Page 4 - Bunul_Econom_1900_24

B U N U L E C O N O M ____ ...... ■. .. : . ... Nf. 24 ,

' BâiKl ^ )3face vre-o schimbare înfiinţat o .fabrică de unt. La această fa­ .mod Sigilată de Oătră locuitorii comunei Sălişte.
îi? on*inştiinţeze tribunalului, brică se primeşte zilnic * ori-şi-ce măsură de Eată, totodată chipul iŞel mai creştinesc
pfocesul verbal al adu- lapte de vară cu preţul de 10 bani: litrul. de a ne şărba -sfintele sărbători! . m .
Deoare ce în această comună locuitorii se
n « f t ni 9858 ^
îndeletniceau până aci maţi mult cu prăsirea
nî *?gyasgfl ^oaVte în rînduială lista C E E N O U
de bivoliţe, decât de vaci, şi fiindcă laptele
n?iffiî)rH?rj °-fib de bivoliţe nu este priincios fabricării de ÎN LUMEA MARE?
_09^fe) vegheze socotelile (con- unt, din lipsa de lapte de vacă această fa­
t a î? fiffe )f Magazinul. Să publice bi- brică a lucrat la început mai multe luni cu Flacăra războiului pretutindenea.
perderi. Dar’ în acest timp locuitorii saşi vă­ = In China gluma să îngroaşe. In
m ţ u n % uBS 1
zând cât folos şi venit le aduce lor această zilele din urmă resculaţii chinezi, sprigjniţi
(Va urma) V. C. OsVADA
nnq âiEbianîi fabrică, au început a-’şi vinde bivoliţele şi de împărăteasa şi chiar de armată, au dat
a-’şi cumpăra cu preţuri mari vaci de soiu­ foc asupra corăbiilor europene, care respun-
rile cele mai bune. zând şi ele cu foc, au zdrobit şi cuprins for­
,;lix#6ţi^e ffentra vaiorisarea lap- Azi se poate vedea, că pe când această turile chineze de pe ţărmi, apdi trecând pe
ăa Jcpib tfelui în Seliste“. fabrică la început lucra zilnic numai până
9 uscat i-au alungat pe resculaţi şi acum sunt
la maximul de 200 litre, azi lucră cu sub zidirile capitalei Chinei, Peking. împă­
: Bţnifâfl&ibej o nouă şi vrednică ispravă a 1200— 1400 litre, şi suma acestora se va ri­ răteasa chineză a fugit în lăuntrul împărăţiei,
^ t g ş ^ r ^ j n Sălişte ne vine ştire. dica zilnic, deoare-ce untul este unul dintre împăratul să spune că a murit săptămâna
întâi a Rosaliilpr dl Petru cele mai căutate producte. asta (ori a fost omorît pentru-ca era de
Drăghicl Jn^ conţelegere cu alţi fruntaşi ai Provoacă deci pe cei de faţă a se pro­ alte păreri ca bătrâna împărăteasă), şi acum
comunei* °Stliişte, a conchemat pe locuitorii nunţa, că oare această idee putea-s’ar preface bătrâna nuştie ce să facă, ca să stînginească
acesteia la o consfătuire despre pornirea şi în comuna aceasta în faptă, şi că oare răul.
nouă în comună. afla-s’ar spriginitori îndeajuns, ca astfel să fie Mulţi chinezi au căzuţi ucişi în cioc­
Copferenţa s’a întrunit şi şi-a ales 2 cu putinţă, ca în timpul Cel mai scurt o nirile cu europenii.
nţ^ri,fige d-nii Ioan Chirca şi D. A. Mosora. tovărăşie de soiul acesteia să se întemeieze? împărăţia noastră are şi ea o corabie »
-nt acestea dl Drăghici arată în o Dl Dum itru Lăpedat recomandă cu de rezboiu în apele Chinei, soldaţii austriaci
vorbire mai lungă, că economia de vite fiind toată căldura întruparea acestei idei salutare, au păşit pe ţărmii şi în lupte cu chinezii s’au
ocupaţiunea principală a locuitorilor din care numai bine şi folos are să aducă locui­ purtat foarte brav.
âiffestă comună, scopul conterenţei de azi torilor acestei comune şi propune, ca să se
.== B u rii tot mai stau pe gânduri ce să
aP^fi de a afla chipurile prin cari s’ar putea, aleagă din sinul conferenţei un comitet din
facă. Generalul Roberts (englez) a provocat
ca această economie se o ridice la o stare 15 persoane, care să studieze chestia mai
pe Botha capul armatei bure, ca pentru
rpai înfloritoare. Se se caute mijloacele, ca detailat, să. compună un plan de statute pe
încungiurarea vărsării zădanice de sânge, să
vjţele şi productele lor se aibă mai mare cari să le aducă înainte unei nouă consfătuiri.
se dee învins. Botha a cerut 12 zile armis­
pnşţ. Dacă aceste mijloace s’ar afla, am ajunge Cei de faţă, tără alte desbateri, căci
tiţiu (pace) pentru a pregăti, lucrurile, dar’
ca şi economia de câmp şă o ridicăm. lucrul e frumos şi bine .plănuit, încât.nu mai
la’ asta Roberts nu s’a învoit. '
D-sa e de părere, că aceasta s’ar putea ai ce discuta asupra lui, decât se te bucuri
ajunge prin înfiinţarea unei tovăreşii {reu­ şi să-’l primeşti, au ales comitetul.
