Nedee» (petrecere popo
alesei direcţiuni
crisă pentru foile politice, notiţele n’ai putea rală) în favorul Reuniunii femeilor române
(Va urma) V , C. O s V A D A n urmărite, fiind în sine nevinovate, dar’ ne- din comitat.
a scâridurei era în starea întâi, aşa zicând cea câtva timp mai multe alte furnici vin pe ace — Ce are a face, doi, prieteni vechi ca
bună, toate mergeau bine. Dar’ îndată-ce se laşi drum şi iau ouăle. Dar’ dacă, în loc de-a noi?... Bine ai făcut că te-a gândit la mine:
îţi fac toţ ce pofteşti, amice!
întorcea scândura cea mişcătoare, furnica, care lăsa se vie o furnică pe jos până la grămă
— Nu îndrăsnesc...
venia se se urce pe ea, ori de unde venia, jioară, Bethe a luat pe una, pe sus şi a pus’o
— Eşti nebun. Tot ce pofteşti, îţi zic.
se oprea pe loc. Dacă însă scândura se în de-adreptul lângă Oue, ea a luat un ou, s’a Totuşi, te previn din capul locului, că dacă
torcea când furnica era deja pe dînsa, ea îşi întors cum a putut la cuib, dar’ nu a „înşti- e vorba de bani, nu ne putem înţelege, nu
urma drumul în direcţia începută, fără-ca în- inţat“ cu vre-o vorbă, cu vre-un semn pe ce ţi-aş putea fi de ajutor.
— Nici decum nu-i vorbă de bani!
vîrtirea să o turbure; dar’ ajungând la partea lelalte furnici, şi nici o altă furnică nu dă de
nemişcătoare a scândurii, earăşi se opria. oue pe drumul urmat de acea furnică spre — Te-aş..ajutară cu mare plăcere, de
cât uite: mi-am plătit chiria acum şese săp
Se poate oare trage de aici încheierea, cuib, nici atunci, dacă se repetă de mai multe tămâni şi peste alte şese trebue să plătesc
că în taptâ în fiecare urmă de furnici, ori aceeaşi probă cu ducerea pe sus a furnicii eară, eu plătesc pe trei luni. Şi aşa, me în
sunt două feluri de urme, una de dus şi alta Ia grămăjioară. ţelegi, mi-e chiar greu, trebue se adun.
de întors, fiecare însemnată prin ceva necu Se pare deci, că între urma de dus şi — Da, da...
— încolo când vei avea lipsă de pa
noscut nouă, d. e. prin un miros, prin un cea de întors, este o deosebire aşa de însem rale, nu te sfu', numai să nu-’mi ceri între
semn ceva? Se pare chiar că o furnică pără nată, încât nu e cu putinţă furnicilor a se
cele două termine de chirie. Ear’ altceva, tot
sind cuibul, se îndreaptă cu greu pe urma folosi de una în locul celeilalte. ce pofteşti, îţi fac bucuros.
celeia care vine din câmp spre cuib. — Mulţumesc...
—• Nai de ce. Aşadar’ ce ziceai? O
In ceea-ce priveşte înţelegerea prin su
nete, prin graiu s’au semne intre furnici, cer „Tot ee pofteşti"... fi vorba despre vre-o pricină de femei. '
-— Da, şi nu, răspunse Andrei zimbind
cetătorul Bethe nu crede în ea.
— INTRE DOI „PRIETIN I" — cu subînţelesuri.
Eată una din probele de acest fel ale — Bun. Am înţeles! Şi vii să-’mi ceri
d-sale: — Bună ziua, prietene. Vin să-’ţi cer mie, om însurat şi tată de familie, să-’mi vîr
un lucru mic, zise Andrei, întrând la Ana- nasul şi eu în pricină? E nebunie.
EI pune o grămăjioară de oue de furnici tol. O să me găseşti poate cam îndrăsneţ... — Mă iartă...
pe o hârtie lângă cuib. Dacă o furnică eşind din — De ce îndrăsneţ? — Ascultă-me, prietene, n’aş vrea să-’ţi
cuib descopere ouăle, ea ia unul şi peste — Vezi că... spun lucruri neplăcute, de cât, ştii, e greu;