Page 5 - Bunul_Econom_1900_24
P. 5
Nf. 24 BUNUL E C b N O M _____ _______________________ __________ Pag. 5
Corespondenţă economică. a r' fi ceva de observat e: să se planteze pruni Mereu t i 4. Excursine pe cârpppentru
bistriţi şi galbeni. Fructele acestor pruni sunt a cunoaşte feluritele plante din cari albinele
Brad, la lâ Iunie. foarte căutate, şi vinarsul ce se pregăteşte îşi culeg productele lor. Vînătoare de sţupi
De vre-o 6 zile în părţile noastre avem din ele nu numai că e mai gustos, dar’ e şi prin păduri.
timp frumos. Sămănăturile peste tot sunt fru mai tare. Pe când prunele aşa numite roşii J o i 5. Culesul de miere şi ceară. Stoar
moase. şi urseşti, sunt ieftine şi vinarsul produs din cerea mierei şi cerei prin anumite maşini şi
Grâul, ce în . primăvară apăruse rar, în ele e slab şi fără gust. pregătirea lor pentru comeroiu.
urma ploilor s’a îndesat binişor şi sunt nădejdi Nu mai puţin se recomandă plantarea
Vineri 6. Aşezarea stupilor pentru ier
de o recoltă bună. nucilor, precum şi nobilitared m erilor.
nat. Transportarea lor în depărtări mici şî
Cucuruzul, tânjise puţin de ploi, dar’ Le scriu aceste acum, ca în decursul
mari. Reflecsuni generale despre îngrijirea stu
timpul călduros din zilele din urmă i-a priit verii ori în toamnă cu ocasiunea ţinerii des
pilor preste an.
mult. Săpatul întâi e pe gata. Săpătura e părţământului Asociaţiunii, fie prin disertaţiuni,
Sâmbătă 7. Ascultarea serviciului divin.
grea din pricina multelor ploi, de aceea săpă fie pe alte căi să se atragă luarea aminte a
Recapitulaţiui preste întreg materialul percurs.
torii se plătesc bine, 50 cr. la zi şi de poporului asupra unui mare isvor de venit
După arneazi şedinţa festivă, estradarea ates
mâncare. pentru el.
tatelor şi încheiarea cursului. Seara petrecere.
Ierburile, sunt frumoase, fân va fi mult. Zarandul nu e pentru cultivarea buca
Observare. Fiind temp nefavoritor încât
Recolta poamelor, cari sunt un isvor telor, decât în măsură mică. E inse de mi
lecţiunele practice nu să vor putea tracta cu
•<le frunte de venit în aceste părţi, va fi foarte nune potrivit pentru cultura pometului.
deplin succes, cursul se va prolungi până în
slabă. Prunele in urma gerului au picat toate, Să facem tot ce se poate, pentru-ca
12 Iulie
nu vor fi nici de mâncare. Au rămas însă poporul să fie luminat în această privinţă.
Ioan Muntean
mere, per şt nuci. La revedere.
Coresp.
Desvoltarea bucatelor luând un curs
favorabil, preţul bucatelor stă locului. Cucu Ş t ir i d e t o t f e l u l
ruzul a rămas fix în preţ, 1 fi. 40 cr. la
P r o g r a m u l
măsura de 30 litre, ear’ grâul 1 fi. 60 cr. I. P. S. S. Metropolitul Ioan Meţianu a
Ovăsul 70 —80 cr. cursului de stupărit şi pom ărit ce se va ţi a făcut în 17 1, c. visitaţiune canonică în
nea în C u f/ ir pe tim pul din 24. Iunie până
Vitele sunt ieftine, cum nu au fost de fruntaşa comună Reşinari. I-s’a făcut primire
în 7 Iulie a. c.
•mulţi ani. frumoasă şi poporul s’a bucurat de înaltul
(Urmare şi fine).
Lipsa dintre oameni e foarte mare, oaspe.
Duminecă 1 Iulie^ După serviciul divin
şi chiar de aceea meseriaşilor şi comercianţi
repeţiri peste cele percurse până acum.
lor le merge rău. Furtuni. Săptămâna trecută au fost
Dacă nu are pe ce se facă bani ţera- Luni 2. Prelegeri teoretice şi practice mari furtuni în mai multe ţinuturi din Bihor,
nul, treburile negoţului încă trebue să şuiere. din pomărit. Pomăritul din punct de vedere cari au făcut pagube mari în sămănături. Mai
Ca un lucru îmbucurător trebue să estetic bun şi iolositor. Formarea şi îngri ales din Sălişte şi Meziad se raportează des
semnalez: plantarea multor pruni din partea jirea şcoalelor de pomi. Toate modurile de pre uriaşe furtuni. In Sălişte (în Bihor) â
ţeranilor noştri, care în această primăvară s’a altoire şi tratarea altoi tor până Ia desvoltare bătut Mercuri grindină în mărimea nucilor, '
făcut pe o scară întinsă în deosebite comune. deplină. Morburile şi inimicii pomilor. nim icind toate sămănăturile şi pometurile. In
Preţul ridicat al prunelor din toamna anului Cunoaşterea feluritelor soiuri de poame Meziad pe timpul furtunii fulgerul a ucis
1899 a făcut pe mulţi ţerani să-’şi zică: totuşi şi aclimatisarea lor pentru deosebite ţinuturi. un om.
