Page 5 - Bunul_Econom_1900_23

Nr. 23 BUNUL ECONOM ___________ _________ Pag- 5

ş. a. şi carnea, unsoarea, peile, etc. le mentelor din atelier; suma li-se restitue la După sumele neplătite punctuos, se
desfac în piaţa Sibjiului. Cei mai mulţi finea anului. Cursul ţine 4 ani; înainte de plătesc 6°/o interese de întârziere, dar’ dacă
ameazi sunt ore de teorie, ear’ după ameazi şi după 2 provocări urmate în sensul
Poplăceni (toţi Români) au se mulţă-
dela 2—6 elevii sunt ocupaţi îmateliere. statutelor, acţionarul totuşi nu ar plăti,
mească acestei meserii traiul vieţii lor;
direcţiunea are dreptul să nimicească
unii şi-au făcut stare frumoasă. Şi tot respectivii Nri de acţii. subscrise, emiţând
ei fac că locuitorii Sibiului capetă C E E N O U altele în loc, ear’ ratele deja plătite trec la
carne cu preţ mai scăzut. Tinerii, ce Î N L U M E A M AR E? fondul de reservă — toate acestea conform
îmbrăţişează această meserie, trebue se §-lui 11 din statute.
• = Burii tot mai ţin harţul cu Englezii. După ratele plătite, institutul asigură
fie tari şi sănătoşi. Se primesc la inve-
Ba în o zi a săptămânii trecute au adus conform statutelor 6% , ear după acţiile a
ţătură de regulă pe patru ani. Ca
întro strîmtoare un bataillon englez, şi după căror valoare nominală s’a plătit întreagă,
feciori sau calfe, tinerii sunt bine plă­
o luptă scurtă, l’au prins, vre-o 500 soldaţi acţionarii primesc, pe anul următor după
tiţi. Cei grijitori îşi adună bani, cu cari englezi au fost prinşi în acea zi. In acelaşi plătire, dividenda statorindă de respectiva
se poată începe meseria, chiar şi fără timp însă 1500 Buri s au dat biruiţi gene­ adunare generală ordinară. V
ajutor din partea părinţilor. ralului englez Brabant, ear’ cei 3700 de En­ Din şedinţa direcţiunii institutului de
glezi ce fuseseră prinşi în luptele dela în­ credit şi economii „Haţegana", societate pe
Intre măcelari se numeră şi aşa
ceput şi închişi în Pretoria, acum au fost acţii în Haţeg, ţinută în 3 Iunie n. 1900.
numiţii sălămari, cari în timpul iernii
sloboziţi de Englezii intraţi în Pretoria. Erau Cu distinsă stimă:
se îndeletnicesc cu facerea de sălamă.
150 oficeri şi 3500 soldaţi. M . Aoutescu m. X. Munteanu m.,p*
Aceştia au trebuinţă de capital însemnat director executiv. comptabil
pentru începerea meseriei. Calfele inse .== In China lucrurile iau întorsătură din
ce în ce mai grea. Răsculaţii sunt spriginiţi
sunt ţine plătite. Chiar şi zilerii între­
de însăşi împărăteasa domnitoare. Europenii
buinţaţi în sălămăriî au plată destul de Ş t ir i d e t o t f e l u l
şi creştinii (1 milion şi jumătate între 400
bună.
milioane păgâni), să află în cea mai mare
Ministrul pentru îmbunătăţirea prlsilel
primejdie. Ura păgânătâţii e aţîţată şi asmu-
de vite, a împărţit în anul acesta la comune
Şcoală de arte ş i m eserii în ţată asupra străinilor şi creştinilor, şi într’o 1828 tauri, 1148 veri, 108 berbeci şi 2894
A ra d . In Arad s’a înfiinţat de câţi-va ani zi îi poate* ajunge o, soarte cumplită. Pute­ cocoşi, cu un preţ redus de 266.757 coroane.
o şcoală de arte şi meserii, la care elevii în­ rile europene nu pot face chiar mult până
Ear’ exposiţiile de vite a micilor economi
vaţă multe lucruri, bune şi care bine li-să acum, căci nu să pot. înţelege deplin. Cele
au votat premii de 48.534 coroane.
răsplătesc în viaţă. două potrivnice mari, Rusia şi Anglia, să Ar fi bine ca oamenii puşi în fruntea
Acum că suntem la sfîr.şitul anului şco­ hârţvie pentru a trage cel mai mare folos de comunelor noastre, se caute a se folosi şi
lar, îndemnăm pe părinţii cu copii potriviţi, stările de lucruri, şi, după semne, Rusia va.
ei de aceste favoruri şi înlesniri, spre binele
se se, gândească asupra lucrului şi să-’şi tri­ trage folosul mai mare, căci ea e mai bine
comunelor noastre.
mită cât de număroşi fiii se înveţe în atari pregătită în faţa împrejurărilor.
