Page 6 - Bunul_Econom_1900_25
P. 6
Pag- 6 ____________ - ; ' ' BUNUL ECONOM Nr. 25
fiice din familii de Domnitori, ear de ar voi dela universitatea din Cluj au fost eliminaţi Al 19-lea şi 20-lea ajutor Ta dat «Reu
totuşi se iee soţii din familii mai de jos, şi făcuţi să-’si peardă anul ori anii de studii, niunea română de înmormântare din Orăştie»
apoi acele soţii se nu aibă si ele rangul anume dnii Coriolan Steer, Ioan Scurtu şi în săptămâna de faţă membrilor sei Ilie Ciut*
prinţiar al ; soţilor lor, şi nici copii născuţi Ioan Moga, iurişti, Leonida Domide, medicinist, dăresc \secţ. II.) şi lo sif Tăbăcariu jun. (secţ. I.)
din atari căsătorii. au fost osândiţi la perderea jumătăţii din Cel dintâi a murit în 27 Iun. şi rămăşiţa lui
Aşa să întâmplă acum cu Principele urmă a anului de şcoală şi scoşi dela uni a primit îndată 92 cor ; al doilea a murit în^
moştenitor de Coroană. El ia o contesă, versitatea din Cluj, rămânându-le înse drep 28 Iun. şi urmaşii sei au primit 100 cor.
femee frumoasă şi cultă, dar de rang mai tul a se scrie în toamnă la universitatea
mic, şi pe ntru aceea acum Joi în 27 Iunie din Pesta ori Ia academiile de drept de
Societatea de teatru îşi ţine ăstan adu
n. el a trebuit să depună, în ţaţa tuturor aiurea, ear’ tinărul iurist George Novacovici
narea anuală în Abrud la 15 Iulie n.
miniştrilor din Austria şi Ungaria, un jură a fost eliminat din toate şcoalele înalte din
mânt sărbătoresc, că luând în căsătorie pe ţară, ba Şi aceea s’a făcut cu el, ce cu ti
Procesul dela Deva. Marţi în 26
contesa Chotek, abzice el însuşi în numele nărul Lucian Bolcaş mai anul trecut, că s’a
Iunie n. s’a pertfactat de nou naintea tribu
ei şi a copiilor ce i-a avea, de drepturile lor dat înainte poruncealâ, că dacă acest tăier nalului din Deva procesul tinerilor universi
faţă de Tron şi de rangul împerătesc-regesc. va sfîrşi şcolile înalte în alte ţeri şi s l va tari George Novacovici, Ioan Scurţii şi Co-
Asttel el va avea soţie, dar soţia lui întoarce acasă, ori-ce diplomă adusă din a fa ră , riolan Steer pedepsiţi de judecătoria din Baia-
nu va fi nici-odată împărăteasă şi Regină aici lui Şi nu- i fie socotită şi întru nimic de-Criş pentru încununarea mormântului lui
Iancu. Sentenţa judecătoriei din Baia-de-
deşi el va fi Impărat-Rege, — ci numai «soţia primită, cum de altfel se primeşte diploma Criş, care osândise pe tineri la câte 6 septi-
lui». Nu va fi încoronată cu el când să va şi pregătirea altora câştigată în ţeri streine. ■-mâni-temniţă ordinară, — a tost de tribunal
încorona el, nu va avea curtea ei, ng va nimicită, unul din tineri, dl Coriolan Steer,
a fost scos de sub ori-ee urmărire, şi numai
putea merge cu el la zile şi pr îegiuri mari »Asociaţiunea« îşi ţine estan marea sa
faţă cu doi, dnii Scurtu şi Novacovici, tribu
oficioase, la care ca împărăteasă altfel ar : fi adunarea generală anuală, în 9 şi 10 Sep
nalul va cerceta lucrul de nou prin judele seu
mers alături cu el. temvrie la Băile Herculane (Herculesbad). de instrucţie, întrucât sunt vinovaţi de aţîţare
Ear’ noi, după împăratul de acum, la ură contra neamului prin vorbirile ce au
vom avea Impărat-Rege, dar’ deşi el va fi f Teodor P a p , Din Baia-de-Criş ne ţinut când cu încununarea. După aceea va
fi pertractare nouă.
