Page 7 - Bunul_Econom_1900_21
P. 7
Nr. 21 BUNUL ECONOM fag- 7
Ia Viena le merge Jidanilor mai „fain" feluri (specii) din cari 120.000 de Coleoptere bue puse prea multe rînduri de ouă, căci e
şi ca in Ţara-Românească. Vinerea şi Sâm (gândaci), 50.000 de Fluturi, 30.000 de cu putinţă să se strivească cele aşezate mai
băta trecută s’au făcut alegerile comunale. Himenoptere (Albine etc.) PăseVi sunt la tund. Se închide apoi cutia, se aşează la
Peste tot locul vechea partidă liberală-jido- 13.000 de feluri, Peşti 12,000, Reptile 8300, întunerec şi la aer uscat. Cu acest chip pu
veascâ, care avuse împărăteasca cetate in (din cari 1640 de feluri de Şerpi şi anume tem ' păstra ouăle mai bine de un an, fără
stăpânire noian de ani, a fost înfrântă de 300 veninoşi). Amfibii sunt 1300; Păianjeni* să-şi strice gustul şi fără să capete vre-un
partida creştină a lui Dr. Lut ger. Abia de 20.000; Moluşte, 50.000; Viermi 8000 etc. miros neplăcut.
sămânţă a mai rămşs câte-un * liberal« vechiu Museul de ştiinţe naturale din Berlin are Sarea se poate înlocui şi prin cărbuni
şi câte-un Jidan. 200.000 de feluri de animale, representate de teiu, pisaţi bine. a. a. r.
prin 1,800.000 de inşi.
Dl Augustin Berian, forestier la Dome
niul Coroanei Borca (România), compatriot w m w m t m t
de ai noştri, originar din Cugtr, îşi sărbează Preţul bucatelor. ’
Duminecă în 21 Maiu cununia cu d-şoara
P iaţa din Bistriţei. Despărţiri oa ’n America. In două din
Alexandrina Teodorescu, fiica dlui Dumitru
— la 19 Maiu 1900. • statele Americei, despărţirile să fac aşa, ca
Teodorescu din Mălini (Jud. Suceava).
Grâu frumos, ferdela de 20 1. cu . —1’50 cr. şi cum îţi iei haina din spate şi o acheţi de
Trimitem călduroase felicitări!
Orz, ferdela cu . * . . . . . . . ---65 cr. cuiu. Mergi cu trenul până în unul din
@văs, ferdela cu . . . . . . . . —42 cr. acele state; te dai jos, ţi-să ia ; protocol şi
; Mulţumită. Adunarea generală a iristi- Cucuruz, ferdela cu . . . . . . —84 cr. îndată poţi pleca mai departe, poate cu
tutului.de; credit „Ardeleana“ a binevoit a Fasolea, ferdela cu . . . . . . —75 cr acelaşi tren, „liber" de „lanţurile" Căsătoriei.
vota şcoalei noastre din Şibot un ajutor de Semânţâ de cînepă ferdela cu . . —70 cr.
Aşa a făcut un lord englez, John Francisc
100 coroane, despre ce luând comitetul pa-
P iaţa din Bietf. ; Stanley Russel, fost ministru englez, care
rochial act, îşi îndeplineşte o prea plăcută da-
, — la 3i Maiu st. n. — nu-’şi mai putea duce traiul cu soţia, a
torinţă, exprimând onoratului institut căldu
Grâu frumos, ferd. de 20 Iit. cu 1.10—1.20 cr. călătorit într’un stat de acestea, s’a despăr
roasa sa mulţumită, Şibot, 16*29 Maiu 1900.
Orz, ferdela cu . . . . . . . . — — cr. ţit îndată şi s’a şi căsătorit de nou numai
Com. par. Sitneon Slcărea. Ovăs, ferdela cu . . . . . . . 45—55 cr. decât, cu miss Mollie Cooket. Şi trăeşte pe
Cucuruz ferd. cu . . . . . ...8 2 —90 cr.
— Comitetul parochial gr.-or. român acolo bine şi cât vrea cu noua soţie, dar
Fasole ferd. cu . . . . 1*15—1.20 cr.
din Bdc dinţi exprimă mulţumită publică mult Grumpile nouă ferdela cu . . . —1'60 cr. napoi în Anglia nu mai poate merge, căci l’ar
onoratei direcţiuni, şi prea stimaţilor domni prinde în proces pentru bigamie (căsătorie
acţionari ai institutului de credit şi economii cu 2 soţii).
