Page 6 - Bunul_Econom_1900_22

Pag, 6 BUNU L ECONOM Nr. 22

Ştiutorii de carte au fost în România locului i-a luat săcurea din mâni, tocmai:
Ş t i r i d e t o t f e l u l
în anul trecut 1899 peste 17°;tt faţă de 15% când voia să dee cu tăişul în cap calului,
cât erau în 1894: Totuşi prea mic percent. căci văzuse că cu dosul nu merge bine.
■ Timpul pe la Orăştie e schimbăcios, şi Ţine-te apoi la scandal. Se adunase mulţime
pe .placul economilor (afară dea strîngătorilor Visitaţiune canonică. I. P. S. Sa dl Ar- de oameni înaintea casei Iui, ca la o.altă
de fin). Mai în fiecare zi plouă dela 12—1 chiepiscdp şi Metropolit Ioan Melianu, însoţit comedie, căci el mereu voia să se bage la
sau dela 1—2, cam câte o oră. . şi de P. C S. dl vicar şi archiereu titular cai, dar’ vecinii nu-’l mai lăsau, până-ce
Dr. Ilarion Puşcariu, a făcut Duminecă, cu unul a căutat nevasta şi venind a scos caii
ocasiunea serbării hramului şcoalef din Selişte, şi i-a dus, în vreme-ce pe furiosul îl ţineau
H o telu l „ Szechenyi" — cum pă­
r a t de „A rdeleana". Fostul prim-hotel „Constantin şi Elena,” prima visitaţiune cano­ ca în fiare. Ceva mai târzior, vecinii i-au dat
nică din ăstan în fruntaşa comună Selişte. apoi drumul. El s’a dus la poliţie şi a în­
în Orăştie, hotelul «Szechenyi», situat în inimă
I-s’a făcut o primire sărbătorească. ştiinţat să bată doba, că el are o . casă de
oraşului, la încrucişarea a patru strade, — a
fost cumpărat ieri de institutul de credit şi vândut 1 .
Eată ce-ci face beutura. Din om în
economii „Ardeleana" cu 32500 Jl. După Triste u rm ări ale beţiei. Un ţe-
toată firea şi cinstit de toţi, te împinge la
frumoasa casă a «Ardelenei», în care e azi ran din /Orăştie (I. I.) neavând bani la dînsul,
prostii, să-’ţi spargi ferestrile, să-’ţi omori
cafeneaua şi hotelul «Centralr, aceasta e a şi având poftă să tragă puţin la măsea, zise
vitele, să-’ţi alungi muerea, să-’ţi vinzi şi casa
doua casă mare şi la loc însărcinat, în a că­ cârcîmarului să-’i dee rachiu, că îndată-ce
şi din om cu căpătâi, să te laşi pe drumuri!'
rei proprietate ajunse «Ardelearia» în scurtă merge acasă cere dela nevastă bani, se re­
vreme, .— afară de casele proprii în care e întoarce şi-’i plăteşte. A Căpătat rachiul şi a Că n’a rămas pe stradă, este ă se mul­
azi institutul. In casa acum cumpărată se plecat »îmbujorat* acasă. Nevasta însă na ţumi unui vecin bun de inimă, care decât
va strămuta şi aşeza pentru viitor banca. voit să-’i dee nici un ban, sătulă deja de să lase pe un străin se-’i cumpere casa, mai.
atâta aruncat pe beutură. Omul văzând că bine i-a dat el 20 fl. arvună pe ea, eu con­
nu e modru de a scoate dela ea bani, s’a diţia însă, că dacă mai târziu îi va părea
Cum va fi secerişul de estimp? Pre­ rău de ce-a făcut, se i-o primească ear’
rugat de un vecin să-’l împrumute cu câţi
cum este cunoscut ministrul pentru agricul­
cruceri avea lipsă, şi vecinul Ta împrumutat. înapoi, ceeia-ce sa şi întâmplat a doua zi.
tură are în toate părţile ţerii persoane anume
S’a dus apoi de nou la cârcîmă, şi cătrănit S’a ameţit însă de nou, şi ear’ a luat arvună
denumite, cari au îndatorirea a-i trimite din
şi-a pus de gând să se cherchelească binişor, pe ea dela un altul; şi ear’ a reîntors-o cârd
timp în timp ştiri despre starea, sămănături-
şi-apoi să-şi răsbune asupra femeii fiind-că s’a trezit. Că ce se va alege la unna-urmelor,
lor şi lucrul câmpului. In părţile noastre
nu i-a dat bani. A mers s’o bată. Dar’ când mi se ştie, dar’ sigur că bine nu, căci va da,
acest lucru se face prin dl Berivoy, proprie­
colo, dă dacă ai în cine; femeia o luase la de- unul, care nu i-o va mai reprimi.
tar în Gelmar.
sănătoasa. Ce să facă deci? De bătut tre­
Ştirile sosite la miniştru din când în
buia să bată, căci demonul rachiei să .înfer- Nedeea — amînată. Nedeea despre care
când se publică prin foi, pentru-ca economii
bântase .înţr’însul şi-’l încuragia la prostie. Reuniunea femeilor rom., din comitat, ne ves­
şi negustorii de bucate se se poştă informa.
