Page 1 - Bunul_Econom_1900_26
P. 1

Anul  I                                  Orăştie,  24  Iunie  v.  (7  Iulie  n.jigoo                                Nr.  26














                                                                  ORGANUL                                   I N  S E R Ţ I U N I :
                   A B O N A M E N T E :
                                                    „Reuniunii  econom ice  în  O răştie"     se  socotesc  după  tarifă,  cu  pr e ţ u r i  m o d e r a t e
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumetate  an  2  cor.  (1  fl.)
                Pentru  R o m â n i a   15  franci.        Apare  în fiecare  Sâmbătă              Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte.
                                                                                                    In  anul  1897  au  primit  14000  de
               Gătră  cetitori.                         Dare  de  seamă  despre               ţerani  32.000  măji  metrice  de  grâu  şi

                                                   lucrările ministrului pentru agricultură.  săcară  în  preţ  de  812.000  coroane,  ca
                                                                                              împrumut,  ear’  3000  economi  au  fost
            Apropiindu-se i  Iulie v.  deschidem
                                                                      l                       împărtăşiţi  cu  6000  de  măji  metrice
       nou  abonament  la  «Bunul  Econom».
                                                            împărţirea  de  seminţe.          grâu  şi  săcară  în  preţ  de  142.000
            La  data  aceasta  împlinind  o  ju­
                                                        Este  cunoscut,  că  între  miniştrii  coroane  gratuit,  adecă  în  cinste.
       metate  de  an  dela  întemeerea  acestei
                                                   ţerii  unul,  adecă  cel pentru  agricultură,   Ear’  în  anul  următor,  adecă  1898
       foi,  rugăm  stăruitor  pe  onoraţii  noştri
                                                   are  anume  îndatorirea  a  îngriji  pentru   s’au  dat  la  3000  ţerani 8207  măji  me­
       abonaţi  cari  au  plătit  foaia  numai  pe
                                                   îmbunătăţirea  treburilor  economice  din   trice  bucate  de  seminţe  în  preţ  de
       întâia  jumetate  a  anului,  sau  la  cerere
                                                   ţeară,  asemenea  este  cunoscut, că  acest   137.000 coroane, în acele  părţi  ale ţerii,
       li-s’a  trimis  chiar  fără  a  o  plăti,  se  bi-
                                                   ministru  primeşte  din  visteria  ţerii  an   unde  grindina  le-a  fost  nimicit  recolta.
       nevoiască  a-şi  renoi  abonamentul,  ear’
                                                 j  de  an  însemnate  sume  de  bani  pentru
       restanţierii  a-’şi  plăti  restanţa.                                                       Urmează deci, că  ministrul în caşuri
                                                 i  acoperirea  trebuinţelor,  ce  aparţin  la
            Pentru-ca  se  poată  fi abonat  şi de   ministerul  seu.                         de  lipsă  le  vine  în  ajutor  economilor
       economii  cei  mai  seraci,  dar’  ştiutori      Despre  lucrările  sale  săvîrşite  în   mici  cu  bucatele  de  lipsă  la  sămănat,
       de  carte,  «Bunul  Econom»  se  dă       i  decursul  unui  an  şi  folosirea  sumelor   oamenii  noştri  deci,  încă să se folosească
                                                                                              de  acest  ajutor,  când  au  lipsă  de  el,
                                                  votate  spre  acest  scop, ministrul  an  de
        p e   un  an  întreg  cu  4   cor.  (2 fl.)                                           făcend  de  cu  vreme  rugările  recerute
         pe  o  ju m .  an  cu  .  2  cor.  (1  fl.)  an  face  la  dieta  ţerii  o  dare  de  seamă   prin  deregătoriile  sale  administrative.
                                                  amănunţită.