„Ardeleana“ din Orăştie, pentru-că a avut
bunăvoinţa a vota ăstan, în adunarea sa ge Judecata caprei. Un Arab băgase de
nerală ţinută, o sumă de o sutd coroane în Smântână. seamă, că i-se furase un ban de aur. El era
sigur, că hoţul trebue să fie vre-un om de
favorul şcoalei noastre. Din însărcinarea co Smântână se face pe lapte în 24 de ai casei. Deşi bănuia pe hoţ, însă nu putea
mitetului parochial. Băcăinţi, la 20 Maiu 1900. ore. Ca să se formeze mai de grabă, laptele spune nimănui, că e hoţ. Chemă pe înse
N. Maniu, paroch. se pune într’o odae curată, unde să fie o rate pe toţi servitorii şi le zise:
■— Astă seară o se vă judece capra.
căldură de 4°—10° gr. Ca smântână să se
Întărirea românismului în Dobrogea. Să ştiţi însă, că e o capră vrăjită, âdause el
formeze mai multă şi mai repede, laptele se cu glas tremurător şi serios; când un vino
La reîncorporarea Dobrogei cătră România,
pune în vase de pământ sau tinichea (pleu), vat îi pune mâna pe spinare, capra lasă pe
gurile Dunării afară de 2 oraşe, Sulina .şi
care să fie mai largi la gură şi mai strimte mână o dungă neagră.
Chilia, erau de tot pustii. Azi, mulţumită Seara, Arabul porunci servitorilor să în
la fund.
stăruinţelor administraţiei bune, se află pe tre rînd pe rînd într’un cort întunecat, unde
acel loc deja 17 sate frumos rânduite, şi al Untul. era legată capra. Fiecare trebuia să-’şi treacă
tele sunt în intemiere. Untul se scoate de-adreptu! din lapte mâna pe spinarea animalului; dar’ stăpânul
proaspăt, când îl batem în putineiu. Ca untul avusese grije, se o frece în taină cu pulbere
de cărbune.
Tragerea la loteria pentru „Casa Naţio să se poată alege mai curând, trebue laptele In picioare la câţiva paşi de cort, stă
nala" nefiind vândute deajuns losuri, nu se încălzit puţin; ear’ când avem vaci puţine se pânul se uita la mânile celor-ce eşiau din
va face acum în Maiu cum se vestise, ci, cu adună laptele în putineiu în timp de mai lăuntru. Se înfricoşaseră cu toţii văzendu-’şi
îngăduinţa ministrului de interne, este amî- multe zile, până când este aproape plin şi mânile îhegrite. Un singur servitor îşi arătă
natâ pe 20 Octomvrie, până când se vor vinde după aceea se bate. cu mândrie mâna sa, rămasă albă.
Dar’ stăpânul îi zise:
încă losuri. îndemnăm şi noi pe cetitori a-’şi — Tu eşti hoţul; căci singur n’ai în-
cumpăra losuri, putând şi câştiga lucruri de Păstratul ouâlor. drâsnit să atingi spinarea caprei. Scoate
preţ, dar’ spriginind prin asta o încercare na Pentru păstratul ouâlor timp îndelun banul 1
ţională lăudabilă. Un los 1 cor. A se cere gat, sunt mai multe mijloace. Dăm aci pe
la Asociaţiune in Sibiiu (Str. Morii 8). cele mai practice:
1. Ouăle trebuesc luate din cuibare în Posta Redacţiei'.
Starea vistieriei Rusiei era la sfîrşitul anu dată ce au fost depuse de pasere, ca să în
M. îxi Tâmpihaza. Noi n’avera, dar’ se
D-lui
lui trecut următoarea: In budget să socotiseră lăturăm descompunerea lichidelor interioare. află la I. I. Vulcu, neguţător aici, şi mici şi mari.
venituri de 1.469,128.000 ruble şi cheltuelile 2. Pentru a împedeca eşirea acestor Scrie trimiţendu-’i preţul.
Dlui A. B V. în V. „Cântarea1* nu o putem
1.462.659.000 ruble. Deci se nădăjduia un lichide, care se face în cursul anului porii publica. Altceva, ştiri din partea locului bucuros,
prisos de 6 şi jumătate milioane ruble. Fiind (găurelele) coajei, ungem ouăle peste tot cu vi-am fi mulţumitori de ni-aţi trimite.
însă venitele mai mari decum se calculaseră unt de lemn ordinar sau chiar cu untură şi
şi cheltuelile mai mici, a rămas statului un cu vaselină. C om itetul de redacţie:
prisos de milioane ruble. Deci stare 3. Ouăle se pot păstra punându-le în Preşedinte: D r. Jo a n M ih u .
foarte bună. moare (zarnă de varză), dar’ în acest cas ca
pătă un gust prea sărat. M embrii: D r. St. E rdelyi, Io a n M ih aiu
D a n iil D avid .fi Constantin B aicu.
Câte animale sunt? Ştiinţa numără 4. Un mijloc bun este de a păstra ouăle
400.000 de feluri de animale, pe când plan în cutii, aşezându-le în modul următor: se
Proprietar - editor: I oan M ih a iu
tele nu sunt mai mult de 150.000. In frunte, pune un strat de sare în fundul cutiei, peste
ca număr, stau insectele cu 280.000 de el unul de ouă, şi aşa mai departe. Nu tre- Redactor respons.: I o a n M o ţa