Page 1 - Bunul_Econom_1900_22

Anul I Orăştie, 27 Maiu v. (9 Iunie n.) 1900 Nr. 22

A B O N A M E N T E : Ij O R G A N U L IN SER ŢIU N I:
,R e u n iu n ii e c o n o m ic e în O râ ş tie “ se socotesc după tarifă, cu p reţu ri io d er e. t
a
n
Pe an 4 coroane (2 tl.); jumetaie an 2 cor. ( 1‘ li.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. li Apare în flecare Sâmbătă Abonamentele si însertiunile se plătesc înainte.
nu vor mai putea suferi starea înapo­ Ear’ fiindcă chiar-şi la fapta bună
R ISIPIR E A par’că mergi mai cu dragă inimă dacă
iată materialiceşte şi umilită sufle­
ÎN T U N E R E C U L U I teşte, pe care azi o suferim! Cu ea vom ai încă soţi, să ne îmbărbătăm unii pe
alţii, şi mai mulţi împreună, să facem
. ; . ■■■-■ . ' . . risipi întunerecul ce ne apasă, vom da în fiecare sat începutul celor mai bine­
Gu inimile strînse încă de spaima ! aripi înaintării, şi din săraci şi nebăgaţi cuvântate însoţiri de acest fel, a înso­
sălbatecelor prigoniri date asupra Maes- j în seamă astăzi, putea-vom fi mâne bo- i ţirilor de stemperare dela beutură.
trului lor, stăteau învăţăceii Iui Isus mai i gaţi şi mândri! | însoţirile acestea se fac în mai
mult ascunşi de lume, închişi în case, I Adu, Doamne, cât mai curend j multe feluri, dupâ-cum sunt oamenii
«cu uşile încuiate». Erau doar’ oameni j ce le alcătuesc şi satele în cari se al-
acest mâne! * 1 cătueşc. Sunt comune în cari poţi cere
j
din popor şi simpli pescari, şi le părea j
- - ; . . . —--------- ‘ : ■ i i ca prin intrarea în tovărăşie, să se
că n’au puteri de-ajuns pentru a se ! j lege tot natul a nu mai bea nici un
prinde de piept cu o lume întreagă, Eatâ ce .e de făcut, j i fel de beutură spirtuoasă, nici vinars,
păgână şi duşmană lor. Şi a trimis j dar’ nici vin, nici bere, şi sunt unele
Isus Duhul Sfânt peste ei, aducându-Ie Văzurăm că în state ca Anglia, j i în cari aşa ceva n’ai putea, dar’ de
cele mai de lipsă arme pentru a sări Francia, Belgia, Elveţia, România, Sta- ! j le-ai cere de pildă reţinerea dela vinars,
însă slobozenie, la vin, în măsură cum-
în acea luptă şi a-’şi cuceri locul de tele-Unite şt Rusia, sincerii doritori de j ! pătată, apoi faci ispravă.
frunte în mijlocul mării păgâne : cura- bine ai armatelor, adecă a acelor i
roiuri de oameni în care e întrunită,' Deci fiecare grup de inimoşi la
giul cel necunoscător de înfricare şi da­
sub mândre steaguri, floarea popoare- j bine, să chibzuiască, ce s’ar mai potrivi
rul limbilor. la ei, şi aşa să înceapă. Pe aiurea soţii
lor, încredinţaţi în sufletul şi în mintea j
Poporul nostru românesc din aceste lor că bine fac voinicelor cete, — au bunei porniri să leagă pe cuvântul lor
ţeri este şi el încă şi azi în starea uce­ oprit vinderea de rachie flăcăilor! De de cinste, că ei în Dumineci si sărbă-
ce? Pentru-ca şi prin această măsură, tori, crâşmele, ca pe locurile lunecării
nicilor lui Isus cea nainte de pogorîrea
să contribue la ţinerea’ în bunăstare a şi pătulul cald al ispitei, nu le vor
Duhului. El şi azi, deşi simte că loc mai cerceta, ci se vor aduna pe la ca­
sănătăţii lor trupeşti şi la trezvia
de frunte i-s’ar cuveni între neamurile sele lor şi îşi vor petrece în chip cins­
minţii lor.
