Page 7 - Bunul_Econom_1900_25
P. 7
Nr. 25 BU NUL ECONOM Pag-7
micit judecata deia Baia-de-Criş şi numai con Ce face beţia. Păpucarul Aron Ciszar în părţile, pe unde a ajuns uriaşa coloană
tra dlor--Scurtu şi Novacovici va mai umbla din Chezdi-Oşorheiu e om, căruia îi place de ghiaţă minată biciuită de-o puternică
mult sticluţa. întruna din nopţile trecute s’a
cu cercetare, să vadă întrucât Sunt vinovaţi furtună.
dus acasă mort de beat şi a început se ia
ori nu de aţîţare la ură prin ce vor fi vorbit
la bătăi pe nenorocita-i nevastă, care multe
la Ccbea. ' neajunsuri şi supărări a suferit în urma pa- Colera în India. «Gazeta de Colonia*
Pertractarea s’a ţinut în faţa unui pu timei bărbatului seu. La urmă, ce gândi biata este informată, că colera bântue grozav în
blic numeros şi ales. Erau vre-o 30 de d-ne nevastă? S ’a decis în desperarea ei, să co India. Morţile întrec ori-ce închipuire. Tru
purile celor morţi zac sub cerul liber, pradă
mită o faptă înfiorătoare. A lăsat pe bărba
şi d-şoare. din Deva şi provinţă şi peste 120 cânilor şi corbilor. Nimeni nu îngroapă pe
tul seu să doarmă bine, apoi s’a sculat şi a
de domni, Români şi neromâni, între cari cei morţi.
îmbrăcat cei patru copii şi s’a dus cu ei la
peste 12 preoţi veniţi anume să fie de faţă. Oroszfalu. Ajunsă la zăgazul morii de acolo,
Ear’ Munţii lui Iancu erau representaţi prin mai întâiu şi-a sugrumat copiii, apoi i-a arun Preţul bucatelor.
un frumos mănunchhi de Moţi tineri din sa cat în apa Casonului, pe urmă s’a aruncat
şi ea în apă. Nişte calfe de morari au vă
tul lui Iancu, cu un nepot al lui Iancu în
zut-o şi au scos-o încă vie din apă, ear’ JPiaţa din Haţeg.
'mijlocul lor, Tinerii români dela universita
după-ce apa s’a scurs toată din jilîp, s’au — la 25 Iunie 1900 —
tea din Cluj şi Pesta au trimis din sinul lor aflat şi cei patru copii. Ucigaşa mamă a fost
deputaţiuni de 4—5 inşi, cari au fost de faţă arestată. — Eată ce rele şi fapte grozave Grâu frumos ferd. de 30 1. cu , . 1-40 cr.
la pertractare. Din Zarand mulţi. poate să nască alcoolismul. „Gaz. Tran.“ Săcara ferdela cu . . . . . . • . 1-20 cr.
Orz ferdela cu . . . . . , . • . 1-— cr.
Atât tinerii cât şi mulţi oaspeţi şi tri
Ovăs ferdela cu . . . . . . . ..— ■80 cr.
mişii Moţi, au fost primiţi şi ospătaţi în ca „Mai lasâ“ nu e bun sfătuitor. Luni Cucuruz ferdela Cu . . . . . . . J-45 cr.
sele dlor Francisc şi Alexandru HoSszu. spre Marţi noaptea, a ars aici în Orăştie casa Fasolea ferdela cu ....................... . 1-— cr.
Nr. 14 din strada sălcii a ţerânului Sîvu Grumpene noue ferdela cu . ... . . — -60 cr.
Iarăşi sinucidere în Qrăştie.. Se pare că Ciurdăresc. N’a rămas decât păreţiî slabi. Vin nou feri a cu . . . . cr.
Mere ferdela cu . . . . . . . . —•— cr.
pilda rea a uciderii de Sine prinde tot mai Ani de zile stăpânul ei o asigurase contra
Nuci ferdela cu . . . . . . . . . .. —•— cr.
tare între oamenii slabi de înger şi la noi. focului. De un an doi încoace însă s’a dat Carne de vită 1 klgr. cu . . . . . — -40 cr.
După-ce doi soldaţi ce repede unul după1 altul- după sfatul Iui „m ai lasălt... şi nu şi-a mai » » porc 1 » cu . . . . . — ’44 cr.
îşi lucră vieaţa piin câte un glc nţ, avurăm plătit asigurarea şi azi nu are ajutorul ce pu Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . . — -50 cr.
un student ce-’şi stinse tinerele zile cu un tea să-’l aibă de o ţinea asigurată. » şvântată 1 » cu . . . . — -60 cr.
Brânză nouă 1 kl. cu . . . . . . —-56 cr.
glonţ, ear’ acum mai nou gornicul suprem
» în burduf cu . . . . . . — 56 cr.
I. Arz şi-a tras Duminecă dimineaţa un glonţ Examenele în Brad. Programa exame Ouă 7 cu . . . . . -V. . . . — 10 cr.
nelor publice dela gimnasiul rom. gr.-or. din
şi a murit îndată. îndemn se spune a fi avut Pui de găină, părechea cu . .x . 40—-50 cr.
Brad e următoarea:
în teama de urmările rele ale unor abusuri
Luni în 26 luniu cu -ci. I. gimnasială
de slujba sa. dela orele 7:— 11 a. m. din Religie, Geografie,
Maghiară şi Aritmetică; cu cl. II. gimnasială F e l u r i t e P o v e ţ e
Lc ajută! Jidanii fac tocmai acum un dela 3—6 p, m. din Religie, Română, Latină,
tărâboiu numai ca acela, un »gewalt U şi. Geometria desemn, şi Maghiară.