căsătorit, Inpărăteasă Regină nu vom avea. vine o tristă ştire: încetarea din viaţă a unui
Pertractarea de Marţi a fost pentru mulţi
Principele mire e acum de 37 ^ni, Român Vrednic: advocatul Teodor Pap, băr
surprinzătoare, prin ţinuta cu mult mai obiec
mireasa lui, contesa, de 32 ani. bat din generaţia în care fostul Zarand în
tivă, mai calmă, atât a procurorului cât şi a
florise frumos. Gimnasiu! din Brad numără tribunalului faţă de acusaţi, decum aiurea fu
Zilele din urmă a săptămânii trecute între fondatorii sei pe Teodor Pap, care dela sese. După-ce referentul a făcut istoricul
au tost zile de vifor şi furtuni mari aproape afacerii, procurorul şi-a ţinuţ vorbirea de
peste toată ţeara. Foile din Pesta scriau că deschiderea gimnasiului şi până şi-a închis acusă. A vorbit cu mult mai reverenţios
acolo a fost Vineri 'ziua căldură nâduşitoare, ochii, n’a încetat de a lucra, ca membru în despre Iancu ca alţii, şi a spus căL în prea
sara s’a întunecat şi dungi de lumină despi comitet, pentru desvoltarea acestui aşeză mărirea lui, el nu află acea faptă ce cade
cau cerul negru, în mari depărtări, erau ful mânt cultural-de mare preţ pentru noi. Era sub pedeapsa legii, când e preamărit un «rău
gere mute şi văpăi de lumină pe întin iubit în tot Zarandul şi stimat de toţi pen făcător», - întâi şi ’ntâi pcntru-că Iancu e o
deri mari, ear' pe la 10 noaptea, s’a des figură ce aparţine istoriei, a fost un idealist
cărcat asupra oraşului o furtună cu o ploaie tru bunătatea inimii sale. A murit în verstă ce-a alergat după ideale peste putinţă de a
teribilă, prefăcând uliţele în rîuri, şi umplând de 67 ani. Se vorbeşte, că întreagă averea le realisa, dar’ că să fi fost el, ca om, un
de apă casele joase şi cele sub suprafaţa a lăsat-o gimnasiului din Brad, ear’ îhainte «răufăcător», a cărui preamărire pentru aceasta
păment-ului. de a muri şi-a arătat dorinţa se fie înmor să o socoteşti drept crimă, nu e cu nimic
Acelaşi lucru cu aceleaşi vedenii fio
dovedit. Fiindcă judecătoria dela Baia-de-
roase au fost şi aici pe la noi Sâmbătă cu mântat la Cebea, lângă Iancu, pentru care a Criş şi pentru aceasta a osândit pe cei trei
noaptea ei spre Duminecă. Ziua năduf de avut multă iubire şi pe care în vremea ne tineri, cere nimicirea acelei judecăţi în această
căldură, sara cerul negru cu fulgere mute, norocirii acestuia, de-atâtea-ori l’a adăpostit parte a ei. Asemenea nimicirea judecăţii în
ear’ pe la miezul nopţii o furtună Cu ploaie în casa sa. partea ei care zice că pedepseşte pe tineri
puternică, cu tunete şi trăsnete una după alta P. O. D. protopresbiter Dâmian al Za- pentru-câ fără slobozenie ar fi ţinut «adu
de sguduiau pământul. S’a tras însă pe la randului a dat următorul anunţ funebru: nare de popor», căci dacă oamenii eşiţi din
mUnţi mai tare. Peste Orăştie a trecut mai biserică s’au adunat în jurul lor fără invitare
mult o aripă mai liniştită a grosului iurtunei. ■ Teodor Pap, advocat în Baia-de-Criş, anume, asta n’a fost »adunare de popor
Tot aşa şi cam în acelaşi timp se scrie membru al Asociaţiunii transilvane, al Socie fără îngăduinţă», cum nu e o atare adunare