şcoli meserii mai alese, mai bune ca câte-o Foc în Băiţa. In 14 Iuniu spre zi Bălţa
dortinie cu sărăcie. = Principele Ferdiitand al Bulgariei, azi a fost alarmată prin larmă de foc. Ardea casa
La şcoala de meseriaşi a statului din atât de binevăzut la curtea rusească pentru-că lui P. I.icker în care să află prăvălia dlui
Arad (aradi m.-kir. fa es femipariskola) se a intrat cu totul în planurile ruseşti în A. Balasiu, în a cărui magazine isbucnise
primeşte fiecare băiat de cetăţean ungar, Balcani, a fost acum poftit anume se focul. Toată casa a fost prefăcută în ruine
care a împlinit iee parte la manevrele mari ruseşti ce să de furiosul element.
vor ţinea In Septemvrie. N ’o fi numai ca să
1. etatea de 12 ani şi Proiect de lege pentru canalisările de
Vadă şi principile manevrele, ci ca - să se
2. a terminat cel puţin 2 clase medii udat- întocmirile de lipsă pentru a putea
stringă mai tare legăturile între el şi Rusia,
(civile, reale ori gimnasiale), însă sunt pre­ uda la timp de nevoie locurile de sămănătură,
sau mai drept zis legăturile Rusiei asupra lui.
feriţi; aceia, cari produc atestat şcolar despre
este una din recerinţele cele mai folositoare
clasele a III - ori a IV., deşi ar avea secundă
la economie.
, la finea anului.
A
„H A T I E G A N “ In vederea acestui scop ministrul ţerii
Testimoniul şcolar se aclude în ori­
insti'ut de credit'şi economii societate pe acţii pentru treburile lucrului de câmp, a pregătit
ginal.
în H a ţ e g. şi înaintat la dieta ţerii o lege anume pentru
3. Estras de botez, înfiinţarea societăţilor de canalisare. Ministrul
4. învoiala părinţilor pentru a îmbră­ . P. T. Domniile!
Darăny prin această lege plănueşte un lucru
ţişa cariera de meseriaş. Ve înştiinţăm cu toată stima, că firma folositor. La timpul seu vom face şi noi
5. Atestat de vaccinare, la din contră institutului de credit şi economii, societate pe
cunoscut cetitorilor noştri cuprinsul acestei
va fi vaccinat din nou. acţii vHaţegana“ în Haţeg, pe basa decişi unii
legi,
6. Visitarea prin medicul şcolar Dr. tribunalului reg. ung. din Deva. dto 12 Martie
Issekutz, pentru a se constata oficios, că 1900 Nr. 2502 s’a împrotqcolat în registrul Zdrobit de tţen. O nenorocire în­
nu sufere de nici o boală internă (palpita­ firmelor comerciale. fiorătoare a avut loc Mercuri la staţia din
ţie etc.) In urma acesteia avem onoare a Vă Orăştie. Mai mulţi locrători împingeam şi
7. Toate petiţiunile astfel adjustate se comunica, că direcţiunea institutului a decis, legau la vagoane în staţie, când de-odată
se înainteze direcţiunii şcolare (a m. kir. fa în şedinţa sa de constituire ţinută în ? Iunie un vagon ce venea spre altele spre a fi
ăs femipariskola tekintetes Igazgatosâgânak, n. a. c., privitor la testul de 70°/0 neplătit legat, a prins pe un lucrător între cele 2
Aradon) până la 1 August st. n. a. c. al capitalului de acţii, — ca să se solvească, tăiere întâlnitoare, zdrobindu-’i numai decât
Petiţiunile înaintate peste timp se vor începând dela / Octomvrie ipoo, în rate de jumătatea peptuliii cu plămâna şi umărul.
restitui; petenţii ceialaîţi vor primi resul- cate io010 şi în termine consecutive de trei- Nenorocitul a rămas numai decât mort. Era
tatul în scris dela direcţiunea şcolară pe 20 trei luni. Român din Căstău, tată a 3 copii, om în
August s. n. a. c. Fiecare acţionar însă voind, poate plăti şi floarea vieţii, de 32 ani.
Cei primiţi nu plătesc nici un fel de mai multe rate deodată, eventual întreagă
didactfu, afară de 3 fl., care sumă se de­ valoarea nominală restantă a acţiilor sub­ Rugina holdelor. In ţinuturile cele mai
pune la direcţiune pentru folosirea instru­ scrise. . . roditoare ale Transilvaniei, în comitatele Mu-