Page 6 - Bunul_Econom_1900_21
P. 6
Pag- 6 BUNUL ECONOM Nr. 21
Programul Nedeei e cât se poate de j R o n d a în R o m â n ia . »Amicul Agri rinţi, s’a împuşcat în foaie. N’a murit îndată.
nou şi variat. Şi anume mândrele noastre j cultorului» dela 28 Maiu n. scrie. A fost adus în spitalul militar, unde a murit
ţerance şi flăcăi din comunele amintite- se i a doua zi. S’a sinucis de năcaz că n’a fost
pregătesc pe atunci a susţinea o întrecere i Jumătatea aceasta a lunei Maiu ne-a ţi
(rivalisare) în cânturi poporale din bătrâni, i nut într'o încordare strînsâ şi ne-a insuflat o avansat precum aştepta, la sergent-major, şi
Corurile emulătoare sunt împărţite după co temere care în parte s’a împlinit. Frigul pe fusese strămutat la altă companie.
mune. Intre emulatori se vor împărţi premii, i de-o parte venind din causa zăpezii căzută
la cari vor fi admise numai cântările adevă- i pe Carpaţi, a împedecat vegetaţia sămănătu- Săptămâna asta archiducele losif, va
rat poporale, originale. La tot Gasul va fi o [
privelişte frumoasă, împodobită de drăgălaşe rilor de primăvară; ear’ pe de altă parte lipsa visita honvezimea din Ardeal, începând cu
buchete de pitoreşti costumuri din jurul Oră- de ploaie în ţara de sus, a zădărnicit o bună Sibiiul.
ştiei. Comitetul compus din inteliginţa din parte din aşteptările noastre cu privire la
jur a făcut de cu bun timp toate îngrijirile bunătatea recoltei de grâu. Peste aceasta sta Concert şi dans arangează corul bi
pentru primirea oaspeţilor. Se nădăjdueşte rea atmosferică n’a fost nici ea propice agri sericesc din Criscior \n 11 Iunie n. 1900 în
că la petrecere va lua parte cât mai multă localul dlui Oprişa Foltin, în favorul fondului
inteliginţă din comitat. culturii. Am avut apoi ceaţă groasă pe va
Dorim isbândă strălucită! lea de sus a Dunării, care a propagat rugină corului bisericesc.
la grâu, şi a pălit orzoaicele; am avut brumă
Notarii pe viitor vor fi pregătiţi aşa, ca
C urs de s tu p ă rit sşi p o m ă rit. La multă, care pe alocurea a causat stricăciuni să poată înainta şi la ceva mai mult, d. p.
şcoala comunală fostă grăniţărească din Cu- la vii şi pometuri. ’ pretor, protonotar etc. Şi vor căpăta diplome
gir (Kudsir, com. Hunedoarei) se va ţinea Recolta rapiţei, care. acum începe a se cu cari să poată concura ori unde în ţară,
curs de stupărit şi pomărit pe zilele din aduna, va da o însemnată despăgubire agri
24 Iunie până in 7 Iulie a. c. la care se cultorului mult încercat în ultimii ani. Sunt nu numai în comitatul unde au făcut exa
învită toţi învăţătorii români cari doresc a şi grâne admirabil de frumoase, săcăruri ad men, cum e azi.
să perfecţiona în aceşti râmi de economie mirabile. Numai cele de primăvară aşteaptă Intre Viena şi Triest e vorbă să se tae
de mare folos. căldură pentru a se desvolta. un canal (şanţ uriaş), pe care să se poată
Aici să află o slupărie bine întocmită, In resumat, deşi aşteptările unora nu
s’au împlinit, nădejdea recoltelor noastre e alerga cu corăbiile chiar.
nu luxoasă dar’ bogată, precum şi o gră
anul acesta din cele mai frumoase.
dină de pomi ce nu lasă nimic de dorit. T ergul de vite început ieri (Vineri)
= Preţurile la bucate sunt spre urcare,
învăţătorii participanţi vor fi încuarti- Ia Orăştie, e viu; mulţi vânzători dar’ şi
ear’ în vederea bogatei recolte a rapiţei, ca
raţi Ia şcoală şi provăzuţi cu toate cele de sele de navigaţie şi-au îndoit numărul basti cumpărători. Fiind nădejdi de belşug în nu
lipsă spre care scop vor solvi 1 fl. la zi. treţuri, preţul vitelor e ţinut urcat.
mentelor pentru transportul dela noi la An-
Alte spese nu se mai fac.
vers, Rotterdam, Marsilia, Rouen etc. Se crede
La finea cursului învăţătorii vor fi pro Căsătorie. Dl George Perian, cleric abs.,
că numai pentru trimisul rapiţei va fi nevoie
văzuţi cu atestate valide din partea comite ales preot, îşi sărbează la 11 Iunie n. cu
de. 100 vapoare cu un tonaj de 3—4000
tului şcolar.. tone fiecare. nunia cu d-şoara Agata Pattl din Zlatna.
