Page 2 - Bunul_Econom_1900_23
P. 2
Pag. 2 B U N U L ECONOM : . : , - Nr. 23
ce şi-le aduseseră de acasă, şi şi acelea toate de ales grâul pentru sămănat, de sfir- După comasare.
tocite acum. Cele de toate zilele s’au gătat mit, grape de fonaţe, ş. a. multe. Unele
de mult. , ţUrmare.)
Cunosc un baron bCtrân, care aici e din acestea încă surit introduse în multe
lucrător la făcut de săculeţe de/hârtie; un D . Plantele indus triale.
comune de-ale noastre, s. p. maşinile
fost notar public, care aici jilue toată ziua
la scânduri la un măsar; un magistru postai de sămănat şi săpat cucuruzul, de tăiat Plante industriale numim plantele
cate e — ştergător de tăiere la un hotel! nutreţ şi de ales grâul (trierul). Cele cari le cultivăm în scopul industriei,
Printre ei sg află şi un proprietar de moară
lalte însă abia răsbesc unde şi unde, precum: cânepa, inul, hameiul, rapiţa ş.
de abori, care lucră în o fabrică de drot,
ca ziler; un comisar de finanţi care face la deocamdată mai mult de probă. Şi e a. Productele acestor plante în mare
perii; un cassar de bancă, care aici e vân
rău că introducerea lor se face prea parte le facem marfă de tîrg; ne dau
zător de foi pe uliţi, pe creiţari!.. Chiar şi
pe încetul, ceea-ce ne ţine în loc şi ne
milionarul dela Badea, lucrează aici ca ziler, mari foloase, în schimb însă ne şi cer
pricinueşte multe pagube. Intru dove
* mari cheltueli de întreţinere. Cultura
direa acestei zise, se aducem astă-dată hameiului mai cu samă fiind foarte
Ear' mai nou, chiar zilele astea, foile . „ . . . , -».
numai o pildă, descriind pe scurt folo
din America publică ştiri îngrozitoare despre anevoioasa şi costisitoare, eai rapiţa
starea streinilor rătăcitori pe acolo. sul masinei de sămănat. răsplăteşte bine numai cultivată pe
Numai în New-York, spun ele, sunt Sâmănând cu mâna se împrăştie mari întinderi.
mai mu\t ca fţ.ooo de ^urători, dintre cari sămânţă cel puţin cu a treia parte măi Ne vom mărgini numai pe lângă
cei mai mulţi vagabondează cu toată familia multă decât sămănând cu maşina. Cu a arăta, cum se cultivă cânepa şi inul,
după ei pe uliţi, căutând înzadar ori-ce fel chipul acesta în unele locuri se adună plante obicinuite şi folosite în industria
de lucru. Pe nenorociţii i-a amăgit în noua
sămânţă prea multă, în altele rămân noastră casnică.
lume nădejdea, că la facerea trenului subte
golişti, şi peste tot se face pradă cu /. Cânepa.
ran (pe sub pământ) pe sub New-York, vor
grăunţele. Din maşină grăunţele cad
căpăta lucru. Şi nu capătă, pentru-că la acele Cânepa dă plugarului nostru pre
lucrări, să iau întâiu lucrători din New-York, potrivit, la depărtare anumită, şi sunt ţiosul material din care se fac pânzâ-
apoi Americani şi numai ântru-cât aceştia nu îngropate la afunzimea cea mai priin-
turile de casă, rufele de schimb ş. a.,
ajung, se primesc şi Europeni. cioasă nu numai pentru â putea răsări,
Şi numărul streinilor ce imigrează creşte lucruri ce le săvîrşeşte o bună gospo
ci şi pentru a fi scutite de uscăciune
într'una, mai ales mulţi vin ca nici-odată din dină pe timpul, când nu e ocupată la
şi de a fi mâncate de paseri. S’a do
Austro- Ungaria, Italia, Rusia şi Germania. munca câmpului.
vedit mai departe, că grâul sămănat în
Din 1 până în 31 Ianuarie au descălecat ăstan Cânepa iubeşte clima moale şi păr
pe ţărmii Americii de Nord 120.000 de rînd dă aproape a treia parte la sută mânturile de orz bine gunoite. Locul
străini! mai multe şi mai frumoase grăunţe,
se desfundă şi se pregăteşte bine prin
Mai multe societăţi de lucrători ameri astfel de holde cad numai tară ara
cani moşneni, au înaintat guvernului cereri cel puţin 2 arături. Sămânţa o dăm
reori, şi nu se molipsesc de tăciune.
