Page 6 - Bunul_Econom_1900_24
P. 6
Pag- 6 B U N U L E C O N O M Nr. 24
nu se mai pot încassa. Pe temeiul acestei olată-1107 vite cornute; apoi cai 216; oi 1690; spargă şi s’o facă să se scufunde. De pe
împuterniciri slujbaşi ai ministerului de fi rknatori 95. Timpul a fost favorabil, dar’ cum punţile altor corăbii mulţime de lume aleasă,
nanţe au plecat între alţii Ia Lugoj, ca să părători puţini, din motiv că a fost toiul lu miniştri, secretari de stat, generali, priviau ma
adune datele de lipsă şi să facă ministrului crului cu sapa cucuruzului şi ’n parte coasa nevra. Corabia „Holand» numai a fluerat.
raport în causă. Numai în Torontal şi Caraş- fânului. Preţurile au fost mijlocii. una, şi îndată a tost sub apă, aşa că numai
Severin să va şterge nu mai puţin decât de pe steagul ce-’şi atîrnase pe o rudă-
/J/2 m ilion de fioreni. Pe aiurea asemenea. Dl Victor Tordăşianti, oficial exactor la înaltă se putea vedea că încotro e. Când a
Consistoriul din Sibiiu, a fost în şedinţa ple ajuns în apropiere de corabia ^inimică»,, ră-
Membrii casinei române din Orăştie sunt
nară dela 18 Iunie n. a consistorului, ales săria din apă, descărca torpedul (puşcătura
poftiţi la adunarea gen. de constituire ce să cu care să spargă pe cea contrară) şi piere.a
va ţtnea Duminecă (în 24 Iunie n.) după de referent pentru o parte a afacerilor epi-
amiaz la 3 ore în localul casinei. tropeşti consistoriale. 'ndată earăşi sub valuri. Aşa de repede mer
gea această eşîre la suprafaţa pentru puşcare,
Comitetul „Reuniunii Economicea ţine Leasă de vite ucise de trăsnet. Intre că abia ţinea 20 secunde (cât numeri 20)-
şedinţă azi Sâmbătă în 23 Iunie ii. d. a. la munţii din apropiere de Puiu, trăsnetul a lo şi eară n’o mai vedeai. De cinci ori primej
orele 2. vit săptămâna trecută un grup de 14 vite ce dioasa corabie şi-a făcut manevra, care a
păşteau împreună, şi şi pe păstor, care s’a
Proces politic la Deva. Pe ziua de 26 făcut rău de moarte, poate a şi murit până reuşit strălucit.
Iunie e pusă pertractarea de nou a proce acum.
Ear’ în comuna Petros, tot zilele astea Politică în religie. E cunoscut că o
sului celor 3 tineri universitari, dnii /. Scurtu,
a lovit trăsnetul 6 vaci. Păstorul a scăpat parte a Nemţilor catolici austriac!, dorind o
Novacovici şi Şteet, osândiţi de judecătoria
însă numai cu o spaimă zdravănă. apropiare naţională tot mai mare de Nemţii
din Baia-de-Criş pentru-câ au depus cunună Germaniei cari Sunt mai toţi potestanţi refor
la mormântul eroului naţional Iancu şi l’au Mama M . S. Regelui C a rola l României maţi, au pornit anii trecuţi mişcări mari de
preamărit prin vorbiri. Procesul se va per- se vesteşte că e greu bolnavă în Sigmaringen. a o rupe cu catolismul puternic între Nemţi
austriaci şi a trece la reformaţiune, spre a
tracta de astă-dată înaintea tribunalului din fi şi în acest punct mai una cu fraţii din
Deva şi tinerii vor fi apăraţi de tinărul şi Stupărit fi pomărit. Ministrul de Germania.
instrucţiune al României a hotărit şă trimită în
inimosul advocat D r. Aurel Vlad. Acum acelaşi lucru au început să-l facă
vara asta 32 învăţători din ţară, la noi în
Transilvania, a studia stupăritul şi '(>omăritul Cehii vienezi: Ei încă fiind catolici, au început
Dl Ioan Margită, absolvent de drepturi mişcare de trecere dela catolicism la confe
cum pe aici să practisează.
la universitatea din Cluj,-'a făcut la acea O parte a celor trimişi vor cerceta cursul siunea ortodoxă orientală, pentru a fi şi în
universitate în 20 Iun. cu frumos succes ultimul de stupărit al dlui înv. Muntean din Cujtr. religiune mai apropiaţi de marea seminţie
slavă, de Ruşi îndeosebi, cari sunt ortodocşi.
rigoros, şi azi, Sâmbătă în 23 Iunie sau Luni,
să promovează la D r. în drepturi. Dl George Periau, ales şi întărit paroch
Venitele căilor ferate ungare în
Felicităm pe dl Margita, compatriot al în Voi ţa (tractul Ilici) a fost chirotonit întru
nostru din comuna Beriiu (lângă Orăştie). preot în 19 Iunie n. la Sibiiu. Dorim noroc luna lui Maiu au fost ăstan frumoase:
şi mulţumire în noua carieră. 14 milioane cor. adecă cu 1,000,000
Tirgul din. SSlişte. Despre tîrgul de (un milion) cor. mai mare ca în aceeaşi
Timbral pentru anunţuri de 30 cr. şi
ţară al opidului Sălişte, ţinut în 11 şi 12 I. c. lună a anului trecut.
