Page 7 - Bunul_Econom_1900_24
P. 7

•Nr.  24                                              BO N U L   ECO N O M                                             Pag. 7

         cu  stăruinţă  guvernului  român  să  lucreze  cu   «   3—5   »  »  »  clasa  a  IV-a,  înv.  de  cu  porniri  prea  âbmneşti  şi  îl  duseră  de nou
         inimă,  patriotism  şi  ca  bun  gospodar  la  păs­             clasă  Const. Baicu,  dir.  în  cuşca  lui  de  rob.
        trarea,  îngrijirea  şi  mărirea  veniturilor  aces­  »   5— 6   »  »  »  Cântări  corale  conduse
         tora naturale  ale  ţerii,  şi  să va  ajunge Ia  mult.  de  înv.  loan  Branga,  declamări  cu  elevi  şi   O  batjocură cum  mai  rar,  a  făcut  oare­
                                                     eleve  din  diferite  clase,  cetirea  clasificaţiuni-   cine  unui  bret  pui  de  jidan  din  căuşul  Bo-
              Banca  Angliei  şi-a  scăzut  Acontul   lor,  împărţirea  premiilor  şi  încheerea  anu­  bora  în  Galiţia.  Pe  când  durmea  adeel,  i-a
         dela  3 '/a  la  3% .                      lui  şcolar.                                tăiat perciumii dela  urechi.  Dimineaţa  jidănaşu
                                                                                                tinăr  de, 22  ani  şi  încredinţaţ  cu  o.fiică  a lui
                                                          Punctele programului  de Duminecă,  puse
              Apel.  Cu  valorosul  sprigin  al  P.  O.  D.   pe  ora  5— 6  p.  m.  se  vor  ţinea  în  biserică.  Israel,  văzându-se  lipsit  de  mândra  podoabă
         protopresb.  /.  Petric  al  Braşovului,  încă  anul                                   a Urechilor  sale,  atâta  s’a  năcăjit  şi  aşa frichi
                                                          NB.  Lucrurile  de mână ale  copilelor vor fi ex­
         trecut  s’au  luat paşii  de lipsă  pentru repârărea   puse  spre  vedere  publică .în  una  din  şalele  de  învfi-'  l’a  cuprins, că  mireasş»  nu*’l va  mai  plăcea,  că
         bisericii  gr.-or.  din  Feredeu  (Filrdo-Gydgy).
                                                    ţământ  ale  şcoalei.   :                   —   s’a  spânzurat!
              Pentru  a  câştiga  fondul  de  lipsă  pentru
                                                                              Direcţiunea.
         o  reparare  temeinică,  ba  o  zidire  de  nou  a
         bisericii,  care  azi  e  veche,  de  bârne,  mică  şi                                      Pofteşte prea  mult.   Căpitanul:  In  ase­
         întunecoasă,  nemai  potrivită  cu  timpul  şi  cu   Preţul bucatelor.                 menea  stare  nu  aveai  lipsă  să-’mi  areţi  ca­
                                                                   9                            lul:  nici  picioarele  lui  nu  le-ai  spălat!
         locul  (Feredeul  e  comună  pe  care  o  cerce­
                                                                                                     Iţîg:  Cum  Don  căpitan!  Eu  nu  spă­
         tează  an  de  an  mulţi  streini  pentru  băile    H uţa  dinAlba-lulia.
         minerale  de  aci  şi  bisericuţa  veche  ne  pre-                                     lat  îa mine picioarele,  decum  să spăl  picioare
                                                                —  la .18  Iunie  1900  —       la  cal?!!
         sentează  foarte  state în  ochii  acestor  streini),
         s’a  hotărît  ca  ăflWts Duminecă  în  25  Iunie   Grâu  frumos  ferd.  de  20  1.  cu  .  .  1*15 cr.
         vechiu  (8  Iul.  n.)  să  să  arangeze  la  locul,  de   Săcara  ferdela  cu  .   .. ,v   . ■i  .  — *85 cr.  Comitetul  de  redacţie:
         scaldă  un  Concert  pe  binefacere,  a  cărui   Orz  ferdela  cu  .  .  .  ..  .  .  .  .  - .  .---*---- cr.