si iee ntesnri pentru a împedeca acest potop, cu mâna înaintea grapei, în luna lui
Toate aceste adevărate fiind, să
de striini. Maiu. Ne trebue aproape 3 hctl. la ju-
* vedem ce economie se poate face nu
găr. Din sămânţă răsare cânepă de
Şi totuşi mai sunt uşor crezetori, cari mai din sămănatul grâului. Să zicem
se doresc acolo, amăgiţi de vorbele unor vară şi cânepă de toamnă. Cânepa de
că un sat are să samene cu grâu 1000
agenţi fără Inimă, pentru a-’şi cheltui puţi vară o smulgem mai de vreme, îndatâ-
de jugăre. Sămănând cu mâna vor
nul ce-'l au, pentru dusul peste cele mări. ce i-s’a uscat floarea ; cânepa de toamnă,
fi de lipsă cam 8000 de ferdele de
care produce şi sămânţa, o recoltăm
grăunţe. Sămănând însă cu maşina vor
mai în toamnă. Dacă sămănătura de
fi de ajuns cel mult 6000 ferdele, şi
A g r i c u l t u r a cânepă a fost destul de deasă şi firele
2000 ferdele se pot cruţa. Dar’, fiindcă
cânepei de vară şi de toamnă au eşit
Maşinile în economie. din sămănatul revărsat şi potrivit, de de o potrivă groase, le smulgem de
obiceiu se ajunge şi la un seceriş mai
Folosul maşinilor în economie nime odată, pe când se scutură floarea. Apoi
mănos, cate încă se poate calcula carii
nu-’l trage la îndoială. De aceea în le legăm mănuşi şi le punem să se
la 2000 ferdele grăunţe, eată că ne-am
timpul din urmă unele lucrări econo usuce. L a vremea sa urmează a se
putea deschide un isvor preţios de
mice au început a se face aproape nu face topitul, uscatul, meliţatul fuiorului
câştig cu ajutorul maşinilor de sămănat
mai cu maşini, s. p. îmblătitul şi cer şi celelalte lucruri mai departe.
Ce e drept însă maşinile nu sunt
nutul spicoaselor, cari odinioară se fă Sămânţa de cânepă, pentru caşul
chiar ieftine şi oamenii singuratici rar
ceau numai cu migăloşii îmblăcii şi cu că cânepa de vară şi de toamnă s’a
le pot cumpăra. Dar’ ce nu pot scoate
ciurul simplu. smuls de-odată, o recoltăm din păhuii
la cale singuraticii, pot tovărăşiile. Cu o
Când s’au ivit pentru întâiaşi-datâ de cânepă cultivaţi în cucuruzişte. In
maşină cumpărată de tovărăşie pot
maşinile de îmblătit şi de cernut, toţi vremea din urmă s’au făcut şi la noi
sămăna atâţia Oameni, ca în timp de
plugarii erau în contra lor; dar’ unii încercări cu introducerea cânepei ita
trei ani să se poată scoate cu dobândă
mai îndrăsneţi cu cercat şi pe urma liene, un fel de cânepă mai spornică
banii daţi pentru ea, ear’ pe viitor cei
lor alţii, şi văzând că sunt foarte folo şi mai bună în fuior ca cânepa noas
întovărăşiţi să lucre cu ea, aşa zicând
sitoare, după timp de 20— 30 ani ele tră. încercările au isbutit foarte bine.
s’au introdus de-arîndul în toate sa în cinste, făcând totodată frumoase Reuniunea română de agricultură din
câştiguri.
tele noastre. Sibiiu ne face în privinţa introducerii
înfiinţaţi deci tovărăşii agricole
Acum a venit rândul altor maşini: acestei cânepi toate înlesnirile.
şi cumpăraţi maşini de sămănat.
de sămănat, de săpat, de secerat, de Se zice că de când industria mare
cosit, de strîns fânul, de tăiat nutreţ, R om ul S imu de pânzături cu introducerea bumba-