e mai bine a planta colinele şi dealurile cu Insămnătatea comerciului de poame.
pruni, decât a le săpa pentru cucuruz ori M a rţi 3. Cultivarea viţei de vie după Dare ştearsă. încă la începutul anului
grâu, din a căror recoltă nici lucrul nu se toate modurile cunoscute până acum. Seara ministrul de finanţe a primit dela dietă îm
plăteşte- Relativ la plantarea prunilor dacă excursiune la fabrica de fer din loc. puternicire se* şteargă sumele de dare cari
veţi face cunoştinţă cu persoanele din — Nu vă fie frică, zise doamna, că nu spărturi de farfurii, ear’ în mijloc o sticlă
istorioară. muşcă; lasă că n’are dinţi, dar’ e şi bun, îl ciognită îşi ridica gâtul cătră cer.
Eram la ţară într’un castel. Stăpânii am aşa de demult, încât păr’că ar face parte După-ce isprăviră ceremonia funebră,
nu erau acolo; plecaseră pentru câteva zile. din familie. Am nişte nepoţi; ei îi strică începură a juca împrejurul mormântului. Un
Veni o doamnă, văduva unui tăbăcar dintr’un caracterul, se joacă cu păpuşele. de-a nunta, băiat, de vre-o şepte ani, mai practic de
oiâşel vecin, care avea cu ea un câne. şi îl pun pe el se facă pe primarul. Lucrul felul lui, zise că ar fi bine să facă o expo-
Venise să facă un împrumut pe ipotecă şi acesta îl oboseşte, bietul câne, căci e bătrân, siţie cu mormântul cel minunat, să-’l arate
adusese toate actele. O stătuirăm să le puie şi îl face arţăgos. şi copiilor din vecinătate. Preţul întrării să
într’un plic şi se le trimită proprietarului Sfîrşl de scris adresa şi plecă cu fie un nasture de pantaloni. Toţi băieţii vor
castelului. cânele la subţioară. avea câte un nasture de pantaloni şi mulţi
Ea ascultă cu luare aminte, puse mâna vor mai da încă câte unul pentru vre-o fată
Aceasţa e partea întâia a istorioarei,
pe condeiu, se opri, şi ne rugă să-’i mai si astfel vor strînge o grămadă de nasturi.
partea pe care am fi putut-o lăsa de-o parte.
spunem odată adresa, dar’ mai încet. Planul era minunat. Toţi se învoi ră şi
Ii spuserăm şi scrise: «Domnului*... II. porniră să dea de veste prin prejur.
Dar’ se întrerupse, căci nu ştia cum se-’i Cânele muri. Aici începe partea a doua. Şi copii de pe strada aceea şi chiar de
scrie numele, deoare-ce era un nume greu. Ne întorsesem în oraş şi stăm într’un prin alte strade, dădură năvală. Fiecare dădu
. Oftă şi zise : otel în faţa casei doamnei cu cânele. Feres- câte un nasture. In ziua aceea mulţi ştrengari
— Eu sunt o biată femeie; cum să trile noastre dădeau în curtea locuinţei de copii se duseră acasă fără nasturi (bumbi)
scriu eu atâtea vorbe?... doamnei, care era împărţită în două prin la pantaloni, ţinându-’i cu mâna ori cu câte-o
Cânele sta culcat pe scânduri şi asculta, nişte uluci. De o parte se aflau piei şi alte cozondroacă, dar’ ei văzuseră mormântul câ
dar’ mîrîia, nu era mulţumit. Şi avea drep materiale pentru tâbăcărie, ear’ de alta era nelui.
tate; el plecase se se plimbe, să mai pe o grădiniţă în care umblau şi alergau de Lângă poartă sta o fetiţă îmbrăcată în
treacă, şi nu-’i dădea nimeni barem un covo colo până colo nişte copii: nepoţii şi nepoatele zdrenţe. Ea n’aveâ nasture şi ştia • că nici
raş ca să se odihnească mai pe moale. doamnei. n’are de unde căpăta. Stătu acolo tristă
Cârn cum era şi gras era tare urît; ear’ Ingropaseră pe bietul câne; îi făcuseră până-ce văzură toţi copii mormântul şi se
de mîrîit, mîrîia mereu. un mormânt frumos, îi puseseră împrejur duseră.
