Page 4 - Bunul_Econom_1900_23
P. 4
Pag. 4 B U N U L ECONOM' _____ _ _ Nr. 23
Gunoirea însăşi se face astfel, că forma unui cimpoiu, care are două întregi în stomacul şerpelui, până se
departe de trunchiu, acolo unde slujesc deschizături, una deasupra, în stânga, în poată fi mistuite. In vremea asta şerpii
vârfurile ramurilor se sapă de jur împre legătură cu esofagul, şi alta în dreapta, sunt greoi, împrejurare folosită de oa
jur un şanţ, cel puţin de 30 cm. adânc. care duce în intestine (maţe). Stoma meni spre a-’i ataca şi omorî, neavend
Dacă înprejurul pomului e ţelină, aceasta cul e care ocârmueşte aşa zicând în ei atunci putere de apărare.
se taie cu grije în bucăţi mari regulate, treg organismul (maşinăria) omului, pen- Prin probe făcute s’a dovedit, că
cari se pun la o parte. După-ce s’au tru-că dacă el se simte rău, omul în nu toate mâncările stau asemenea de
versat în şanţ materiile numite, se aruncă treg sufere. El prin doue lucruri pre lungă vreme în stomac. Aşa peştele
pământul scos şi peste el se aşează face mâncările înghiţite în o materie proaspăt, fript, este care se mistue mai
gliile, astfel că prin gunoirea din vor nici tare nici fluidă, din care apoi păr iute ca ori-şi-care carne, apoi vine
bă cositul şi peste tot întrebuinţarea ţile nutritoare sunt supte şi duse în carnea dela hoare. Laptele nefert mai
locului se nu fie împedecată. sânge spre a slugi la nutrirea corpu uşor ca cel fert, Unsorile stau timp mai
încercările făcute cu acest mod de lui. Aceste doue lucruri sunt mişcarea îndelungat în stomac. Păstâioasele se
gunoire au fost cu prisos răsplătite prin lui într’una până se goleşte, şi isvo- mistue uşor, dar’ numai dacă coaja lor
roade bogate. Şi cei-ce au făcut odată rîrea din păreţii sei a sucului gastric învăluitoare e crepată, altcum pot trece
probe, negreşit îşi vor face obiceiu din (poporul îi zice »venin«) care e fluid sănătoase prin trupul omului.
gunoirea pomenită. şi slugeşte la mistuire. Nu poţi afla doi oameni, cari se
De altfel gunoirea din vorbă se Stomacul se strînge într’una, odată fie la fel făcuţi, ci precum între puterea
poate face în ori-ce timp, afară de de-alungul, altă-dată de-alatul, prin musculară a ţeranului şi a orăşanului
toamnă. urmare el se îngustă, apoi eară se lăr este deosebire, aşa este şi între puterea
geşte, şi aşa mâncările sunt împinse în de mistuire a stomacurilor lor. Mâncări,
el încoace şi încolo, şi se mestecă cu ce sunt prea grele pentru orăşeni, sunt
L e g u m a r i t sucul gastric care desface şi preface adesea uşoare pentru ţerani, şi din contră
mâncările. ce mistue orăşenii uşor, poate strica sto
Calendar. Tot pecurariul ştie, că stomacul macul ţeranilor. .
