Page 7 - Bunul_Econom_1900_23
P. 7
Nr. 23 _________ : B U N U L ECONOM Pag. 7
Mercnri 27. Instrumentele de lipsă la Ce să facem în pripă la omul lovit de ame- Deoare-ce mă aflam foarte aproape, împuş-
stupărit, modul de întrebuinţare şi alegerea ţsdă, de gută ori stropşire (nevoie)? caiu din ţeava cu alicele. împuşcătura a rupt
■celor mai bune. aproape în două şerpele, care era de vre-o
Pe cel ameţit să-’l uşurăm în grabă de
Joi 28. Despre faguri în genere. Fa 19 urme de lung, şi totuşi în scurtul timp
ori-ce haină ce-i strînge undeva trupul (pe
guri naturali şi măiestriţi. Pregătirea faguri de când apucase prada lui a sfărimat toate
femei mai întâi de corset!); Dacă e galbăn
lor măiestriţi, aşezarea lor în rame şi coş- oasele animalului.
în obraz, să-’l aşezam să zacă orizontal (de-a
niţe precum şi aventagiuli lor. Ochiul şerpelui, când şi-’l pune pe
lungul pe pământ ori în pat), de e roşu în
Vineţi 29. Lucrări practice în stupină pradă, e straniu. Pare a scoate flăcări, s’ar
faţă, să-’l punem să stee de jumătate ridicat.
precum: egalisarea stupilor, ajutorarea lor în putea asămăna cu un amethist ori rubin, sau
Partea inimii să i-o batem încet cu cârpă udă.
cas de lipsă cu miere şi cu faguri. Ajuto cu ambele de-odată, şi cu o sclipire de sma-
Dacă ameţirea l-ar ţinea mult, îl facem se
rarea stupului fără matcă. înlocuirea matcelor ragd, pe când luminat de soare se învîrteşte
resufle în chip măestrit.
bătrâne cu tinere. Împreunarea stupilor. Mu în cap. Gura şerpelui în timpul acesta era
La cel lovit de gută îl punem aşezat
tarea lor din o coşnîţâ intr’alta şi dintr’un aproape închisă şi limba lui lungă juca în
de jumătate în sus, pe cap să-’i punem cârpă
loc într’altul. Curăţenia şi temperatura ne coace şi încolo, ca în aşteptarea plăcută a
cu apă rece, pe tălpi se-’i punem hârtie de
cesară în stupină şi coşniţă. gustării prăzii aşteptate.
muştar.
Sâmbătă 30. Despre roi în genere.
Pe cel lovit de stropşire să-’l păzim ca
Roi naturali şi măiestriţi. Prinderea şi trac-
în zbaterile lui să nu-’şi facă ceva rău. Să-’i
tarea roilor naturali. Facerea roilor măies TERG-URILE
desfacem haina, să-’r pupem pe cap şi la
triţi cu matcă şi fără matcă. Impedecarea
inimă cârpe reci. Să nu-’i strîngem (cum fac d i n T r a n s i l v a n i a şi U n g a r i a ,
roirei. Avantagele roilor măiestriţi. Inimicii
unii) degetul cel mic ori mai multe chiar! dela 5 până în 11 Iuniu st v.
albinelor şi modul de a-i delătura ori stîrpi. D . P.
(Programul mai departe, pentru septemâna a In 5 Iunie: Agnita, Gârbăul-ung.,
doua, în numerul viitor). Szâsz-Bânyicza; în 6: Dobra, Jimborul-
: " f i i f i i a i -
mare; 7: Baia-de-Criş, Ciachi-Gărbâu,
Preţul bucatelor. Farmecul şerpilor. Despre felul cum Ţagu (Czege); 7—-9: Eperjes; 8— 11 :
j Biserica-Albă; 11: Birk, Ciuc-Carţfaleu,
şerpii pun prada lor într’o stare de ferme
Gârcei (Gorcson), Macfaleu, Panticeu
Nici acum nu putem vesti aproape nici care, un Englez, cu numele Arthur Clarence,
(Panczel-Cseh), Racosul-inf., Rodna-ve-
o schimbare a preţului bucatelor. care trăeşte în Africa, istoriseşte următoarele:
che, Şeica-mică, Sighişoara, Şintereag
In Budapesta erau la 14 Iunie urmă Mă aflam în colonia Port-Natal la vâ
toarele preţuri la bursă: Grâu (de 80 kilo) nătoare, când zărit un mic ţap de căprioară, (Somkerek), Turda, Vinţul-de-jos.
maja cu 8 fl. Secară m, m. cu 6fl. 80 cr. cunoscut acolo sub numele de Qresbec. Ca
Posta RedaeţfeiV
Rapiţa cu 6.10. Ovăsul cu 5.47. să-’l pot împuşca, încercai să mă apropiu
In Ordştie preţurile sunt neschimbate: de el prin.înconjur, folosindu-mă de o mică
Abonent e jj. „Povestea unei Coroane de oţel",
ferdela de 20 litre cu 1 fl.— 1.05 cr. colină ce se afla între mine şi .şşânal. Gând şi „Resboiul pentru neatârnare" — cere-le la „Libră
In rinele oraşe să simt mici schimbări eram destul de aproape şi mă ricffcasem din ria archidiecesană din S i b i i u Sunt prea vrednice de
cetit, câte 50 cr. una fără porto poştei. ..Taina" o
în preţuri, cari sunt înse mai mult arătări starea mea plecată, ni’a prins nu puţină mi capeţi la „Minerva" aici; Vezi numerii trecuţi între _
trecătoare, atârnând dela aceea că au fost în rare văzând că animalul de când l’am zărit anunţuri.