că a fost pe la Sibiiu, Braşov şi în alte părţi tăţii fondului de teatru Român, al represen- nici aceea când poporul se adună în jurul
ale ţerii. Pe aiurea, d. ex. în jurul Sibiiului, tănţei comunale din Baia-de-Criş, a comitatului unui om căzut în drum sau la altă în-
a bătut şi grindină şi a pricinuit stricăciuni 1 tetnplare oare-care. De sub aceste învinuiţi-
simţite. Hunedoarei şi a gimnasiului gr.-Or. român din deci să fie scoşi toţi trei tinerii. Ear’ pri-
Brad, a sinodului archidiecesan; vechiul şi ne
mindu-se astea, acusatul Steer să se declare-
Un cuvent cumin+e adresează «Telegra înfrântul luptător naţional şi-a dat nobilul seu achitat, căci el numai pentru aceste lucruri a
ful Romăn» cetitorilor sei. Scriind despre suflet în mânile Creatorului Sâmbătă, în 22 fost judecat. Faţă de tinerii Novacovici şi
«Recolta» (roada) anului de faţă, care făgă- Iunie n. 1900 la ora 1 din zi în etate de Scurtu însă, susţine acusă de aţîţare la ură
dueşte a fi bună, pe alocurea chiar foarte 67 ani în Baia-de-Criş. (contra Ungurilor) prin vorbirile ce au ţinut
bună, stărue ca oamenii să-’şi aducă ăsţan cel dintâi la mormânt, când l-au încununat,,
aminte şi de biserică, de D-zeu şi de binele Scumpele rămăşiţe se vor aşeza spre al doilea în biserică, şi în cari vorbiri au
lor propriu, punându-se pe înfiinţarea degrâ- vecmică odichnă în cimiterul gr.-or. român folosit cuvinte potrivite a aprinde ură în as
nare publice, mai ales bisericeşti-şcolare. Dă- din Cebea la 12/25 Iunie 1900, orele 2 din zi. cultătorii Români faţă de poporul unguresc..
rueşte fiecare o parte din prisosul ce i-a dat Fie-’i ţerîna uşoară şi memoria bine Pentru asta ei să fie pedepsiţi, dar’ nu cu
D-zeu, şi îi va simţi peste scurt bunele ur cuvântată. temniţă ordinară, cum s’a judecat la Baia-de-
mări, când din venitul atăror grânare se vor Criş, ci cu închisoare de stat.: La pedepsi
coperi cheltuelile ori o parte macar a chel- Vasilie Damian, protopresbiter. rea ior însă, zice procurorul, tribunalul să fie
tuelilor ce obştea credincioşilor Ie are cu bi cu luare aminte că acusaţii sunt oameni tu
serica şi şcoala, şi mai ales în anii slabi va Turbare între câni. Mare spaimă a pro neri, apoi că au fo st provocaţi la cele-ce au
simţi cu fericire urmările faptei bune de ăs- dus între locuitorii din laturea de Miază făcut prin Un incident foarte regretabil (na-
tan (dacă înfiinţează ori unde sunt înfiinţate, gyon sajnâlatos, — înţelege cuvintele provo
le măresc prin noue dăruiri), netrebuind se noapte şi Răsărit a oraşului nostru turbarea catoare ale procurorului Lazar dela Alba-
mai aibă în acei ani slabi şi gândul atâtor mai multor câni de-odată. Unul a muşcat Iulia), şi în urmă că ei au fost deja pedep
sarcini, Marţi 3 copii. Mercuri dimineaţa a fost prins siţi în chip simţitor (subînţelege aspru, ori
şi se spune că mai sunt doi îţi acelaşi timp prea aspru), de universitatea la care studiază.
Elim inare. In urma -unui ordin mi turbaţi. După mici formalităţi şi discuţii, tribu
nisterial, cinci studenţi universitari români nalul a primit propunerea procurorului: a ni-