Page 2 - Bunul_Econom_1900_25
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 25
pentru cei pe cari îi atinge caşul de In Algeria şi Tunis, secerişul e în toiul ba şi lucrători streini; deoare-ce întâr
lui şi atât orzul cât şi ovăsul sunt în condi-
moarte. zierea cu seceratul si căratul bucatelor
ţiuni excelente.
Dar’ de aceste reuniuni pot fi în- In Germania secara lasă de dorit, grâul poate pricimu perderi mari, fie prin
copciate şi alte treburi bune, cari se este mai bun. scuturarea grăunţelor, fie prin rămâne
In Anglia, Belgia, Olanda şi Elveţia re
aducă bine şi uşurare obştei într’o pri rea îndelungată a bucatelor în clăi său
colta este mijlocie.
vinţă ori alta. In legătură cu ea, şi In Spania şi Portugalia, ploile căzute la aducerea lor pe timp ploios. Seceratul
fă ră nici o îngreunare a membrilor, se timp asigură o recoltă bună. trebue început la timpul cel mai potri
poate pune temeiu la fonduri cu scop In Italia recoltele favorabile.. vit şi isprăvit cât mai îngrabă. Aseme
In Rusia este o stare din cele mai ne
bun, de pildă pentru înfrumseţarea bi plăcute. Seceta în părţile de. Sud tace neli nea şi căratul.
sericii, pentru cumpărarea de cărţi şco nişte, mai cu seamă în privinţa orzului şi să Uneltele de secerat au se fie de
mănăturilor de in, precum şi pentru grâu.
larilor săraci ori cu altă menire, pre timpuriu cumpărate şi puse în stare
Dacă va fi o ploaie mai bună, lucrurile se pot
cum sunt trebuinţele mai arzătoare ale repara. bpnă; nu mai puţin trebue dată îngri
locului. In România recolta promite mult. în jirea de lipsă şurii si peste tot locale
deosebi rapiţa e splendidă. Dacă timpul va
Cum se întemeiază aceste însoţiri, urma a fi bun până la ridicarea ei, cantitatea lor unde se adăpostesc bucatele până
cari sunt de folos... „azi ţievmâne mieil... de rapiţă română va fi aproape de 300.000 la îmblătit. ? u e mic numărul acelor
tone, ceea-ca face atât cât cel puţin de doue
cum se încep şi cum se chivernisesc, plugari prevăzători, cari îşi arvunesc cu
ori trebuinţele Europei întregi pentru mî an
vom arăta cu de-amănuntul, spunând întregi Numai pentru rapiţă vor întră 60—70 -mult înainte secerători, şi pregătesc le
cum s’a întemeiat a noastră în Orăştie, milioane lei în aur. găturile, sau le cumpără gata, ca nici
Turcia şi Bulgaria au recolta în condir
ce greutăţi a întimpinat şi cum le-a în cu acest lucru migălos să nu se peardă
ţiuni bune.
lăturat, şi la ce a ajuns astăzi, când In Statele-Unite, căldurile tropicale pri- timpul, şi astfel seceratul să se poată
tot poporul este toarte, dar’ foarte mul cinuesc pagube, cari nu s’au preţuit încă. face îngrabă şi fără întreruperi.
In Republica Argentina se face culesul
ţumit" de ea şi de foloasele ei.
cucuruzului, care lasă de dorit. Grâul este Nu e lucru uşor nici a alege tim
exportat în mod regulat, cu deosebire expe pul cel mai potrivit în ce priveşte gra
diţiile pentru Europa atinseseră 80.000 tone
Roada câmpurilor. pe săptămână, acum ele au scăzut la 25.000. dul de coacere al bucatelor, mai cu
seamă al acelor în parte bătute de
Din darul lui D-zeu, pe aici starea ve- grindină, al mestecăturilor sau îndoitu
getaţiunii, a sămănăturilor şi fânaţelor, este A gricultura rilor (grâu cu săcară) ş. a.
din cele jnai mulţumitoare. Economii se laudă
cu eie şi nădâjduesc de ajuns dacă numai Ţinând samă de aceea, ca pentru
vre-o nenorocire, vre-o grindină, nu le va Seceratul.
face stricăciuni. Fen îndeosebi fac oamenii ce vom folosi sămenţele holdei cutare
mult estan. Pentru secerat sunt neaperat tre ce secerăm, pentru mâncat ori sămănat,
In ţară asemenea peste tot luat, nădej buincioase anumite pregătiri, dacă e ca apoi trebue să ştim, că pentru sâmânat
dile sunt buue, Ici-colo a stricat timpul rece
ori grindinile. se se poată sevîrşi la timp şi tără în sunt mai bune semenţele coapte cu de-
târziere In acest scop trebue stăruit, sevîrşire; pentru hrană însă şi pentru
In streinâtate lucrul stă în privinţa asta
pân’acum aşa: ca celelalte lucrări economice, s. p. co vânzare sunt mai potrivite grăunţele
In Francia timpul frumos din urmă a situl, săpatul, ş. a. se nu fie o pedecă holdelor secerate în pârgă în coacere.
reparat întrucâtva pagubele pricinuite astă-
iarnă recoltelor. Cu toate acestea sfîrşiturile pentru secerat şi cărat, ştiut fiind că Boabele acestora rămân pline şi fru
recoltei vor lăsa de dorit. el cere conlucrarea tuturor câsenilor, moase la faţă, dau o făină albă şi
F O I T Ă
5 . L’aceste dulci tablouri, al meu suflet sdrobit
Nu simte nici un farmec, ci stă înmărmurit
Eu ved păment şi toate din lumea trecătoare
S I N G U R Ă T A T E
Ca nişte umbre slabe şi vecinie călătoare,
■ Lunar: inc/.;. •
Blând soarele şi dulce, menit pentru cei vii.
Nu încălzeşte morţii, din gropile pustii.
Adeseori pe munte ’n zarea plutitoare
Privesc cu duioşie, sfinţitul cel de soare
Din deal în deal, privirea zadarnic mi-o mai port.
Şi gânditor la umbra unui stejar bătrân
întreg pămentu-’mi pare pustiu, deşert - şi mort,
M’aşez — şi peste plaiuri cu ochii sunt stăpân.
Şi cum plutesc cu ochii pe ’ntinderea pustie
Ce sfânt tablou acela, ce-’mi zace la picioare!
îmi zic cu voce tristă: „Tu inimă pustie
Ce schimbăcioase umbre, plutesc în depărtare!
Ce mai aştepţi norocul, el a sburat de tine,
S a dus în altă lume de unde nu mii vine!»
Aici murmură rîul cu unde argintie
Şi şerpuind se perde în neagra vecfnicie;
Ce grije am eu dară, de-aceste plaiuri verzi?
Colo e lacul, doarme, şi ’n unda lui întinsă
Ce-’mi este mie rîul, palate şi livezi?
Luceafărul de seara, îşi scaldă faţa-aprinsă;
Zădarnice obiecte, cu farmec părăsit
Peste pădurea deasa, şi piscuri cu ninsoare
Voi stânci, păduri umbroase şi codrul înverzit !
Străluce încodată, apusul cel de soare.
O singură fiinţă lipseşte dintre voi
Şi e pustiu pământul şi toate ce-avem noi,
- In haină mohorîtă, a umbtelor Crăiasă
Cu carul ei de aburi din altă lume iasă.
M aria C ioban
Pe orizont când sue, lumina !ncet dispare,
Atunci vibrează ’n aer, şi piere ’n depărtare
Un glas solemn de clopot, un imn religios,
Al zilei ultim sgomot. Ce sfânt concert pios.