cutare zi mai mulţi vînzători ori mai mulţi nu s’a mai mişcat din loc şi că acum sta
cumpărători. cu totul nemişcat, în depărtare de vre-o 20 C o m ite tu l d e re d a c ţie :
do paşi de mine. Preşedinte: J)t\ lo a n M ih u .
Viaţa din Haţeg. Aceste căprioare văd din cale afară
M em brii: I)r. St. Erdelţji, loan Mihaiu
— la 11 Iunie 1900 — bine, sunt foarte fricoase şi nu lasă să se Daniil David fi Constantin Baicu.
Grâu trumos ferd. de 30 I. cu . . 1-50 cr. apropie omul de ele nici la o sută de paşi,
Săcara ferdela cu-. : ' . . . . 1*25 cr. dacă nu dai . peste ele din /întâmplare dor Proprietar - editor: Ioan M ihaiu
Orz ferdela cu . . . . . ;• .. . , 1-10 cr. mind în iarba cea lungă. Redactor respons.: I oan M oţa
Ovăs ferdela cu . . . . . . . — 80 cr. Multă vreme am stat pe loc şi am ■ ■ " - , • _
Cucuruz ferdela cu . . . 1*50 cr. privit la animal, crezând că trebue să fie
Nr. 53 ex 1900 ; 1 -2
Fasolea ferdela cu . .. . .• ••. . 1-30 cr. bolnav. Mai târziu am voit să cete a me
Cartofi (grunpene) ferdela cu . . . — -50 cr. apropia de el. Un muşuroiu înalt de furnici Publicare de licitaţiune.
Vin nou feria cu . . cr. îmi dădu prilegîu pentru aceasta. • Mă tîrîiu Comuna bisericească ortodoxă română
Mere ferdela cu . . . . ., , . 1.— cr. până la el. Gând însă îmi ridicai capul să Zlagna, din protopopiatul Abrudului, dă spre
Nuci ferdela cu . . . . . .. ' . . — •— cr. mâ uit peste colină, mă înspăimântai, căci zidire un edificiu de şcoală, constâtdtor din
Carne de Vită 1 klgr. CU . . . . . .— *40 cr. văzui un mare şerpe, un „Boa Constrictor“ două ( 2) sale de învăţământ deplin corespun
> > porc 1 » CU . . • ./ . — *40 cr. care se afla nu departe de colină încolăcit se toare, din peatră şi cărămidă, şi ahume pe
Slănină proaspetă 1 k1. cu . . cr. şi cu capul ridicat.^ Ţapul sta nemişcat cu calea licitaţiunii publice minuendă, te se va
» syentată 1 » cu ; . . ... — 70 cr. capul întors spre o parte şi privea aşa de ţinea Duminecă la 18 'lume st. v. (z Iulie
Brânză no.uă i k!. cu • . . . — 55 cr. aţintit asupra duşmanului seu de moarte, în st. n. rpooj la j ore p. m. în şcoala gr.-or.
» în burduf cu . . . ■ . . — 55 cr. cât nici că mă zări, Eu mă retrăseiu cu din Zlagna.
Ouă 6— 7 cu . . . . . . . . — 10 cr. mare grije, având gând de a aştepta desno- Preţul strigării este 6200 cor. fjroo fii)
Pui de găină, părechea cu . . . 40— 60 cr. dământul aCestei vedenii. Poate că ţapul se dela care licitanţii au să depună un vadiu
afla în această stare nemişcată deja de mai de 5° 0. -
multe minute. Perii de pe spinarea lui erau Planul, preliminarul de spese şi condi-
F e l u r i t e P o v e ţ e sburliţi, ochii îi erau înholbaţi, părea că ţiunile de licitaţiune se pot observa la oficiul
e înţepenit. Deodată îl văzui trântit la pă parochial din Zlagna până la începerea lici
Ge facem ca să nu crească mânt şi corpul şi picioarele sale cuprinse de taţiunii.
salata în sus? inelele groase şi negre ale şerpelui. Din autorisarea comitetului parochial or
• Prakticher Wegwaiser» sfătueşte să In aceea clipă am dat foc, ear’ şerpele todox român din Zlagna.
crestăm trunchiul lângă pământ până la începu să-’şi lărgească încet inelele, răpus Z l a g n a , la 14 Iunie n. 1900.
jumătate din grosime cu un auţit bine ascu de-o putere mai mare. O ţeavă a puştii mele Ethmanuel Beşa,
ţit şi vom avea căpăţină de salată. era încărcată cu gloanţe, eeealaltă cu alice. paroch, preşed. comit.
