Page 5 - Bunul_Econom_1900_26

Nr. 26 BUNUL ECONOM Pag- 5

La partea pasivelor (datoriilor) de niunii s’a presentat sub conducerea preşedin­ aşezaţi-’i în coşniţa mobilă cu roiul
regulă se scriu: telui Victor Tordăşianu, Ia noul patron spre nevoiaş. Unde vă dă mâna ajutaţi
Capitalul tovărăşiei. Fondurile de a-’i aduce în -chip sărbătoresc la cunoştinţă şi roii slabi din coşniţele imobile cu
albine tinere de pe faguri cu pui
reservă. Creditorii etc. alegerea şi a-l ruga să o primească. acoperiţi din coşniţele mobile; cu o
Legea comercială prescrie în pri­ I. P. S. Sa a primit eu multă bunăvoinţă peană de gâscă măturaţi aceste albine
vinţa alcătuirii bilanţului următoarele: deputaţiunea meseriaşilor şi i-a asigurat de în partea din dărăt a coşniţei imobile,
spriginul seu, precum în trecut aşa şi în viitor, după-ce aţi ridicat’o puţin, ca albi­
1. Averea tovărăşiiei trebue se se nele să poată întră. Ajutaţi încă de
ia în acea valoare, care răspunde va­ răspunzând cu următoarele la vorbirea d-lui pe acum roii nevoiaşi cu miere, dacă
lorii obiectelor singuratice în ziua din Toidăşianu: aveţi de gănd să-’i ţineţi de prăsilâ.
urmă a anului de socoatâ. 2. Efectele dubiţilor! Primesc cu vie bucurie sar­
{hârtiile de valoare) se pot lua cel cina de care harnica d-voastre Reuniune CE E NOU
mult după cursul din ziua din urmă a mă face părtaş Dacă cu dragoste sunt pentru
anului. 3. Cheltuelile de fondare se clasa economilor noştri, cum nu voiu fi cu Î N JmV M E A M A R E ?
pot pune la active numai ca sumă ce dragoste faţă de clasa noastră de mijloc,
rămâne după împărţirea lor pe cel ce formează chiagul intre clasa agricultorilor = In China lucrurile iau înfăţişare tot
mult cinci ani după anul respectiv de şi cea a intelegenţei noastre. Am fost pătruns mai înfiorătoare, încât despre războiul cu
gestiune. 4. Capitalul tovărăşiei şi even­ şi sunt şi astăzi de însemnătatea meseriilor Burii abia se mai pomeneşte. Toată lumea
şi-a întors privirea spre China, căci Chinezii
tualele fonduri de reservă să pun la şi a industriei. îmi aduc aminte cum în răsculaţi asupra streinilor, nu glumesc! Abia
pasiva. 5. Datoriile îndoelnice s6 so­ timpul nu de mult trecut, industria şi me­ acum să află că încă în 18 Iunie n. în Peking
cotesc după cât le preţuim, ear’ cele- seria la noi abia era cunoscută. Mă durea s’a întâmplat un lucru grozav: trimişii (amba­
ce nu să mai pot încassa, se şterg. in inimă văzând cum la oraşe ca şi al sadorii) puterilor europene au trimis pe
ambasadorul Germaniei, conte Ketteler, la
6. Câştigul ori perderea trebue însem­ nostru abia vedeam icî-colo câte o biată curtea chineză spre a cerca înţelegere şi
nată deosebit la sfîrşitul bilanţului. firmă românească şi ştiut este, ci oraşele pace, căcf Ketteler ştia mai bine chinezeşte.
sunt susţinute de industrie şi meserie. Dacă Şi când s’a întors dela curte spre casă,
*
astăzi ne putem mândri cu o clasă meseria­ soldaţii chinezi şi boxerii răsculaţi au sărit la
In chipul acesta am dat, foarte şilor şi industriaşilor noştri, — meritul revine el, Iau tras jos de pe cal Iau ornorît şi
pe scurt, îndrumările mai neapărate în în mare parte bărbatului încărunţit, care s’a trupul lui mort t au tăiat tot bucăţi cu
privinţa înfiinţării magazinelor de bu­ gândit la întemeierea Reuniunii d-voastre săbiile! Apoi servitorii de pe la ambasadele
cate, şi peste tot a »Reuniunilor« şi dela care aproape în toate părţile locuite de europene au fost ucişi cu grămada. Ear’ zilele
astea din zece palate a trimişilor europeni,
»însoţirilor «. Români s’au răspândit meseriaşii noştri. 7 au fost aprinse şi trimişii au scăpat numai
Se înţelege însă, că ce am spus Fiţi deci în toate timpurile cu recunoştinţă cu mare greu la ambasada engleză, care e
până aci e foarte puţin. Bărbaţii cu faţă de el şi faţă de toţi binefăcătorii voştri. cea mai bine încungiurată cu zid înalt de
apărare. Dar’ cum de prin 20 Iunie în
tragere de inimă cătră popor, care vor Aceasta propoveduiţi-o între ucenici, calfe şi
Peking au mers înt’runa măcelurile crude
voi să se pună în fruntea mişcărilor de între meseriaşi. Preţuiţi-vă meseriile şi nu veţr asupra creştinilor şi streinilor peste tot, e
felul acesta, înainte de toate trebue si fi lipsiţi de harul lui Dumnezei atât de mare întrebare câţi au mai scăpat vii din ei.
studieze ei înşişi însoţirile şi numai neapărat în lucrările noastre. D-zeu să vă Şi ştiri nu ai cum primi, decât foarte greu
şi foarte târziu.
pregătiţi şi în deplină- cunoştinţă de ajute şi fiţi binecuvântaţi«.