                                                                                                     Preşedinte:  Dv.  Ioan  Mihu.
         venit  să  servească  la  înmulţirea  venitelor   Ovăs  ferdela  cu   .  . . .   .  . .  .  — 45 cr.
         săracei  comune  parochiale  în  scopul  îhoirii   Cucuruz  ferdela  cu  .  ^  .  .  . .  .  — *90 cr.  Membrii:  Dr. St. Brdelyi, loan  Mihaiu
         bisericei  sale.                           Fasolea  ferdela  cu  .  ,  ,■  .  .  1 —  cr.  Daniil  Diivid fi  Constantin  Baicu.
              Fac  dreptaceea  apel  la  fraţii  preoţi  şi   Cartofi  (grumpene)  ferdela  cu  . .  .  — 60 rr.
         cărturari  şi  inteligenţi,  deaproape  şi  de  de­  Vin  nou  feria  cu  .  . . .    ,  .■---  cr.  Proprietar - editor:  I o a n  M ih aIU
         parte,  să  binevoiascâ  a  ne  da  spriginul  Iar,   Mere  ferdela  cu   . . .   .  .  .  .  cr.
        participând  ta  Concertul  plănuit,  sau  trimi­  Nuci  ferdela  cu  . . .   .  .  .  .  .  .  — •-— cr.  Redactor  respons.:  I o a n   M o ţa
         ţând  binevoitoare  suprasolviri,  care  se  vor   Carne  de  vită  1  klgr.  cu  .  .  > ,  .  — *40 cr.
        cuita  publice.                                »   »  porc  1   »   cu  .  .  .  .  .  — -52 cr.
                                                                                                  Nr.  53  ex  1900    /  \*        2 -2
             Concertul  va  fi o plăcută  ocasie  de  dis-   Slănină  pfoaspetă  1  kl.  cu  .  .  .  .  — 50 cr.
        stracţie:  va  cânta  frumoase  piese  poporale   »  svântată   I  *  cu   .  .  .  . — 75 cr.  Fablicare  de lioitaţiune.
        cunoscuta  şi  lăudata   Reuniune  română  de   Brânză  noul  1  kl.  cu  . . .   .  .  .  — *40 cr.
         cântări  din  Orăştie  sub  conducerea  dlui  di-   »  în  burduf  cu  Z  .  .  .  .  .  ---  cr.  Comuna  bisericească  ortodoxă  română
         rigent  loun  Branga.  Vor  fi  şi  declamaţii  fru­  Ouă  6  cu   .  .  .  .  .'  .  .  V" .  .  — -10 cr.  Zlagna,  din  protopopiatul  Abrudului,  dă spre
         moase,  Programul  se  va  publica  la  timp.  Pui  de  găină,  pârechea~cu  .  . .4 0 — 55 cr.  zidire  un  edificiu  de  şcoală,  constătător  din
              Scopul  e  nobil,  comuna  parochială  în                                         doue  (2)   sate  de  învlţăment  deplin  corespun­
        numele  căreia  fac  apelul,  e  slabă  şi-  săracă,   .......>'      •  ■ =
                                                                                                zătoare,  din  piatră  şi  cărămidă,  şi anume pe
        abia  45— 50  familii,  spriginul  public e  ioarte   F e l u r it e ? r P o v E Ţ E
        necesar.                                                                                calea  licitaţiunii  publice  minuendă,  ce  se  va
                                                                                                ţinea  Duminecă  la  18  Iunie  st.  v.  (2  Iulie
             F e r e d e u ,   9/21  Iunie  1900.
                                                                 Castraveţi amari.
                         Pentru  comitetul  parochial                                           st.  n.  i-poo)  la 3   ore  p.  m.  în  şcoala  gr,-or.
                                                         Se  ştie   ce  neplăcere  tac  castraveţii
                             Dănilă  Pop,  paroch.                                              din  Zlagna.
                                                    amari.  Care  să  fie  pricina  amărăciuni?  Sunt   Preţul - strigării  este  6200  cor.  fjtoo ft.)
