Page 1 - Bunul_Econom_1900_25
P. 1
Anul I Orăştie, 17/30 Iunie igoo Nr. 25
A B O N A M E N T E : O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după tarifă, cu pr eţ ur i mo d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru Ro mâ ni a 15 franci. Apare în fiecare Sămbătă Abonamentele p inserţiunile se plătesc înainte.
voitorului ce l-a ajutat la nevoie, şi, de
G&tră cetitori. însoţiri de înmormântare. asa fiind firea cea stricată omenească,
Apropii ndu-se 1 Iulie v. deschidem i Ni-s’au cerut din mai multe părţi a început a se înstrăina de creditorii
nou abonament la «Bunul Econom». ] desluşiri despre cum se întemeiază, cum sei, a se năcăji pe ei că de ce trebue
La data aceasta împlinind o ju- i să se gândească el cum să le plătească*
metate de an dela întemeerea acestei i se conduc, cum se chivernisesc şi cu ce ear’ de cumva aceia şi-au mai şi per-
greutăţi se luptă însoţirile (reuniunile)
foi, rugăm stăruitor pe onoraţii noştri dut răbdarea si i-au cerut ori l-au chiar
)
de înmormântare? Vom da desluşirile
abonaţi cari au plătit foaia numai pe ameninţat de nu le va plăti, apoi duş
întâia jumetate a anului, sau la cerere prin foaie, căci nu strică se le cunoască mănia e gata, vrajba şi răul e aci! Şi
li-s’a trimis chiar fără a o plăti, să bi- cât mai mulţi. doar’ nu-i nici unul vinovat de nimic,
nevoiască a-’şi renal abonamentul, ear’ Din întrebările ce ni-s’au pus ve decât de vină e sicreata de sărăcie.
restanţierii a-’şi plăti restanţa. i
Preţul de abonament la foaia noas- i dem mai presus de toate un lucru: Sunt apoi caşuri când o moarte
aproape toţi se gândesc numai la «greu
tră e cât se poate de neînsemnat faţă în casă, e aşa zicând pornirea' spre de
cu preţurile îndoit şi întreit mai mari I tăţile», la «necazurile», ce pot se Ie plină ruină a casei. A murit tatăl, ca
a foilor economice de felul celei a noa- i facă atari însoţiri dacă le înfiinţează. pul familiei. Până a fost bolnav, poate
stre, foi cari reclamă cheltueli mari. j Au auzit că-’s bune şa şi şa, dar’ au chiar în vremea scumpă a lucrului, a
t entru-ca se poată fi abonat şi de
răcori de «greutăţi». Dacă tot la de- opăcit pe cei din jur dela lucru, a fă
economii cei mai săraci, dar’ ştiutori
acestea ne vom gândi când e vorba se cut cheltueli pe leacuri, pe doctor; acum
de carte, «Bunul Econom» se dă
pornim ceva lucruri bune, apoi puţine vine îngropăciunea, alt rînd, nu mic, de
pe un an întrec/ eu 4 cor. (2 fl.)
pe o ju m . an eu . 2 cor. (1 fi.) vom mai face. Se mai schimbăm obici cheltueli. Si se îndatorează cei rămaşi,
Drept aceea şi rugăm acum pe nuita sticlă închisă a ochelarilor noştri la măsar pentru sicriu, la boltă pentru
abonaţii noştri, să aibă bunătate a cu una mai trandafirie, ca se vedem pânzături, la cutare pentru bucate de
stărui în cercurile cărturarilor cunos toate lucrurile şi lucrările în coloare pus pomană, la cutare pentru beutură
cuţi, se aboneze mai mulţi ■■ „Bunul mai voioasă, mai atrăgătoare, şi să ne la pomană, la preot pentru înmormân
Econom'1, ca prin numărul urcat de
punem mai cu inimă pe mişcarea lor. tare, plătindu-le toate) şi la boltă şi la
abonamente se ajungem a ne asigura
susţinerea foii, se atingem coperirea însoţirile de înmormântare nu-’s în măsar şi la crâşmar, cu mult mai scump,
cheltuelilor ce am luat asupra noastră soţiri de cari să ne speriem gândind fiindcâ-’s pe credinţă luate, şi lacrimile
prin scoaterea ei, coperire ce azi încă la ele, ci să ne căim că nu le-am cu lor de durere pentru perderea părinte
nu am ajuns’o. noscut destul de bine demult-demult în lui, sunt şi prin asta făcute mai amare,
Dorul nostru este se îmbunătă fiecare sat, ca să le avem deja peste mai arzătoare, mai multe, şi poate peste
ţim foaia, s’o ridicăm din ce în ce a
fi mai folositoare economilor noştri, ră tot locul! Căci multe din încordările ce ani de zile de se mai descurcă, ori apoi
maşi cam înapoi faţă de alte naţiuni. le găsim prin comune, de pildă între dau din rău în mai rău, ba mai ajung
Dacă de jumătatea anului am primi preoţi şi poporenii sei, apoi între omul şi duşmani cu toţi.
din fiecare comună în care merge » Bu cutare şi cutări rude ori binevoitori ai De toate acestea oamenii sunt cu
nul Econom«, macar unu-doi abonaţi sei, nu le-am găsi de era demult şi o desăvîrşire feriţi acolo unde se află în
noi, am fi mulţumiţi şi foaia ar lua un
reuniune de înmormântare în sat. In- soţiri de înmormântare. Acolo, dacă
nou avent, ce s’ar simţi numai decât! I
tr’adever nu-’s puţine caşurile, când cer însoţirea e făcută ca a noastră în Orăş
Vestim şi aceea, că fiind dricul i
cetând de unde a purces supărarea în tie, rămăşiţa după mort capătă 45 fl.
lucrului de câmp şi ţeranului fiindu-’i |
în aceste vremuri tot banul scump, — tre preot şi cutare poporean al seu, sau cel puţin, dar’ şi până la 120 fl. (240
ne-am hotărît, ca la cărturari rîvnici şi între om si cutare binevoitor de mai cor.). Şi care om din popor nu-’şi poate
)
de treabă, cari ar dori se o aboneze nainte al seu, afli ca isvor următoarele: din aceşti bani coperi toate cheltuelile
de nou, le dăm foaia şi pe aşteptare I-a murit omului cineva în familie. A aduse lui de dureroasa întâmplare ? Ear’
până de pildă după secere ori mai în chemat pe preot, i-a rămas dator cu având el de unde îşi coperi aceste
toamnă, când ajung la parale.
plata pentru slujba sa, ear’ neavând cu cheltueli, şi durerea lui este par’câ mai
IW La numerul de fa ţă alăturăm man
date poştale (Posta- Utalvăny) pentru trimis ce-’şi coperi celelalte lipsuri în jurul în alinată, căci scapă cel puţin de gândul
banii. Cei-ce au plătit pe anul întreg, şi deci mormântării, a cerut împrumut dela cu ce altfel trebuia se aibă, că de-aci în
dau lipsă de mandatul primit, vor binevoi tare rudă ori binevoitor al casei şi a colo va trăbuî să muncească poate ani
a-'l da altui cărturar ce ar dori de nou a
ne abona foaia. căpătat; pe urmă starea omului a mers de zile până să plătească cât a chel
Editura foii mai rău ca mai bine şi nu a putut tuit acum deodată.
„ B u n u l E conom" plăti la termin nici preotului, nici bine Acestea sunt foloasele de-adreptul