din jurul lui, fiindu-’i inima încă strînsă tit, ei între ei, ca vecinii buni, ca
Oare una dintre cele mai de că­
de spaima sălbatecelor prigoniri a vre- petenie dorinţe a noastre, a »civililor«, creştinii buni.
milor şi a sorţii prin negrele veacuri, cărora nu ne pot porunci generalii că Alţii se leagă că ei nu numai în
stă prea smerit, piea ferind din cale ce să mâncăm şi ce să bem, — oare Dumineci şi sărbători, dar’ nici în alte
una din cele mai de frunte dorinţe a zile ale săptămânii în crâşmă nu vor
ori-şi-cui, par’câ neîndrăsnind să pă­ mai bea nici un tel de beutură, că ei
noastre să nu fie tot aceea de-a ne
şească şi el pe unde vede pe alţii pă­ peste tot crâşma nu o vor mai cinsti
păstra în bunăstare sănătatea trupului.
şind, culegându-’i foloasele şi bogă­ şi trezvia minţiiP De sigur că da! nici cânii?prin intrarea în ea la beute;
ţiile pe care ar putea el să şi-le culeagă. acasă însă, la masa lor, vor gusta, dar’
Şi oare credem noi că ceea-ce e
numai în măsură cumpătată!
Gândindu-ne azi la pogorîrea Du­ stricăcios pentru trupurile cele în floa­ Alţii să leagă că nu numai în
hului sfânt, o singură şi ferbinte dorinţă rea vieţii şi bine îngrijite . ale soldaţi­ crâşmă nici decât, dar’ nici acasă la ei
avem: Să se pogoare cât mai curând j lor, pentru ale noastre, aproape toate în alte zile, decât la o sărbătoare, la o
mai slab îngrijite, mai bătrâne, mai is­
şi peste poporul nostru Duhul cel iu- | zi însămnată în familie, ca botez, ospăţ,
tovite, să nu fie stricăcios? Om în toată
minat, care să-’i dee voe şi curagiu de j etc., vor aduce beutură, dar’ şi atunci
firea nu o poate crede asta.
a înv Sta. de a învăţa mult si de toate, I cu cumpăneală, ca beţie să nu facă.
Atunci dar’ să ne gândim şi răs- Alţii se leagă tot aşa ca mai sus,
căci puterea pe care apostolii au că- j gândim asupra lucrului şi să luăm
dar’ cu acel adaus, că vinarsul să nu
pătat-o prin suflare de sus, de au cu- j bărbăteşti hotărîri, ca aceea ce nouă aibă, nici-odată primire între peuturile
cerit lumea, noi prin învăţătură o pu- j nu ne pot opri generalii, să ne oprim j ce vor întrebuinţa.
noi înşine, să ne fim noi nouă gene­ }
tem azi dobândi, şi precum ei au spart Alţii, sub cuvânt că în zilele de
ralii binevoitori. Guvernul ar fi întâi
zidurile păgânătăţii, aşa noi din învăţă­ lucru nu se pot lăpăda cu totul de ra­
chemat a ajuta prin o lege bună, şi el
tura cea bună putere vom câştiga a mult ar putea. chie, fiindcă o cer lucrătorii şi nu li-o
sparge zidurile sărăciei, a umilirii ruşi­ poţi opri, — se leagă numai la atât,
Dar’ şi noi, ca mijloace sociale, că ei în zile de sărbători si Dumineci
)
noase, a rămânerii înapoi şi tot dede- avem două cari ne-ar ajuta mult: rachie în casă nu vor folosi, pe cei-ce
supt, care azi ne îneacă. Învăţătura va 1. însoţirile de temperanţă, şi îi caută, cu rachie nu-’i vor omeni, şi
fi pogorîrea Duhului peste minţile noa­ 2. înlocuirea rachiei prin beuturâ crâşma nu o vor cerceta.
stre, pe care le va lumina, şi luminate mai nevinovată ! Alţii, în sfîrşit, mai bărbaţi ca toţi