»jai 1* că Jidanilor din România le merge Marţi în 27 luniu cu cl. IV. gimna Ca se oue găinile
rău şi-’s prigoniţi de statul român, de li-să sială: dela 7— 11 a. m. din Religie, Română, se recomandă se fie hrănite cu următoarea
încret şi mai şi ■-perciuni ii la urechi! Istoria natur. şi Latină; cu el. III. gimnasială: mestecătură: Ferbem grumpene (picioici, grum-
Şi eată ce veste ne aduc foile din ţară: dela 3 — 6 p. m, din Religie, Istoria Ungariei, pile), şi le pisăm mărunt, apoi le mestecăm cu
Ministeriul român a hotărît să vină într’ajutor Geografia fisică şi Maghiară. tărîţe de grâu ori de orz. Lăsăm apoi mes-
Jidanilor săraci din România cari voesc să-’şi Mercuri în 28 luniu cu cl. IV. gim- tecătura asta se se dospească şi o coacem în
caute o patrie poate mai cu noroc, şi le nasialâ : ^dela 7 —-10 a. m. din Germână, Al cuptor când facem pâne. Dar’ nu o coacem
dă anume bilet gratuit (liberare de plată) gebră, Maghiară, şi Istoria universală; dela tafe, ca pânea, ci mai uşor. O scoatem apoi
pe toate trenurile României până la graniţe, 5—6 p. m. Cant şi dela 6— 71j2 Gimnastică şi recită o dăm găinilor, zi de zi.
ba şi pe corăbiile române îi., duce de giaba cu toate clasele. înainte de ameazi examenul Hrănindu-le_cu această mâncare, găinile
peste mări până la îndepărtatul Rptterdam! cu clasele normale. nu numai ouă cu mult mai cu spor, dar’ se
Ei, nu-’i asta bunăvoinţă? J o i în 2p luniu, după finirea servi şi îngraşe.
ciului divin cu doxologia, solemnitatea în- ' *
Căsătorie. Dl Nicolau Hidu, căpitane, r. checrii anului şcolar, împărţirea premiilor şi împotriva superăcioaselor muşte de pe vite.
în reg. de inf. 65 s’a cununat cu d-şoara a testimoniilor. Se recomandă ca leac bun pentru a
■Ana Res'ic în Krems. ' . Din conferenţa corpului profesoral dela scuti vitele de supărările ce le pricinuesc
3 luniu. Brad, în 6 luniu 1900.
Georgiu Pârău, dir. gimnas. muştele vara pe călduri, — următoarele recete:
Mama M. S. Regelui Carol I. al Ro
Ferbem frunze de nuc cu oţet, şi cu
mâniei, Iosefina de Hohenzollern, a răposat zama asta, fireşte stâmpărâtă, ungem vita pe
la Sigmaringen în 23 Iunie seara, în vîrstă 0 mare furtună cu grindină a fost părţile unde mai ales se aşează muştele şi o
de 75 ani. Tata M, S. Regelui a murit acum Sâmbătă după ameazi în ţinutul Braşovului supără. Sau:
11 ani. şi mai ales peste hotarele comunelor veci- Luăm 1 parte accid de carbol (din âpo-
Virtuoasa principesă a fost înmormân naşe Reşnov, Tohanul-vechiu, până cătră
tată cp cuvenită pompă, urmând după Si Zerneşti şi alte părţi. Ea a durat mai bine tecă) şi 8 părţi oleiu de mac şi le mestecăm
bine. Cu aceasta ungem vita pe locurile unde
criul ei încoronatul seu fiiu Regele Carol cu de un pătrar de oră şi s’a descărcat după o’ o supără mai rău muştele, şi eă va avea
principele de coroană Ferdinand, şi mulţi pîclă năduşitoare, care deja de dimineaţă pace de ele.
principi încoronaţi germani dm Germania şi prevestea sosirea ei. Inf hotarul Braşovului Ungerea ori cu una ori cu. alta din
trimişi ai multor curţi domnitoare. n’a făcut stricăciuni simţite, fiindcă pe aici aceste «leacuri», e bine să se facă în fiecare
Mii şi mu de telegrame de condolare grindina a fost rară. Ea a fost însă grozavă
şi mângăere s’au trimis Regelui Român atât şi de tot puternică şi a pricinuit mari stri dimineaţă, sau cel puţin la 2—3 zile odată.
din toată România cât şi din celelalte state, căciuni în hotarele amintitelor comune. In
dela toate curţile împărăteşti şi crăeşti şi de Tohanul-vechiu firele de grindină erau în C o m ite tu l d e r e d a c ţie :
Prinţi. mărimea aproape a unui ou de găină. Au Preşedinte: T)r. loan J / iha.
Răposata a fost o femee plină de vir sdrobit toate sămănăturile dela câmp, toate Membrii: Dr. St. Erdeli/i, Ioan MiKaiu
tute şi înţelepciune şi i-a dat D-zeu bucuria legumele şi plantaţiunile, au spart coperişele Daniit David şi Constantin lîaieu.
de a avea în lume un fiiu asemenea virtuos caselor de ţiglă, pe -mulţi oameni dela hotar
şi înţelept, pe Regele Român, atât de stimat i-au rănit şi bietele animale alergau înspăi Proprietar - ed ito r: I oan M ihaiu
şi iubit de toţi. mântate dela câmp Cătră sat, par’că ar pi
fo st - perirea lumii. Tot aşa şi la Râşnov şi R edactor respons,: I oan M oţa