Page 5 - Bunul_Econom_1900_22
P. 5
Nr. 22 BUNUL ECONOM ______ _ _ ______ Pag- 5
sforţările pe care le faceţi pentru îmbunătă şeşte mai bine în părţile noastre. A trecut C E E N O U
ţirea poporaţiunii rurale, vă vor fi deplin răs- la maşinile -agricole arătând foloasele lor, ÎN LUMEA MARE?
plătite. apoi despre cultivarea moşiei .după comasare.
Maiestatea Sa Regele, în iubirea-i ne Timp de 3 ore prelegetorul a povestit ascul
= Buna prietenie între Austro- Ungaria şi
mărginită pentru poporul seu, se interesează tătorilor de toate în ale bunei economii. Şi
Rusia pare a sta pe picioare foarte slabe,
fără preget de înaintările făcute cu poporul, asculta poporul fără saţ şi fără oboseală.
şi ar fi adânc mulţumit când ar vedea pe Dl V. Tordăşiann, secretarul Reuniunii, «Novoje- Wremja», foaie aproapiată de cur
ţeran într’o stare mai înfloritoare. a vorbit apoi despre însămnătatea tovărăşii tea împăratului rusesc şi aproape oficioasă,
Sunt sigur de altfel că şi d.-v. doriţi o lor agricole, îndemnând pe economi a se con scrie un articol, prin care cere ca învoială legată
nainte cu cu câţiva ani de Rusia cu monarchia
stare mai hună în locul stării de azi, sunt stitui şi ei aici în tovărăşie, —- ceea-ce s’a şi
sigur, că şi d.-v. aţi fi fericit, dacă aţi putea întâmplat: toţi economii de frunte ai comu noastră privitor ia starea statelor din Balcani,
face cât mai repede Ceva, ce să se vadă că nei s’au înscris la tovărăşie şi şi-au ales co — să fie desfăcută, pentru-ca Rusia să
aibă mână slobodă a-şi urma planurile sale
e un rod al muncii d.-v., învingând nepăsa mitet şi tot, şi comitetul Reuniunii le va pre
în această parte a Europei.
rea cu care împrejurările au înzestrat pe ţe- găti hârtiile de lipsă şi le va înainta spre în
Se ştie că planurile Rusiei în Balcani,
ranul nostru. Vâ recomand însă răbdare, tărire la tribunal.
prudenţă si iubire cătră această clasă de oa Dl Comşa le-a mai vorbit oamenilor şi sunt de mărire a puterii neamului slav, ceea-
ce e o primejdie, mai curândă ori mai târzie,
meni; cu acestea trebue se ajungem odată la despre cultivarea viiei, arătându-le cari sunt
dar’ ori-şi când mare, pentru a noastră îm
sfîrşiturile dorite de toţi cu atâta nerăbdare. scăderile sădirii de vite după obiceiul vechiu
părăţie.
Dar’ pentru acest scop nu trebue să încetaţi şi cari foloasele după chipurile nouă, cu mult
nici-odată de a munci, până când nu ne vom mai bune.
putea arăta înaintea acestei ţeri cu o stare Popoiul s’a ales cu bogate cunoştinţe. = După-ce statutul liber Oranje a fost
model în toate privinţele, gândindu-ve că pe declarat oficios de anectat (întrupat) la marea
împărăţie engleză, după-ce Johannesburg-
cât greutăţile de învins ve vor fi mai mari,
S t u p ă r i t ul cu bogatele Iui băi de aur, a fost şi el
cu atât ne va fi mai mare mulţumită noastră
cuprins de Englenzi, săptămâna asta, în 5
sufletească. J. Kalinderu. Calendar.
Iuinu d. a. armatele engleze au cuprins insaşi
Pândiţi stupii ale căror albine în Pretoria] capitala şi inima statului Transvaal.
Reuniunea rom. agricolă cep să se grămădească împrejurul Kruger, preşedintele Burilor, şi mai mulţi
din com itatu l Sibiiului. urdinişului. Roii eşiţi prindeţi-i în coş- Capi ai lor, să vor muta la Amsterdam cu
niţe îndeplin curate, şi; aşezaţi-i fără locuinţa.
zăbavă în stupină, nu cumva eşind Soţia lui Krttger şi alui Botha se află
Această vrednică Reuniune a ţinut Du
un al doilea sau al treilea roid se se în cuprinsa cetate. Steagul englez fâlfăe pe
minecă o nouă întrunire agricolă în comuna
aşeze, peste cel dintâiu. Duceţi coş- palatul guvernului bur.
