Page 4 - Bunul_Econom_1900_22
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 22
cit, acum cu mai curat, ear’ de rasă ţuită cum se cade, e ţinută îţi grajduri bune Din încrucişarea rasei româneşti cu rasa acea
nobilă curată, rar se pot v.edea pe ia şi îngrijită cum trebue. De aceea chiar în sta, ar ieşi un neam foarte potrivit pentru
noi.' Apoi earăşi acum de statură mare, ţerile acelea, creşterii caprelor se dă o deo ţară, dar’ pentru-ca sfîrşiturile să fie desăvîr-
acum- de mijloc şi chiar şi de statură sebită grije. Astfel Ia exposiţia societăţii ger şrt de bune, va trebui să se dea mai multă
mică. De aceea nobilitarea vitelor la mane de agricultură din 1899 din Francfurt îngrijire acestor animale. S’a văzut, că dacă
noi e aşa de anevoioasă, ba se pare a. M. grupa caprelor a atras privirile prin ele sunt bîrie îngrijite, dau un lapte mult mai
chiar peste putinţă. frumseţa celor expuse, precum şi prin în gustos, lipsit ctiiăr de mirosul, ce-’l are lap
Şi de aceea în una şi aceeaşi co semnătatea crescândă a acestui animal, mai tele caprelor, cărora nu li-s'a dat îngrijire.
mună acum vezi vite mai bune, acum ales pentru gospodăriile din Alpi. Se caută Afară de aceasta, carnea şi părul devin mai
mai rele şi proaste, Fără nici o legătură mai ales caprele cu perul scurt. Pentru gos bune, îndată-ce în creştere Ii-se dă mai multă
cu trebuinţele şi cerinţele locului, îm podăriile mari s’a-recunoscut bunătatea ca grije.
prejurărilor şi înaintării timpului. prelor de ; Wurttemberga, din pricina că-’s pu La noi caprele sunt răspândite în mă
ternice la trup, precum şi pentru-că dau mai sură aproape de 35 la miiâ de locuitori şi,
Deci să nu trimitem se ne cumpere
mult lapte: De altminteri până acum se cău dacă asămânăm această cifră cu aceea din
vite de prăsilă, decât bărbaţi cari se
tau caprele de Elveţia şi corciturile Cu râse alte ţeri din Europa, ţara românească e a
pricep la soiul vitelor şi cerinţele locu
germane. Crescătorii de capre asigură, că 14-a în această privinţă. Avându-se însă în
lui. Se aducem de prăsilă numai vite
aevea toarte bune, fie şi mai scumpe! nu numai în Germania, dar’ şi în Elveţia, vedere însemnătatea deosebită a caprelor pen
cele ţinute pe lângă casă. dau mai mult lapte trusârăcirne, înmulţirea lor ar trebui se fie
O vorbă cuminte zice: muma este
decât cele care trăesc prin munţi. cât mai mult încurajată.
mai mult numai pămentul în care pui
Cererea de capre sănătoase şi bune de Cu toate acestea, nu trebue se uităm,
sămânţa, masculii sunt însăşi sămenţa!
lapte, â ajuns aşa de mare, încât s’a format că caprele sunt întotdeauna o primejdie pen
Precum vei pune sămenţa de bună,
tovărăşii, care se ocupă cu creşterea acestui tru păduri, mai cu seamă pe cât timp pă
aşa vei avea roadă! Reuniunea noastră
animal. Mulţumită ' acestor tovărăşii, creşte-. durea este în stare de seminţiş, desiş, păriş,
economică încă va da îndrumări cui
rea caprelor a ajuns în Germariia-de-sud la sau prăjiniş. In părţile mai bătrâne strică
va cere.
un mare renume. In multe părţi din Hessa ciunile tăcute n’ar fi atât de mari, dacă cio
N. Mihăilă
şi Wurttemberga ţapii de prăsilă sunt proprie banii n’ar căuta să taie crengi, din arbori,
tatea comunelor, -.care caută a avea numai pentru a Ie hrăni, căci în aceste locuri de
ţapi aleşi. obiceiu din causa desimei, nu se găseşte
G p r a. La noi în ţâră ar fi de făcut multeîm- iarbă.
