Page 3 - Bunul_Econom_1900_24
P. 3
Nr. 24 B O N U L E C O N O M Pag. 3
Furnisarea e se se facă din partea se înţelege după anumite legi (regale) funcţiona, pe lângă aceea că e aleasă
industriaşilor mici. statorite în adunările' lor a tuturor. de cătră funcţionari (în anul prim şi
Se vor plăti cu 9 cor. 70 bani 1 Bărbaţii aleşi , ca se conducă ne apoi de cătră adunarea generală) este
părechea de boconci şi 8 cor. 32 bani mijlocit trebile tovărăşiei formează di de lipsă ca membrii aleşi se fie înştiin
părechea de papuci. recţiunea tovărăşifei. ţaţi la tribunal, pentru a fi scrişi în
Marfa/trebue trimisă până la sfir- Pentru controlarea (cercetarea) registrul firmelor comerciale. Cu prile-
şitul iui Martie 1901 la direcţia maga mersului lucrărilor săvîrşite de direc giul acestei înştiinţări membrii direc
zinului honvezesc de montagiu din Bu ţiune să aleg alţi tovarăşi, care for ţiunii trebue să-’şi legaliseze subscrie
dapesta. mează comitetul de supraveghiere. rile sau direct la tribunal sau prin no
Ofertele în scris sunt a se trimite Atât direcţiunea cât şi comitetul tarul public
camerei comerciale în al cărei district de supraveghiere sunt îndatoraţi a-’şi Asta o cere legea comercială prin
locuesc aferenţii, cel mult până la 1 da seama despre lucrările lor înaintea §-ul 184.
Iulie st. n. adunării generale, adunarea tuturor to Tot la tribunal trebue se se în
varăşilor. ştiinţeze, că cine şi cum are. drept să
Cercul de activitate (lucrare) atât subscrie firma tovărăşiei.
Î nsoţiri, Toyârâşii
al direcţiunii cât şi al comitetului de îndeosebi direcţiunea are datorinţa:
i i. supraveghiere să hotăreşte mai amă a) Să represinte tovărăşia faţă de
nunţit prin statutele tovărăşiei. judecători şi faţă de alte persoane ;
Magazinele de bucate
D irec ţiu n e a , formată d. e. din b) să hotărască primirea ori scoa
e
o a î n s o ţ i r i o om roi ale. 4— 6 membri îşi alege preşedinte, terea membrilor;
(Urm ire.)
ori şi un vice-preşedinte, notar etc. c) să hotărască asupra intratelor
a) Organisaţia internă. Alege apoi pe funcţionarii (slujbaşii) şi eşitelor (în cassă şi magazin);
Este de sine. înţeles, că fiecare tovărăşiei, care pot fi şi din membrii d) să hotărască încuviinţarea îm
proprietar are dreptul şi doar’ dato- direcţiunii. La magazinele de bucate prumuturilor şi să îngrijească de îri-
rinţa să-’şi chivernisească propria lui este neapărat de lipsă să se aleagă ca cassarea acelora.
avere. funcţionari; Directorul (preşedintele), îndeosebi direcţiunea are să în
Dat fiind, că la magazinele de magazinerul, cassarul, notar-comptabilul grijească direct prin membrii ei sau
bucate, ca la ori-ce tovărăşii, proprie şi controlorul. După împrejurări func prin funcţionari:
tari sunt toţi tovarăşii, ar urma, că ţiile acestea se pot contrage d. e. di a) Să grijească să se ţie întru
toţi tovarăşii să chivernisască direct şi rector şi preşedinte, tot unul, compta- toate renduelile legii comerciale referi
împreună averea tovărăşiei. Lucrul bil ş i, magaziner aşşţnenea t o t. unu, toare la întovărăşiri (§§, 223— 257 art.
