Page 6 - Bunul_Econom_1900_23
P. 6
Pag. 6 BUNUL ECONOM . V .. v . -■ /. .■ , Nr. 23
răş-Turda, Târnava-mare, Târnava-mică, Tur ?. 0. Sa Părintele Vicariu al Orăzii-mari Moarte. In 11 Maiu a murit în Glod
da-Arieş şi Alba-inferioarâ, grânele sunt în i V. Mangra a fost Introdus la Rusalii dn chip Veronica Trif, soţia dlui înv. Simon Trifi lă
mare măsură atacate de rugină. Nădejdea 1 sărbătoresc în Oficiul seu. A fost primit la sând în jale pe soţul seu şi trei orfani minorenu
de roadă bogată e nimicită. gară în Oradea de număroşi credincioşi, inte D-zău s’o odihnească în pace.
ligenţi şi popor,, cari au salutat cu căldură pe
Traficele mari se şterg. Ministrul ung. P. S. S. Episcopul Goldiş şi noul vicar. Marţi Bulgaria trebue că stă rău cu gospodăria,
de finance a luat măsuri pentru a se scoate : s’a constituit consistorial oradan şi noul seu căci după-ce a prefăcut dările în dijmă, a
dat dijma în arendă unei societăţi de Bel
din vieaţâ traficele Mari încă cu începutul !'■ cap, părintele Vicariu, a fost aşezat în postul
zilei de 1 August a acestui an. Vânzătorii ' de conducător al acelui consistonu. gieni, dela care a şi luat o rată bună de
de tutun în măsuri mici nu-’şi vor mai putea bani înainte.
aduce marfa lor dela trafici, ci o vor primi O idee nostimă are »Budapesti Hirlap»
oficial din partea unor persoane de-ale sta dela 13 Iunie n. Zice că statul în schimbul Invitare. Stimaţii d-ni învăţători de
tului. Guvernul crede, că prin aceasta venitele banilor ce va daca întregirea salarelor preoţeşti, pe teritorul „ Câmpul Panii", Şibot, Vinerea,
din tutun ale statului se vor spori cu să iee în mai deaproape supraveghere creşterea Cugir, Romos, Romoşel, Vaideiu, etc. sunt
400— 500.000 coroane pe an. preoţilor gr.-or. români, şi ca să o poată rugaţi a să intruni Duminecă în 24 Iunie st.
face asta, să ceară ca această creştere să se n. lâ orele 3 d. a. la o Consfătuire colegială
Furtuni şi grindina. In Bonţida a fost întâmple sub ochii săi în un seminar central pentru statorirea Programei unei Nedei
zilele trecute mare vifor împreunat cu grin în Budapesta... , ţărăneaşti pe ziua de Sân-Petru. Locul
dină. Fulgerul a ucis pe lucrătorul G. Enyedi, întrunirii este la posta veche, aproape de gara
care se afla la sapă. Au rămas de el opt 0 poruncă cinstită. Protopretorul dela Şibotului. Stimător coleg
O.-Becse (în comitatul Baci) a dat poruncă
băieţi şi văduva. —- In Mehala (lângă Timi Ioan Balomiri,
tuturor primăriilor Comunale din cercul seu, înv.
şoara) fulgerul a lovit în turnul bisericii sâr
că să nu cheme poporul la casa satului pe
beşti, rupându-’i un colţ şi stricându-’i fron
zile de Dumineci şi sărbători, ca să nu-’l îm- Cât tutun fumează Parisul. Patruzeci
tul. — In Vaţ şi şepte sate' dimprejur a
pedece prin asta dela cercetarea bisericii. de milioane de kilograme pe an, adecă dea-
fost puternic vifor şi grindină, nimicind de
Asemenea poruncă ar trebui să se dee juns a umplea catul de jos al turnului lui
tot Holdele şi viile. Dela 5 până la 6 ore
grindina a căzut fără întrerupere. pentru judecătorii şi tribunale, şi nu numai Eiffel, cat înalt de 56 de metri şi cuprins
ici-colo, ci în ţara întreagă, căci e lucru urît între cele patru coloane de razim!
. Dl Romul Simu, colaboratorul nostru, a şi hulitor de lege, să vezi cum vedem azi
poporul chemat în zilele lui de sărbătoare, pe
ţinut la Boita a doua zi de Rusale, cu Notiţă Literară.
ta judecătorie fără nici o cruţare.
prilegiul adunării despărţământului Sibiiu al
Asociaţiunii, — o frumoasă prelegere despre
„Reuniunea română de înmormântare „ începuturile ziaristicei noastre ", 1789—
însemnătate bibliotecilor poporale, îndemnând 1795, de Ilarie Chencti; este o broşură de
poporul a folosi aceste biblioteci mai mult din Sibiin'V înfiinţată la Stăruinţele dlui Victor 35 pagini, apărută la » Minerva* în Orăştie,
decum o făcea în trecut şi decum o face Tordăşianu, va începe în curând â funcţiona, tractând despre înâiele încercări în Ardeal şi
chiar şi în timpul de faţă. căci statutele i’au fost întărite de ministru.