            Drept  aceea  şi  rugăm  acum  pe           In  cele-ce  urmează  voiu  scoate  la     In  chipul acesta oamenii  vor ajunge
       abonaţii  noştri,  se  aibă  bunătate  a  iveală  din  ultima  dare  de  seamă  a  mi­  la  semenţă  aievea bună, şi adese-ori  vor
       stărui  în  cercurile  cărturarilor  cunos­  nistrului  unele  părţi,  a  căror cunoştinţă   scăpa  de  datorii  şi  carnete grele.  Afară
       cuţi,  se  aboneze  mai  mulţi  „Bunul  poate  fi  folositoare  pentru  cetitorii      de  ajutoarele  de  această  natură,  mi­
      Econom”,  ca  prin  numărul  urcat  de  «Bunului  Econom»  din  două  puncte            nistrul  a  împărţit  în  anul  trecut,  parte
      abonamente  se  ajungem  a  ne  asigura  de  vedere,  anume  se  va  vedea,  ce  căi    gratuit,  parte  cu  preţ  redus,  două  soiuri
      susţinerea  foii,  se  atingem  coperirea  şi  mijloace  foloseşte  ministrul  pentru   de  seminţe, anume  seminţe pentru  atari
      cheltuelilor  ce  am  luat  asupra  noastră  îmbunătăţirea  agriculturii,  urmând  pil­  plante,  ce  se  folosesc  la  anumite  in­
      prin  scoaterea  ei,  coperire  ce  azi  încă  delor  bune  aflate  în  alte  ţeri  mai  îna­  dustrii  şi  cari  la  noi  sau  nu  se  produc
      nu  am  ajuns’o.                            intate  în  cultură,  ear’  în  al  doilea  rînd   de  loc,  sau  nu  se  produc  în calitate  şi
            Dorul  nostru  este  se  îmbunătă­    să  va  vedea  cari  sunt  caşurile  în  cari   măsură  de  lipsă—  şi  în  fine  seminţe
      ţim  foaia,  s’o  ridicăm  din  ce  în  ce  a  se  poate  cere  ajutorul  acestui  ministru,   dela  asemenea  plante,  cari  după  felul
      fi  mai  folositoare  economilor  noştri,  ră­  ceea-ce  suntem  şi  în  drept  şi  datori  a   şi  firea  lor  degenerează,  adecă  an  de
      maşi  cam  înapoi  faţă  de  alte  naţiuni.  o  face  la  ocasiuni  potrivite;  suntem   an  devin  mai  slabe  şi  prin  urmare
      Dacă  de  jumătatea  anului  am  primi  în  drept,  pentru-că  ajutoarele  să  dau      au  trebuinţă  de  a fi  reînoite.
      din  fiecare  comună  în  care  merge  «Bu­ din  mijoacele  ţerii  la  cari  şi  noi  con­   In  această  privinţă pentru  îmbună­
      nul  Econom»,  macar  unu-doi  abonaţi  tribuim,  şi  datori,  pentru-că  numai  fo-  tăţirea  crumpilelor  s’au  împărţit  mai
      noi,  am  fi  mulţumiţi  şi  foaia  ar  lua  un  losindu-ne şi noi  de toate  îmbunătăţirile,  multe  mii  de  măj  metrice  de  soiuri
      nou  avent,  ce  s’ar  simţi  numai  decât!  vom  putea  da  înainte în  ale economiei.  alese  şi  potrivite.
            Vestim  şi  aceea,  că  fiind  dricul      Unul  dintre  mijloacele  folosite  de      Asemenea  s’a  împărţit  sămenţă  de
      lucrului  de  câmp  şi  ţăranului fiindu-’i   ministru  pentru  ridicarea  agriculturii  in,  ear’  reuniunea  economică  din  Ko-
                                                  din  ţeară  este  împărţirea  de  seminţe  mârom  a  dat  un  ajutor  de  4000  co­
      în  aceste  vremuri  tot  banul  scump,  —
      ne-am  hotărît,  că  la cărturari  rîvnici şi   bune.                                   roane  pentru  procurarea  de  sămenţă
      de  treabă,  cari  ar  dori  să  o  aboneze      In  ce  priveşte  împărţirea  de-  se­  de  in.
      de  nou,  le  dăm  foaia  şi  pe  aşteptare   minţe,  trebue  să amintesc la  locul  prim    Pentru  cultivarea  cânepei  s’a  îm­
      până  de pildă  după  secere  ori  mai  în   seminţele  ce  le-a  împărţit  ministrul  în  părţit  sămenţă  în  mesură  mare;  în
      toamnă,  când  ajung  la  parale.           toamna  anului  1897 şi  primăvara anului  comitatul  Bekes  s’au  ridicat cu  24.000
                                                  1898  acelor  economi, cari  în  acel  timp  coroane  un  stabiliment  anume  pentru
                               Editura  foii
                                                  au  fost  peste  tot  lipsiţi  de  seminţe,  în  cumpărarea  şi  prelucrarea  cânepei.  Tot
                          „B unul  E conom“       urma  roadei  rele  din  anul  1897.        pentru  îmbunătăţirea  cultivării  de  câ­
   1   2   3   4   5   6