Page 1 - Bunul_Econom_1900_23
P. 1
Anul I Orăştie, 3/16 Iunie igoo Nr. 23
A B O N A M E N T E : O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după tarifă,. pu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pi: an 4 coroane (2 (1.); jumet.it e an 2 cor. (1 ti.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în flecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI j s’au pregătit cu totul 669 tineri Români, ) noastre proprii româneşti. Dar’ urmează
anume: din aceste cifre şi aceea, că în pro
la Românii din Ungaria.
a) la preparandiile gr.-or. 319 porţie străinii cercetează în mai mare
b) « preparandiile gr.-cat. 227 măsuri şcoalele, ca şi Românii. Putem
Dacă vom deschide istoria, adecă
c) « preparandiile de stat 106 deci spune, că se simte o îndreptare
cartea trecutului, sau dacă vom fi cu i faţă cu trecutul şi datorinţa noastră e
d) « prepar, pentru fete 17
cuvenita băgare de seamă la cele-ce a stărui în viitor şi mai mult pentru
laolaltă 669
se întâmplă înaintea ochilor noştri, vom
lăţirea învetămentului la oamenii noştri.
)
>
afla, că în cele din urmă tot aceia au III. Gimnasii şi reale.
fost biruitori, tot aceia au dat mai cu D r. I o a n M ihu
La cele 162 şcoale gimnasiale
înlesnire înainte, cari au avut mai
32 şcoale reale din Ungaria, aflăm în
multă învăţătură. Astlel şi poporul nos anul 1898 cu totul 3100 studenţi Ro
P e n t r u c e i-c e s e d o r e s c
tru român, numai aşa va putea ajunge
mâni şi anume la gimnasii 2813, ear’
la zile mai bune, ba numai asa va la şcoalele reale 287. Din numărul to- la America.
j
putea păstra mult-puţinul, ce are astăzi,
tal de 3100 studenţi, 1463 studiază la Românii noştri au fost pân’acuni în
dacă va ţinea paş în ale învăţăturii
şcoalele româneşti ce le avem, anume punctul acesta, oameni cuminţi. Nu şi-au
cu popoarele conlocuitoare în ţară.
879 Ia cele gr.-cat. şi 584 la cele g r- prea luat catrafusele spre vestita America.
Drept-aceea vă fi bine se cunoaş or, ear’ restul este înscris la şcoalele In timpul din urmă însă auzim că s’au aflat
câţiva mai »curagioşi« pe la Sebeş, pe Ia
tem starea de acum a învăţământului
j străine.
Pianuri şi Apolduri, cari au vendut ce au
nostru peste tot, pentru a vedea cât
I V . Şcoale speciale. avut şi au plecat. Pentru cei căror le-ar
am dat înainte faţă cu trecutul şi ce mai sta mintea la aşa ceva, dăm în cele ur
La şcoalele speciale am avut cu
este de făcut în viitor. mătoare scrisoarea pe care un maestru dus
totul 396 elevi Români,, anume:
In cele-ce urmează, voiu areta deci, dela noi a scris’o foii «Budapesti Hirlap»
1. In şcoalele militare . 51 (6 Iunie) din Pesta. El scrie din New-York
care este numărul tinerilor Români la
2. « « economice 72 următoarele:
feluritele şcoale din Ungaria după
3. « « pentru in
conscripţia oficioasă, publicată de mini-, «Vreau se fac luători aminte pe soţii
dustriaşi . . . . . . 16 mei iernaşi acasă, că să nu-'şi închipuiască
ster pentru anul 1898. America aceasta ca un astfel de raiu, precum
4. In şcoalele comerciale 152
mulţi şi-o închipue. E drept că aici e intro
1. Universităţi şi Academu. 5. « « pentru pic- dus timp de 8 ore de lucru pe zi, e intro
%
La cele 2 universităţi (şcoli înalte, tură şi desemn . . . 3 dus votul universal (adecă fiecare om, bogat
şi sărac, are drept de alegător, cum e aici
peste gimnasii) din Budapesta şi Cluj, 6. In aşezămintele filan la noi în biserica gr.-or.), dreptul de întru
politechnicul din Budapesta şi cele 10 tropice . . . . . . 49 nire, scutiri de dare, libertate e destulă, dar’
academii de drepturi, au studiat în anul 7. In diverse cursuri spe nu este ce e mai de lipsă industriaşului:
nu este de lueru! Şi şi dacă e, eşti cuprins
1898 cu totul 281 Români şi anume: ciale .......................... 35 numai pe vreme scurtă, şi nu este branşă
a) In drepturi . . . . . 198 cu totul 396 în care să ai lucru anul întreg. Plăţile pentru
lucru sunt aproape numai aşa mari ca în
b) « medicină . . . . 43 Numărul ucenicilor Români la şcoa Pesta, deosebirea e numai că asta în bani
c) « filosofie . . . . . 24 lele pentru meseriaşi au fost 3040, ear’ de-ai noştri e de două ori atâta. E bine se
cruţi 40 de dolari şi să-’i schimbi acasă în
d) « technică . . . . . 11 la cele comerciale 125, cu totul de ci 100 floreni, dar’ cum, dacă cei 7 ani slabi
e) « apotecari . . . . 5 3165. înghit pe cei 7 graşii.. Lucrurile aici numai
priincioase nu sunt pentru imigraţi, (pentru
laolaltă 281 V. Şcoale poporale. cei-ce vin din alte ţeri). Vă spun foarte
Şcoalele poporale au fost cerce drept, că sunt multe sute, ba mii de inşi,
II. Teologie şi Preparandie. care s’ar întoarce bucuros acasă, dar’ abia
tate de 292.730 Români, dintre cari la au de-ajuns să trăiască, dar’ n’au bani
Pentru preoţie s’au pregătit în
şcoalele de stat au fost 17.753, ear’ de drum !
acest an cu totul 252 Români, anume Este aici în New-York un prea frumos*
ceialalţi la şcoalele confesionale şi co parc (loc de primblare printre pomi şi ver
a) la seminarele gr.-or. . 129
munale. deaţă). Cel-ce cercetează acest parc, vede şi
b) « seminarele gr.-cat. . 86 crede starea muncitorilor aici! In acest
Urmează din aceste cifre, că nu
« seminarele rom.-cat. 22 parc sunt representate doar’ toate popoarele
c)
mărul elevilor Români a crescut fru lumii!'Vezi aici oameni, cari acasă prin sîr-
d) « universit. din Pesta 15
mos faţă cu trecutul şi că creşterea guinţă ajunseseră la înălţimi, şi venind aici
laolaltă 252 numărului este cu deosebire mare la se văd fără nici un sprigin, Şed toată ziua
în stare de plâns pe cele bănci ale frumosu
Ear’ pentru cariera de învăţători acel fel de şcoale, unde avem şcoalele lui parc, spitalul lor. Poartă hainele de salon