Hai să bată •— ferestrile casei!.. şi ele sunt tise că o va arangia a 2-a zi de Rusalii pe
Cetind acestea dări de seamă în foi, de vină; şi _ dă-’i şi-dă-’i cu o scândură, până- CâmpubPânii, a fost amînată până la Sf.
cu toate-câ mai este mult până la secere, ce le-a zdrobit pe toate cu rame cu tot! Petru, când publicul va fi vestit de tu vreme.
se prevede de acum, că în anul acesta se­ Apoi s’a culcat hodinit, ca omul care a fă­
cerişul va fi numai de mijloc, pentru-că în cut o vitejie şi şi-a »uşurat sufletul*... Visitarea taurilor de prăsilâ în comu­
multe locuri stau slab grânele, mai ales să-
In ziua următoare dimineaţa sculându- nele de lângă Orăştie s’a făcut săptămânile
cara. In ţinutul nostru grânele din ogor şi se, părăsit acum de duhul vinarsului, şi-a trecute. Precum suntem informaţi, în aceste
puse după fnăzăroi sunt frumoase, dar’ cele
pus capul între mâni şi a început a plânge comune nu se ţin acum decât tauri roşii.
din cUcurizişte slăbuţe. . Taurii scoşi la visitare au fost aproape toţi
cu amar de fapta proastă săvârşită cu ocro­
Fiind-că din ţerile streine încă sosesc tirea lui satan... corcituri de rassa Pinzgau sau Bern. Tauri
ştiri despre recoltă mijlocie, aşa se dă cu frumoşi s’au aflat la Romoşel şi unul la Vi­
Dar’ abia trecu o zi bună, şi în ceea-'
socoteala, că preţul grâului nu va scădea sub laltă luă ear’ drumul crâşmei se se mângăe, nerea. Peste tot însă taurii de prăsilâ din
8 cor. per 50 kilo. acest ţinut nu corăspund, pentru-că conside­
se mai uite de năcaz. In crâşrnă însă ear’ îl
rând starea bună a comunelor şi numărul
apucară toate dudele lumii, că de ce femeia
vacilor, s’ar putea aştepta, ca comunele să
lui nu i-a dat lui bani când a cerut, că ea e
care stă din fâşii de pânză de 50 metri lungi ţină tauri mai mulţi şi mai buni.
de vină la toată proasta întâmplare. Şi îi
şi 72—90 centimetri înalţi, purtând pe o faţă,
puse earăşi gând rău. Trase câteva »şlucuri« Economia rău potrivită la cumpărarea ;
aproape de marginea deasupra, o altă fâşie
sdravene ca şă prindă «curagiu* şi să luă şi ţinerea taurilor de prăsilâ se răsbună amar,
de pânză ceruită, în care nu pot întră ghia-
ear' spre casă, scrîşnind din dinţi şi amenin­ pentru-că pagubele ce Ie sufere locuitorii din
rele lăcustelor. Acest fel de bariere mişcă- această pricină, nu se pot socoti în bani, mai
cioase, sunt prinse de 10 pari şi puse în formă ţând din pumni asupra muerii, O şi află
acum acasă. »Stai că acum îţi dau eu ţie! ales acuma, când preţul vitelor este bun şi
de V. Lăcustele încearcă să sară peste fâ­
te omor!!* zise el văzându-o, şi înjura. Fe­ oamenii noştri din nimic nu pot face aşa
şiile acestea, dar’ oprite de pânza ceruită şi
meia însă până să-’şi caute el «uneltele de uşor bani, ca din preţul vitelor.
după silinţe zadarnice ele cad în nişte şan­
lipsă* a scăpat pe unde-a putut şi i-a, fugit Ar fi bine, ca primăriile comunale să
ţuri, unde sunt apoi potopite.
din calef Năcazul în el să aprinsă mai tare. fie mai cu băgare de seamă la lucrul acesta.
Guvernul din Algeria are acum peste De răsbunat a trebuit să-’şi răsbune. Diavo­
15.000 asemenea aparate chipriote, pe cari le
lul nu-i da pace. Dar’ pe cine ? ferestrile sunt Sinuciderile între soldaţii din Orăştie
împarte între locuitori în vremea năvalei de
sparte. Puse dar’ mâna pe o scândură, şi hai încep a fi surprinzătoare. Mercuri s’a împuşcat
lăcuste.
se-i dee în cap unui biet de purcel ce zăcea un fruntaş (Gefreiter) dela comp. 7/64, anume
S'a socotit că într’o singură luptă în
în curte, ceea-ce văzând un vecin, a întrat Ioan Opriş, din Almaşul-mic;
contra lăcustelor aceste aparate au nimicit
la el şi i-a scăpat purcelul. S a oprit până
sute de miliarde de lăcuste.
a stat şi vecinul pe-acî, apoi luând o săcure, „Haţegana“ tace cunoscut, că fi rma in­
Fără îndoială, aparatele chipriote nu înferbentat şi mai tare, s’a dus în grajd şi stitutului a fost împrotocolată de tribunalul reg.
sunt desăvîrşite, şi mijlocul cel mai bun în a început a lovi în cai, se-’i omoare, deoare­ din Deva, ca institut de credit şi economii so­
contra lăcustelor, rămâne de descoperit. ce ei erau ai nevestei! Un alt vecin a auzit cietate pe acţii. -
loviturile şi zbierăturile lui, şi grăbind la faţa