Şi cari vor fi scăpat între zidurile
causă, si se apuce de lucru: Vorbirea I. P. Ş. Sale a fost succedată cutărei ambasade, e întrebare de au scăpat de
De încheere ţin să spun că e de de viforoase aclamări din partea membrilor foame şi de flăcări.
neapărată trebuinţă, ca cel puţin câţiva presenţi. De altfel lupta trupelor europene cu
dintre ţeranii noştri din fiecare co­ cele chineze a eşit cu învingerea europenilor,
şi ei poate au străbătut deja în însuşi
mună, să cetească şi să studieze alătu­ Pekingul, şi vor mântui ce va mai fi de
rea cu: direcţiunea, între altele urmă­ S t u p ă r i t - mântuit.
toarele cărţi : Legea comercială art. 37
din anul 1875. Legea cambială expli­ Calendar, (iulie). = Burii cu Englezi stau în aceeaşi hîrjo-
cată de prof. I. Socaciu sau cea de Tăiaţi căsuliile de matcă, afară neată nesfirşită, fără încăerări mai mari.
N. Nilvan art. 27 din 1876. Îndreptar de una mai bine desvoltată, ca stupii Dar’ nici capăt luptei nu vreau să pună.
practic pentru însoţiri, traducere de ce au roit odată sau de două-ori se
nu mai roiască. împreunaţi stupii ne­
Dr. A. Brote. (In această carte se află voiaşi, sau ucidele-’ţi matca, ca să se
cele mai amănunţite sfaturi referitoare tragă ear’ în coşniţa, din care au eşit. Ş t i r i d e t o t f e l u l
la însoţiri). Introducere în ştiinţele co­ Cercetaţi toţi stupii. Celor-ce
mercialei I. C. f 'anţu şi A. Vlaicu etc. le lipseşte matca, daţi-le prilej să-’şi Societatea de teatru la Abrud.
crească una, sau, fiind slab cutare
Nu pot să îndemn în de-ajuns pe Societatea pentru crearea unui fond de
stup, măcar împreunaţi-’l cu altul.
cărturarii şi ţeranii noştri ca să cetească în această tună albinele încep teatru naţional român îşi va ţinea adunarea
şi să studieze cărţile acestea, cu atât a-şi omorî trântorii. Cu cât mai de generală ăstan în Abrud, Duminecă şi Luni
mai mult, cu cât numai cu ajutorul lor timpuriu şi mai îngrabă se săvârşeşte în 22 şi 23 Iulie n. a, c. cu următoarea
îşi vor putea câştiga cunoştinţe de- acest lucru, cu atât belşugul în miere programă.
ajuns, pentru*ca bine şi corect să con­ are să fie mai mare. Stăfţi deci albi­ /. In 22 Iulie. 1. Deschiderea adunării
nelor într’ajutor în această luptă.
ducă tovărăşiile, care singure ne mai Nimiciţi duşmanii albinelor: la 10 ore a. m. 2, Se aleg 2 notari pentru
pot asigura traiul liniştit şi un viitor pşiangini, vespi, bumbari, fluturi şi şedinţe. 3. Secretarul va ceti raportul comi­
mâi mulţumitor. moliile lor, ce se arată în coşniţe, în tetului societăţii asupra anului din urmă.
stupină şi jurul ei.
V. C. Osvadă 4. Se alege o comisiune de 5 pentru
Umblând cu miere, nu cumva
să rămână picurături In jurul coşniţe- propuneri şi raportul comitetului. 5. Cassarul
lor, pepoliţă sau In alt ioc al stu- va ceti raportul despre starea averii societăţii.
M e s e r i i pinii. Cu chipul acesta albinele ar 6. Se alege o comisiune de 5 pentru
deveni răpitoare. examinarea raportului cassarului. 7. Se alege
Ajutaţi roii ip» slabi cu pui
„Ita&iiUM socialilor români din Si- şi albine. Spre acest sfirşit, scoateţi o comisiune de 5 pentru câştigarea de mem­
hiin“ şi-a proclamat de patron al seu pe I. bri. 8 Se vor ceti discursuri corăspunzătoare
un fagur cu pui astupaţi dintr’un
P. S. Sa Archiepiscopul şi Metropolitul Ioan stup, al doilea fagur cu pui din alt stup, scopului societăţii sau altă materie literară.
Meţianu, şi Dumineca trecută comitetul Reu- şi împreună cu albinele de pe ei, 9. închiderea adunătii.