6 cr. pentru călindare; cu începutul zilei de
ni-se trimit următoarele date: S’au mînat la
1 Iulie nu se va mai^plătil Călindarelc, ce se
tîrg 4000 viţe cornute, 450 cai, 2.100 oi, Evreilor din România, le merge Gam
vor tipări în anul acesta pentru anul viitor
130 rîmători. S’au vândut vaci 402; boi 291; rău. Fiind anul trecut slab n’au putut face
1901 se pot pune în vânzare şt fără timbru.
junei 130; juninci 63; viţei sub 1 an 221; la- , ,gşefturi” bune pe şedere şi au cam sărăcit'
(Pân’acum de ori-ce anunţ, cât de mic, se plă Acum pleacă cu sutele peste hotare (remii
tea 30 cr. finănţie şi de un câlindar 6 cr.) cu sutele de mii). Acum întro zi au tost prinşi
Atunci se aşeză jos, îşi duse mânuşiţele în Bucureşti 23 Evrei vagabondând pe strade
la ochi şi începu să plângă cu hohote. Caii din patria noastră au ajuns fără lucru, căpătâi. Au fost duşi îndată la.
Numai ea nu putuse vedea mormântul la mare trecere în urma resboiului cu poliţie unde i-au fotografiat pe toţi împreună,
cânelui. Şi mâhnirea ei era tot atât de mare Burii. S’au cumpărat din Ungaria în apoi li s-a dat calea peste graniţe.
cât ori-ce mâhnire pe care ai încerca-o la estan 10.000 cai cu vre-o 8 milioane Roada ţarinelor din Asia-Mică se ves-
altă vîrstă. coroane, fiindcă s’au găsit aici buni cai
Noi văzuserăm tot dela fereastră, şi, teşteşte că e foarte bună, în urma îndreptării
de călărit.
zeu, când te uiţi aşa, de sus, la mâhnirile vremii. Se socoteşte că venitul va întrece cu
jo ° lo pe acel din anul trecut.
altora, şi chiar la ale tale, îţi vine să zîm-
Un milion de vaci şi 5 milioane boi şi
beşti. Andersen.
mai mulţi oameni s’au înecat în zilele as Marile vărsări de ape ta Buenos-Ayres
tea în Argentinia . (America) în un potop de au pricinuit stricăciuni însemnate în partea
Copiii împăratului Germaniei, lipsiţi.
Interesantă întâmplare a avut loc zilele trecute apă ce s’a descărcat mai multe zile asupra de Sud a provinciei. Douăsprezece milioane
provinciei.
le o menagerie din Berlin. de hectare sunt sub apă!
La cassa menageriei veniră trei domni
şori de vârstă deosebită însoţiţi de un domn Munţii din împrejurimile oraşului Câm Bogăţia subsolului romăn. Dl in
mai în vârstă, şi unul din ei întinzând o pulung sunt acoperiţi de zăpadă groasă de giner C. Alimăneşteanu, directorul industriei)
marcă cassarului îi zise:
două palme, spune » Amicul Agric.« dela 14 şi corherciului în România a presentat dlui
— Mă rog trei bilete întregi şi unul
de jumătate. Iunie n. N, Flâva, ministru, un interesant raport cu.
— Alteţă împărătească, răspunse cassarul privire la bogăţia petroliferă a Terii. Dl Al-
cu toată cinstea — nu ajunge. Luptă de corăbii sub mare. In săp măneşteanu preţueşte suprafaţa terenurilor
Cei trei principi, fiii împăratului Vil- tămâna trecută marina Statelor-Unite ameri isvoritoare de petrol eu Ia cel puţin 10.000
helm, să uitară zăpăciţi unul la altul. N ’aVeau cane a făcut manevră pe mare, folosind hectare; ear’ după sfîrşiturile ajunse până
alţi bani.
şi astfel de torpede (corăbii ce fug nevăzute acum, un hectar dă anual 1.500 vagoane de
— Mă rog, alteţă, voiu întreg! eu ce
nu ajunge, — răspunse domnul mai bătrân pe sub apă), de cari sunt deja în folosinţă petroleu, adecă în total 30,000.000. Socotind
ca ei, adecă crescătroul lor. Şi le-a ajutat. în marina americană, având de scop a se vagonul cu 150 lei, ajungem pe an Ia colo-
Altfel copiii de împărat cu câţi bani aveau, apropia nevăzute de corabia inimică şi a o salr cifră: 7 m iliarde 500 milioane de lei.
erau pe-aci pe-aci să nu poată întră să vadă
sparge pe din jos. Mare bogăţie aşteaptă România dela o
frumoasele animale sălbatece de nou aduse
din eâmpi pustii. De altfel interesant semn O corabie veche, netrebnică, era slo înţeleaptă exploatare a terenurilor de petro
de cruţare în familia împăratului german. bozită pe mare, ear’ torpedul cu numele „Ho- leu, bogăţie care întrece cu mult bogăţia din
land» avea să se apropie nevăzut de ea, s’o roadele câmpilorl De aceea se recomandă