Ungaria de a înfiinţa foi româneşti, încercări
Preţurile de călătorie schimbate pe căile ce s’au isbit de multe greutăţi a vrăşmaşelor
Dl Teodor Pop, advocat in Baia-de-Criş,
ferate ung. se zicea, că vor întră în vigoare vremuri acelea.
bărbat de inimă, care jertfeşte cu drag pentru
dela 1 Iulie a. c. apoi că dela 1 August, E foarte interesantă şi o recomandăm
tot felul de scopuri culturale şi naţionale
Acum însă vesteşte »P. Llyod*, că înfrarea iubitorilor de istorie a literaturii şi istorie a
româneşti, a dăruit mai nou 100 coroane
lui în vigoare a fost amânată pe timp mai ziaristicii la noi; să reoglindează în ea şi zbu-
pentru fondul Monumentului lui Şaguna.
îndelungat. ciumările culturale-naţionale a vremurilor.
, * • - -
Capitul lumii... Cetim într’o foaie din
O noaue bancă românească a început „Revista Ilustrată“ toaia edată de I. Baciu
Pesta: Azi s’a înfăţişat la căpitănia oraşului
să lucreze în Lugoj dela 1 Iunie n., sub din Şoimuş a reapărut la 1 Iunie în estensiune
un om tinăr, cu fes roşu turcesc în cap, cu
numele »Poporul*. de 2^2 coaie. In acest număr redacţia tace
haine pestriţe, în mâni cu un lanţ lung, de
cunoscut, că procesul de agitaţie intentat con
care atîrHa o cheie puternică. Femeile la cârmă. In cel mai mare oraş
tra revistei pentru articolul „Andrei Mureşianu11,
— Ştii ce cheie e asta? întrebă el al lumii, în Londra, s’a dat drept femeilor de
puclicat în nr. 2 din 1898, s’a sistat prin
dela poliţistul din poartă. aputea fi şi ele alese în representanţa cercurilor
decisul judelui învestingător din Cluj nr. 119
—- Nu ştiu. (ca tot atâtea oraşe mari) în care e împărţită
ex 1900.
— Cu asta pot deschide poarta din Londra.
capătul lumii. Peste ce este dincolo de
aceasta, peste aceea eu sunt craiul! Sinaia, admirabilul loc de petrecere a P r o g r a m u l
verii pentru România, e de curând de nou
Poliţistul a văzut îndată că are lucru cursului de stupărit şi pomărit ce se va ţi
locuită de cei mai înalţi oaspeţi ai set: M S.
cu un nenorocit nebun, şi voia să-l ducă în nea în C u g ir pe timpul din 24. Iunie pană
Regele Carol şi familia, şi de toţi represen-
odaia de inspecţie. in 7 Iulie a. c.
tanţii puterilor străine.
— Du-mă la căpitanul, vreau să-’i Duminecă 24 Iunie. 1. Participare în
Familia regală va locui în Castelul Peleş
cer ajutor de poliţişti, că singur nu pot corpore la serviciul divin. 2. Deschiderea
şi Foişor şi până la începutul lui Iulie vor fi
deschide poarta, — a zis nebunul. cursului prin învăţătorul Ioan Muntean. 3.
sosţţi acolo toţi oaspeţii înalţi ai verii.
L ’-au dus în odaia de inspecţie. Aci a Visite. 4. După ameazi excursiune pe dea
început a împărţi titli şl ranguri la toţi. Pe La şcoala civilă de fete din Sibiiu se lul » Cetate*,
un poliţist l’a numit ministru-preşedinte în vor ţinea esamenele în zilele de 25, 26, 27 Luni 25. Prelegeri din stupărit şi,
împărăţia sa, pe poliţistul ce l’a îndreptat şi 28 Iunie n. în 28 fiind încheerea festivă. anume: fiinţa albinei, descrierea amănunţită,,
aici, secretar de stat. A sosit medicul. A, speciile. Organele albinelor şi funcţiunea lor.
constatat că e nebun. L ’au condus în casa Cununie. Dl. Nicoltie Costca şi d-şoara scopul şi folosul stupăritului.
nebunilor. Din hârtii aflătoare la el s’a aflat, Letiţia Banciu îşi serbează Duminecă în 4/17 Marţi 26. Coşniţa mobilă cu toata
că îl chema Alexandru Pal şi fusese lăcătuş Iunie cununia în bis. gr.-or. din Brad. părţile ei. Avantagele şi Scăderile felurilelor
în o fabrică, , Fie în cias cu noroc. coşniţe, alegerea celei mai bune. întocmirea,
stupinei bune.