Deal. Comitetul a fost întimpinat la intra
niţa cu grije, aşezată pe un scaun
rea în comună prin un banderiu de călăreţi, Pecând se vor ceti acete şire, poate
vre-o 30 la număr, salutat şi cu bucurie. sau învăluită într’o masă, ca se nu Burii s au şi predat cu totul.
se desprindă albinele, ce stau atâr
La 12 ore s’a început prelegerea Jn bi
nate numai de păreţii coşniţei, Ur
serică, şi a ţinut până la f după prânz. A ■■■■-; In China să arată începutul urnit
m ând ploi îndelungate îndată după
vorbit, frumos şi bine, cum la noi în Ardeal rezboiu contra streinilor, care se poate pre
roire, nu uitaţi a ajuta albinele cu
azi neîntrecut vorbeşte, dl Demetriu Comşa, face într’un mare rezboiu al Chinei contra
miere, în lipsa acesteia cu apă de
preşedintele Reuniunii, despre prăsirea vitelor puteri'or Europene.
zâhar. Daţi hrana de cu sară, şi pu
de Pinzgau, arătând cu cât e acest soiu mai Se crede că Rusia, care are deja trupe
neţi în vas aschiuţe sau paie tăiate
presus de soiul nostru ardelenesc; apoi, in în Chinaj va fi cea dintâi care va răspunde
mărunt, ca albinele să nu se înece.
legătură, despre cultivarea nutreţului care reu- cu arma resculaţilor chinez’.
până la 1867 potopurile de ele au mers în- Ca culme a nenorocirii, locuitorii moş —- Cel zise Allah, asta e lucrarea ta
mulţiridu-se; ori-ce măsuri aii fost neputin neni arabi, căzuţi de nou în credinţa lor, că de geniu, Satan? Nu ţi-e ruşine de tine în
cioase în contra lor, câmpurile au fost pus ori-ce sforţare omenească ar fi nefolositoare suţi? Ei bine, ca mărturie a neruşinării şi
tiite şi 25Q.000 de locuitori au murit de foame. pentru a opri flagelul, nu voiau să mai dee slăbiciunii tale, acest spăimântător animal se
In aceste zile grele, povesteşte un is ajutor la stîrpire, ci se culcau la pământ aş foiască pe pământ!
toric francez, guvernator al Algeriei era ma teptând să moară. O credinţă răspândită la Pentru Turcii cei foarte aplicaţi spre
reşalul Mac-Mahon. Din poruncile sale ar Arabi, susţine în adevăr, că lăcusta mare de credinţe deşerte, a fost deajuns această po
mata s’a pus şi ea cu oamenii pentru a ni Africa e o făptură a diavolului în persoană. veste pentru a-’i încredinţa, că ori-ce luptă în
mici uritele gângănii; locuitorii pământeni al D zeu gătase în sese zile lucrarea sa. Un contra lăcustelor născute din lucrarea diavo
gerieni văzând că sunt primejduiţi să moară hohot de rîs îi răspunse din fundul iadului. lului şi a lui Allah, era de mai nainte zădăr
de toarne, au hotărît să dea şi ei ajutor la Era Satan, care rîdea de lucrarea maestrului nicită. „
potopirea lor, lăsând la o parte credinţa ce şi zicea că el poate face ceva mai bun. Allah De atunci lucrurile s’au schimbat în Al
o aveau ei, că asta ar fi o nenorocire, o plagă, a primit încercarea aceasta. Dar’ Satan e geria şi moşnenii au început să nădăjduească
ce nu se poate înlătura cu puteri omeneşti. neputincios să facă ceva din nimic şi a fost earăşi. Dar’ în luna August 1867, când po
Lupta a fost înverşunată şi a durat mai silit să împrumute materiile lucrării sale dela topul a fost nimicit şi s’a făcut socoata pa
multe zile. Mulţime grozavă de lăcuste fură însăşi lucrarea, Creatorului. Aşa Satan a luat gubelor din cele trei provincii: Alger, Oran
potopite. Ce puteau însă sforţările omeneşti capul calului, ochii elefantului, coamele anti şi Constantina, s’a găsit o cifră uriaşe de
în contra norilor de lăcuste cari sburau în lopei, gâtul taurului, pieptul leului, cămilei i-a 19,652.981 leii
spaţiu şi nu părăsiau un cânip de cât pentru luat copitele, struţului picioarele cele înalte, Perderile suferite în Algeria de poto
a pustii un altul? Nu trecuse o lună şi lă •scorpionului pântecele. La toate acestea a purile următoare până în 1893 au suferit din
custele potopite fuseseră înlocuite cu un nou adăugat aripi; Apoi a împreunat aceste bu fericire o descreştere însemnată.
rînd însutit mai număros. Şirul acesta de căţi de animale: unele erau prea groase, al Treaba fusese mai bine studiată şi se
lăcuste tinere a fost îndeosebi ^spăimântător tele prea mari. A netezit, a tăiat, a potrivit avea acum în contra lăcustelor unelte, arme
din pricina lăcomiei lor. Roiurile lor înfo şi tot aşa înainte, când după un veac nu i-a de răsboiu, mai bune.
metate aii pustiit tot ce mai rămăsese şi-au mai rămas în mână de cât o lighioaie mică, Cea mai bună armă de răsboiu în con
umplut isvoarele, canaturile şi rîurile. animal spăimântător şi teribil armat. tra lăcustelor e şi astăzi «aparatul clupriot».