acesta însă este peste putinţă. De etc. Lucrările ce. au se le facă slujbaşii de lege 37 din 1875);
aceea încă dela începutul vieţii întovă să pot hotărî şi în.statute, dar’ e bine b) să înştiinţeze fără amînare tri
răşite, membrii tovărăşiilor şi-au ales din dacă amănunţit să arată în un regula bunalului ori-ce schimbare în membrii
sinul lor doi sau mai mulţi bărbaţi ment special intern (pentru trebile din direcţiunii. La înştiinţare trebue să se
vrednici de toată încrederea, în scopul lăuntru ale însoţirii.) alăture şi copia procesului verbal din
ca aceştia să conducă trebile tovărăşiei, Pentru-ca direcţiunea să poată adunarea în care s’au ales membrii noi;
- - • - . ' * • _ >
In şoapte dulci şi blânde comisiune a consiliului general al Senei fu să fie cunoscuţi ca nişte nenorociţi bolnavi,,
Iubire şi-au jurat sese însărcinată să facă cercetări asupra stării bolnavi de cei mai jalnici.
Şi-a dragostei cântare nebunilor în Europa şi în lumea întreagă. In timpurile noastre toate acestea s’au
Prin codrii-a răsunat.... Cugetători, moralişti, oameni de legi şi schimbat. Nenorociţii nebuni nu mai sunt
Şi mai răsună încă medici, ca membri ai acelei comisii, au făcut primiţi nicăiri ca ceva oameni răi, duşmani.
In toiul verii calde luminoase cercetări mergând înşişi în toate Ei sunt azi scutiţi în contra răutăţii publice
Când mândra copiliţă ţerile şi cercetând casele de nebuni şi felu şi a dispreţului barbar.
Se duce să se scalde. rile cum sunt ei îngrijiţi. Din acest punct de vedere binefăcător
îngrijirile de azi ale Francezilor pentru s’a născut şi pornirea de care vorbim cu
M aria Cioban
nebuni, îşi au înaintaşele lor. La 1870 gu congresul asupra acestei teribile boale sufle
vernul francez â desbătut o lege pentru în teşti şi trupeşti.
grijirea nebunilor. Spriginind legea, Gam- De altfel, nu numai în Francia, ci şi
N e b u n i i. betta zicea că nebunia pare să fie boala în celelalte state europene se fac mereu
veacului nostru. Dela 1861 până la 1869 cercetări. Facultatea din Londra a făcut
numărul nebunilor crescuse în Francia cu prin învăţaţii sei călătorii în Europa, având
Eată câteva date interesante din istoria 8.261. acest scop.
celor mai jalnici bolnavi din lume, a nebu Mult timp, în vremile de demult, scrie Germania, de-asemenea, a înfiinţat un
nilor. Odinioară nebunii erau maşter de tot Esquirol, nu s’a ştiut ce deveneau nebunii; adevărat serviciu de intormaţiune.
tractaţi, azi însă de ei se gândesc mulţi oa în adevăr, un mare număr dintre denşii pie Din punctul de vedere a îngrijirii celei
meni luminaţi, cum ar putea să le facă reau. Cei furioşi erau închişi în celule (că- mai bune pentru nebuni, Anglia e cea din
mai bine. suliii), alţii la mănăstiri, ori erau arşi ca tâi între instituţiunile europene. Ea are un
Din prilegiul exposiţiei din Paris, e » vrăjitori* sau ca stăpâniţi de duhul rău. serviciu central la care se adaugă toate si
vorbă să se ţină chiar un congres a toată Cei mai liniştiţi erau lăsaţi pe drumuri ca linţele iubirii de oameni, ca să facă' bine
lumea, asupra nebuniei, la care vor fi de obiect de batjocură a concetăţenilor lor. A sărmanilor smintiţi.
laţâ trimişii tuturor' şcoalelor de nebuni de venit în fine Pinel, care s’a luptat contra ju In Scoţia şi în Anglia se află lucrătoare
pe glob. In vederea acestui congres o sub- decăţii greşite a vremurilor şale şi a făcut în cari sunt jţtuşi sub pază potrivită, nebunii