Doritorii de a lua parte, să binevoeascâ Dorim noroc şi fericire!
a se insinua subscrisului cel mult până în
Dl Nicolau Nestor, administrator al ofi
18 Iunie. In Dobrogea s’au ivit locuste. Să iau
ciului vicariat din Haţeg, a fost numit definitiv
Se observă ca staţiunea căii ferate pen vicar foraneu al acestui district. măsuri mari pentru nimicirea lor.
tru Cugir să află pe linia Arad—Teiuş la
Şibot (,,Alkenyer“) ear’ posta în loc (Kudsir). Concert artistic cu un splendid program
Sinucidere. In 27 Maiu n. sergentul
loan Muntean, înv. dir. (zugsfiihrer) loan Işvan din Bobâlna, dela de 12 piese, de Rosini, Mendelssohn, Gade,
compania 6, reg. 64, mergând acasă la pă- Beethoven, Schuman, Schubert, Chopin, etc.
a arangeat profesorul Rudolf Kaiser la 19
Maiu n. (!a orele 5 d. a.) în Viena. Ce ne
altă-dată, pe când eram altfel, asemenea duc la temniţă, eu, om căsătorit şi tată de
lucruri mai mergeau. Azi nu mai suntem familie, pentru nişte treburi cari nu mă pri interesează plăcut pe noi, e că între cei 9
copii şi mă mir că te văd aşa puţin serios vesc, — mai e ceva! Mai întâiu cu cine vrei concertanţi şi concertante, vedem şi pe com-
la o vîrstă în care... se te baţi ? patriota noastră d-şoara Adelina Piso (din
— Doar’ despre lucruri foarte serioase —r Cu cine mă bat? Săcărembu), cântând la violină ca punct 3
si cuminţi vreau să-’ti vorbesc. — Da, cu cine te baţi ? de program, „Romanze F. dur“ de Bee
— Nu... — Nu mă bat, mg însor.
— Ce nu. Iţi spun că da. — Aşaaa! pardon; foarte bine, înţele thoven. Ne bucurăm văzând cum între nume
— Aş! sesem rău. Atunci vrei se fiu martor la ma- roşii dsale colegi şi colege ale conservatorului
triculantul?
— Ciudat lucru, nu mă laşi să ajung vienez, talentul d-şoarei Piso să distinge în
se-’ţi spun, atunci cum vei şti de ce am — Fireşte! chip aşa de frumos.
venit ? — Asta-i altă poveste.
— Spune, omule! Ce? te ’mpedec eu? — Fireşte; şi eşti bun se faci atâta
— Ei, eacă, venistm.. osteneală pentru mine. Despărţământul Panciova al Asocia-
— Sunt al tău din toată inima. — Nu, dragă. Tot ce pofteşti, dar’ asta ţiunii, ţinându-’şi adunarea gen. în Cubinul-
— Venisem să te rog ca să-’mi fii nu. E o parte de răspundere pe care nu vreau timişan, Corul româm din Cubin dă la 3
martor... se o iau asupra mea. Iunie n. un concert în sala hotelului Hoffmann,
— Martor ? — Nu încape nici o răspundere. dând o parte din venit Asociaţiunii, alta
— Da. — Ba da... Să-’mi vii peste şese luni pentru procurarea unui harmoniu pe sama
— Ei stai puţin, prietine. Iţi aduci să-’mi povesteşti că-’ţi pune nevasta coarne, corului.
aminte de duelul Ciboulat? ţinându-mă de rău pe mine, că n’arn fost cu
— De loc. noroc Ia mână, foarte mulţămese! Exposiţia română la Paris este una
— Eu îmi aduc aminte. In duelul Ci — Cum să-’mi pue coarne? din cele mai cercetate şi care atrage lume
boulat martorii fiindcă primiseră şi fuseseră ■— Aşa, cum îţi spun! Nu stau bun că toarte multă prin desfătările ce se pot avea
• martori», erau să capete câte patru luni de o se ţi-se întâmple întocmai; dar’, în sfîrşit,
închisoare. nu ştii nici-odată ce te aşteaptă în căsătorie... aci. îndeosebi încântă pe mulţi visitatori mu-
— Ce are de-a face?... Mai ales cu o faţă ca a ta. Afară de asta sica Iui Părăianu, despre care »Figaro«
îţi împlinesc bucuros — tot ce pofteşti... scriind n’are destule cuvinte de laudă, şi în-
— Ba are, fiindcă eu nu vreau să pă
ţesc aşa ceva. Dragul meu, sunt unul dintre G. Curteline. chee cu aceea, că: Iată în Paris, earăşi Ro
oamenii cari ţin să fie cei mai spriginitori mânii la modă, ca la exposiţia din 1889.
prietinilor lor, dar’ de aci şi până să mă