             Dom nii preoţi  din  fostul  traci     multe  păreri:  ba  pământul,  ba  sămânţa,  ba   dela  care  licitanţii  au  să  depună  un  vadiu
        gr.-or.  al  Geogiului  I I .   sunt  poftiţi  a   căldura  prea  mare,  ba  umezala etc. In »Haus,   de  5° 0.  ;    ‘
        participă  cu  toţii  pe  ziua  de  25  Iunie  v.  (8  : Hof,  Garten«  ceti m  că  pricina . e  de  căutat   Planul,  preliminarul  de  spese  şi  condi-
        Iunie  n.)  la  o  conferenţă  ce  va  avea  loc  ia   în  îngreşăminte,  fe lu l pământului  şi  climă.
         scălzile  dela  Feredeu,  în  o  afacere  arzătoare                                    ţiunile  de  Iicitaţiune  se  pot  observa Ia  oficiul
                                                         Casţravetele  cere  pământ  Cald,  afânat
         care  îi  priveşte  direct  şi  de-aproape!                                            parochial  din  Zlagna  până  la  începerea  lici-
                                                    şi  loc  la  soare.  Receala  şi  umezaja  climei,   taţiurtii.
                                       Un  preot.
                                                    precum  şi  pământul  prea  vârtos,  dau  loc  la
                                                                                                     Din  autorisarea  comitetului parochial or­
             O maşină de onsut pentru pă-           mulţi  castraveţi  amari.  îngrăşatul  cu  gunoiu   todox  român  din  Zlagna.
                                                    proaspăt  de   cal,   sporeşte   de  asemenea    Z l a g n a ,   la  14  Iunie  n.  1900.
        pucari,  în  stare  bună,  se poate cumpă­
                                                    numerul  celor  amari.  .
        ra  numai  decât  în  Orăştie.  Doritorii  se    Dacă   nu   voim   să   avem   această                         Rmmaniiel  Beşa,
                                                                                                                       paroch,  preşed.  comti.
        se  adreseze  administraţiunii  foii,  care   neplăcere,  trebue  să ne  ferim  de toate  aceste
        le  va  da  adresa.                         împregiurări.
                                                                                                T T T V v              <#>  ♦   ♦   ♦    ♦
                                                                                                      Subscrisul   caută   spre  aplicare
                    Programul
                                                                                                imediată
        examenelor  de  vară  deloc  şcoala  capit.  gr.-or.
                                                         Un oaspe  de băi,  cum  mai  rar.  Intr'un
        română  din  Orăştie  în  anul  scol.  iSppjpoo.                                                 Un  adjunct
                                                    oraş  german  s’a  întâmplat  de  curând  că  la
                 Sâmbătă în  17  Iunie v. :
                                                    locul  de  scaldă  find  cald  tare,  se  adunase
        Dela  8— 10  ore  a.  m;  clasa  începătorilor,  înv.  lume  multă,  îndeosebi  multe  femei.  Se  des-   versat  în  agendele  notariale  pe  lângă
                             de  clasă  M aria  Ra-   brăcară  toate  şi  haid  să se  pogoare în  marele   salar  lunar  de  70  coroane.
                             colţa.                 lac.  Deo-odată  însă  tot  văzduhul  să  clătină   ♦   In  ofertele  scrise  cu  mâna  proprie
          »   3— 5   »  p. m.  clasa  a  Il-a,  înv,  de                                       se  se  indice  etatea  şi  ocupaţiunea  pre-
                                                    de  ţipetele  speriatelor  femei:  iacă  înaintea
                            clasă  Ilie  Hociotă.   lor  în  lac  un  urs  voinic,  bâlâcărindu-se,  ră-   sentă.
                Duminecă în  ÎS   Iunie  v.:        corindu-să  şi  el  colea  ca  ori-ce  oaspe  ce şi-a
                                                                                                     H u n e d o a r a ,   19  Iunie  1900.
        Dela  10— 12  ore a. m.  clasa  a  Ill-a,  înv.  de   plătit  biletul  şi  se  simte  bine  în  valuri.
                            clasă  Ioan  Branga.         In  apropierea  scaldei  adecă  era  o  me-            Teofil  Tule%
         »   12—12Va  »  p. m.  gimnastică cu  elevii cei  nagerie  şi  ursul  îşi rupsese  lanţul  şi să dusese
                                                                                                 (68)       "        notar  cerc.
                            maif?mari  sub  condu­  să  se  scalde.  In  curând  au  sosit  şi  păzitorii
                                                                                                ♦  ♦  A  A  A  A  A  A  A  A A  A  A  A A
                            cerea înv.  Ilie   Hociotă.  menageriei  cu  lanţ  mai tare, prinseră animalul
   2   3   4   5   6   7   8