= In capitala Bulgariei earăşi s’au pus
niuni) pentru vaiorisarea laptelui, în formă, Acest comitet a doua zi s’a şi pus pe
ţeranii In mişcare de revoluţie, de darea ce
ca din el să se scoată unt. Că aceasta ne-ar lucru, şi e nădejde, că în timpul cel mai
s’a urcat pe ei în chip de dijmă. In o luptă
duce la bun sfîrşit, ne este dovadă tovărăşia scurt însoţirea plănuită va fi realisată Şi prin
dintre ţerani cu soldaţii, au căzut doi oficeri
de acest soiu înfiinţată de Saşi în comuna aceasta sfinţenia zilei «Pogorîrea Duhului
şi 70 de ţerani. Guvernul bulgar e îngrozit.;
Cristian (1. Sibiiu). Aceştia în anul trecut au Sfanţ*'; cred că a fost în cel mai creştinesc
cari pot munci şi pe cari munca ’i-ar putea mai cu seamă în Germania. Nebunii erau deschise. Nici-odată nu s’a întâmplat vre-o
ajuta cu folos şă-’şi redobândească mintea. nainte păziţi cu cea mai mare asprime în fugă din slft, ci numai vindecări minunate.
Lucrul lor de căpetenie e însă, răspândirea Prusia. Dar’ azi nouele asiluri din Al scher- Astfel simţământul de dreptate, de res­
nebunilor pe la rudele sau prietenii lor, sau bitz nu mai au nevoie de ziduri înconjură­ pect pentru persoana omenească şi de milă
încă la case particulare cari se însărcinează toare, nici de porţi încuiate! Acelaşi lucru să adâncă pentru cea mai crudă dintre neno­
să le dee îngrijirile potrivite. face la Tchardrass în Saxonia, la Gubersee rociri, înlocuesc pretutindeni în Europa ve­
Uneori ştiinţa îngrijirii acestor bolnavi în Bavaria, la Wuhizarten, în apropiere de chile feluri de închidere, de reducţiune, de
a mers foarte departe cu încercările sale. Berlin. anihilaţiune din cale afară. Astăzi nu se mai
Care n’a fost înmărmurirea publicului, când Svedia, Norvegia şi chiar America au caută ca nebunii să fie închişi, ci să fie su­
în Anglia s’a vestit, că cu nebunii se face întrat în această mişcare de uşurare pentru puşi tratamentului ca bolnavi cari trebue în­
o nouă încercare, aceea a „porţilor deschise": nebuni. Satul-asil din Kankee (în America), grijiţi anume. Se cearcă a li-se reda earăşi
de a le da adecă drumul si lor în lume, ca e azi o minune în felul seu. El se află la o închipuirea bună de lume, a-Ie aduce prin
zăvoarele porţilor să nu le mărească sufe­ depărtare de 56 mile de Chigago, si e de si­ îngrijire blândă, sănătatea sdruncinatâ a
rinţele! Să se larse nebunii, unii bine înţeles, gur cel mai desăvîrşit în Statele-Unite. El minţii şi a trupului, şi se nădăjdueşte mult
în libertate, ce rătăcire îşi ziceau oamenii. cuprinde 128 hectare de teren. Alături de spi­ dela marele sfat al învăţaţilor ce să vor întruni
Aproape se fie ţinuţi ca ieşiţi din minţi în­ talul propriu zis, în care sunt ţinuţi numai în Paris. Poate vor îndrepta lumea pe o cale
şişi încercătorii. cei rău-rău nebuni, şi bolnavii în observa- nouă, mai blândă, mai moale, în îngrijirea
Cu toate acestea sfîrşiturile ajunse au ţiune, se află un întreg sat străbătut de acestor jalnici bolnavi.
întrecut toate prevederile. Nu s’a întâmplat două mari bulevarde plantate cu arbori şi
nici un rău, nici o catastrofă. S’a văzut din intretăiete de mai multe alee.
Mâhnire.
contră în mod statornic că furia nebunilor Satul e sămănat cu case cu totul des­
creştea împreună cu pedeeile puse liber­ părţite, felurind cu totul unele de altele şi
tăţii lor. având în faţă grădini cu flori. Nimic nu ■ ■ i
Li-s’au deschis porţile şi ei s’au grăbit arată că aci ar fi o casă de nebuni şi un Istorioara aceasta afe două părţi. Partea
să plece, dar’ s’au reîntors înapoi! spital. Nebunii surprinşi, încântaţi, să pun pe întâia am fi putut să nu o mai povestim. Cu
Proba aceasta a luat o întindere mare lucru, fiecare face ce-’i place, şi porţile stau toate acestea o povestim, pentru-că din ea