a
bunătăţiri în acest fel, ar fi astfel foarte de Stricăciunile deci, pe care le aduc ca
recomandat să se aducă unele rase Străine, prele pădurii, sunt mari şi de aceea ele nu
Capra în streinătate, îndeosebi în Angora,
Caprele noastre. Ferirea de păduri, cu ajutorul cărora să se îmbunătăţească rasa trebuesc primite cu nici un preţ în masive
încheiere. ; noastră. Intre aceste rase în primul loc ar fi şi să le înlăturaţi de-acolo cu desăvîrşire. Ca
•'(Fine), capra de Angora, cu care s’au făcut încer pra face rău în pădure chiar şi iarna* căci
In ţara noastră însă capra e trecută cu cări şi au isbutit foarte bine. Această rasă ea. roade cu lăcomie crenguţele tinere ale
vederea chiar de cei cărora le aduce foloase de capre se află în' Francia, unde cultura ei arborilor. .
deosebite, nedându-i-se nici o îngrijire şi lă- se plăteşte mai bine ca aceea a oalei, putând Veţi recomanda ţeranilor, ca în timpul
sându-o la voia întâmplării pe câmpuri, atât da un venit ce atinge suma de 20 lei de verii să le pască cât mai bine priponite, pen
în timp rău cât şi în timp bun. In rare lo cap pe an. tru-ca se nu facă rău proprietăţilor vecine,
curi i-se fac bordeie în pământ numite Părul acestei capre este foarte fin şi .iarna însă îi veţi îndemna să le ţină în co
»ohim*. chiar frumos, are număroase întrebuinţări. şare curate, anume făcute, căci numai astfel
Nu tot astfel se întâmplă în alte ţeri. Fiecare capră de Angora dă câte 1 şi jum. capra va da toate foloasele ce se pot aştepta.
In Germania şi Elveţia, unde capra este pre la 2 kilograme de per la o tunsoare. Nu trebue se uitaţi nici-odată că toate
Sub întunecatu-ţi cort cinuite de lăcuste, nu sunt, din fericire, de
F O I Ţ Ă
Vise ’mparţi la muritori... nereparat
Tot pământul pare mort:
Spune, încotro să-’rni port, Nu tot aşa de uşor scapă însă Fran
a«fţ Noapte, paşii călători?.. cezii în provincia lor algeriană Constantina,
Unde chiar anul trecut lăcustele au pustiit
St. O. losif.
i. peste 300.000 de hectare. In Algeria, lăcus
tele s’au ivit pentru întâia-oară în 1845. Pe
COSAŞUL
L ă c u s t e l e . timpul acela, Algeria era cârmuită de Bri-
Noapte, ear’ ne-aduni prin sat: geand, care pentru a îndemna pe Arabi să
Oaspete binevenit,
Dumnezeu ni-te-a lăsat Fiindcă chiar acum se vesteşte, că lă stîrpească lăcustele, a pus un premiu de 15
Pentru gândul apăsat, custele au venit eară cu milioanele şi mili bani de chilogramul de lăcuste culese, cari
Pentru braţul ostenit... ardele în Dobrogea, - nu va fi fără interes erau apoi aruncate în şanţuri adânci şi aco
să povestim ceva cetitorilor noştri despre perite cu var şi pământ.
Laşi ca se ne fure lin aceste insecte temute, ceva din istoria lor în Aceste măsuri au dat pentru un timp
Somnul binecuvântat, felurite ţeri şi despre cum se luptă oameni sfîrşituri bune. Nu se ştia însă că lăcustele
Dând uitării ori-ce chin.
Casa bietului creştin să se apere de ele. căzând pe pământ şi-au pus ouăle de înmul
, Tu i-o schimbi într’un palat. In Dobrogea română se credea că în ţire înainte de a muri.
urma măsurilor ce s’au luat de ani şi ani îm Un al doilea rînd de lăcuste a ieşit în
' ' i i . / Ă potriva lor, lăcustele au fost cu totul stîrpite, curând din pământ şi a ameninţat pentru a
când deodată ele au năvălit eară anul trecut doua-oară câmpurile. Lâncezala în care însă
DRUMEŢUL
şi şi anul acesta acum câteva zile şi nouă ele sunt cufundate dimineaţa şi seara, a aju
Noapte, ear’ mă apucaşi
Singur pe cărări pustii. măsuri s’au luat în contra lor. In Dobrogea, tat din fericire nimicirea lor în parte şi ele
Şi ’n tăcerea ta mă laşi lăcustele se ivesc mai în fiecare an, făcând au perit. ■
Părăsit aceleiaşi pagube destul de însemnate; însă măsurile ce Până la 1864 nu s’a mai auzit nimic
Palide melancolii. se iau ajută mult totdeauna, şi porderile pri- de lăcuste în Algeria, dar’ dela acest an şi