Sămănaţi şi în această lună mielului încheagă laptele, acest cheag Acest conducător al vieţii omeneşti,
sălată şi ridichi timpurii, dar' mai ales
nu este altceva decât «sucul gastric« stomacul, nu poate să lucre nici el în
fasole de araci, pentru ca se aveţi
cu ce întimpina trebuinţele de iarnă. uscat. Că acest suc prelucră mâncările tr’una bine, ci lucră şi rău, dacă nu se
Sădiţi curechiu, ceapă, cărălabe ierna
în stomac, s’a dovedit întâi la 1825. află sănătos. Neputând însă să spună
tice şi pătlăgele. Răriţi morcovii şi
Eată cum : că e bolnav, însărcinează pe prietena
pStrângeii, şi pliviţi buruenile cu ră
dăcini cu tot. Culcaţi la păment foile sa, limba, să arate starea lui, şi să-’l
Un vânător din Canada (America)
aiului (usturoiului) ca să nu facă lase în pace, să-’l cruţe cu lucru, că de
seinenţă. Udaţi din greu legumile a căpătat din apropiere o descărcare de
dimineaţa şi sara. Scormoniţi pămân puşcă pe stomac. S’a stricat o parte a nu, se revoltă şi-’i trânteşte napoi ori-
tul dintre legumi decâte-ori se şi-ce ’i-a dat?
îmburuenează şi se înţâreşte. Cruţaţi foalelui. Omul nu a murit; rana i-s’a
aricii, broaştele, şopârlele şi paserile vindecat, însă i-a rămas gaură în foaie Lucrul stomacului merge bine, dacă
atât de folositoare grădinei. omul după mâncare face mişcare. Lucru
care întră în stomac. Această gaură a
trebuit să fie astupată cu un dop mă greu îudată după mâncare, îngreunează
H i G I E N Ă iestrit, ca să nu curgă mâncările din mistuirea. Ba si lucrarea cu mintea
stomac. îndată, după mâncare e nesănătoasă.
(Urmare din nr. 17). Medicului, care l’a vindecat, i-a Dacă au stat 3— 4 ore în stomac,
înghiţirea. venit în minte să-’l iee pe bolnav de mâncările au fost în parte mistuite, şi
servitor, ca să poată priveghia felul lu ’ntră în intestine (maţe), unde se continuă
Sub »înghiţire« înţelegem călătoria
crării rânzei bolnavului. Ii dădea de . 1 si sfrîseste mistuirea lor
T »
pe care o face bucata masticată, din
mâncare bine, apoi după un timp scotea
gură până în stomac. Bucata mestecată D r. St. E rdely
dopul şi slobozia stomacul, şi aşa a
în gură cu salivă (scuipat), e împinsă
putut urmări paş de paş mersul mis-
de limbă în faringe (înghiţitoare). Par
tuirei. După asta s’au făcut probe ne M e s e r i i
tea din jos a faringelui se împarte în
numărate cu animale şi de atunci ştim
2 canaluri (ţevi), una prin care întră
că acest suc gastric ( » veninul« popo MăcelărituJ.
aerul în plămâni, aşezată în partea
A
rului) digerează mâncările, la toate ani
dinainte a grumazului, şi alta în dosul Intre meseriile cele mai bănoase
malele, ca şi la om. se numără măcelăritul, sau după nemţie:
ei numită »esofag«, prin care se duc
mâncările în stomac. Ţeava dinainte Omul, care cu dinţii a mărunţat fleşeritul. Chiar şi la sate această me
(pentru răsuflare) e acoperită cu un mâncările, mistue mai iute ca de pildă serie este aducătoare de bun câştig; în
ventil (»limburuş«) care nu îngădue să şerpii, cari nu mestecă cu dinţii, ci oraşe însă ea este una din cele mai
scape mâncările în această ţeavă, ci se înghit prada lor întreagă. Aşa şerpii bine răsplătite. Nu arare-ori trag folos
lunece toate prin cea despre spinare cei mari din America înghit câte un mare din această meserie aproape sate
în stomac. viţăl, căprioară şi altele. Dară şi în sto întregi din giurul oraşelor, cum s. p. se
macul şerpilor noştri, cari sunt cu mult întâmplă cu locuitorii comunei Poplaca
Digerarea (mistuirea).
mai mici, poţi afla câte un şoarece, o de lângă Sibiiu, cari în cea mai mare
Stomacul omului e un sac în broască, care apoi stau zile şi săptămâni parte taie vite: boi, vaci, bivoli, oi, porci
