Page 1 - Bunul_Econom_1900_27
P. 1

Anul  I                                         Orăstie,  1/14  Iulie  igoo                                        Nr.  27
       •fo:V    -------------------:------ :-----,------- 1------------- :--------------------:---------- ;-------------------:------------------------------- :----:------’-----— --------:-----—-----I _ - ---- -------- — -------- —-------------------------------- ;--------:---------------------------- --------------------------------------u --------------------- --------- --














                      A B O N A M E N T E :        !|               O R G A N U L                             I N S E R Ţ I U N I :
                                                       „Reuniunii  econom ice  în  O răştie“    se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
         1’e  an  4  coroane  (2  fl.);  jumetate  an  2  cor.  (1  fl.)  S|
                  Pentru  R o m â n i a   15  ffanci.   li   Apare  în  fiecare  Sâmbătă.            Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte.

                 Gătră  cetitori.                    de  45.996  mii  coroane,  pe  un  hectar  i  şi  de  sfatu l  inspectorilor  pentru  vii,
                                                     vine  în  proporţie  5  hectolitri  şi  jume­ i  m ai  ales  prim ăriile  comunale  sunt  da-

              A jungând  azi i   Iulie  v.  deschidem   tate,  în  preţ  de  220  cor.         I  toare  a  fa ce  p a ş ii  de  Lipsă  la■■  inspec­
         nou  abonam ent  la  «B un ul  E conom ».        In  comitatul  nostru  se  cultivă  viie   torate,  atunci,  când  se  iveşte  trebuinţa!
              La  data  aceasta  împlinim  o  ju­    pe  1711  hectare  de  păment,  din  cari        De  mare  însemnătate  este  însă  lu­
         metate  de  an  dela  întemeerea  acestei
                                                     pe  1328  hectare  viia  este  deplin  rodi­  crarea  aceea  a  ministrului,  ce  a  des-
         foi,  şi  rugăm  stăruitor  pe  onoraţii  noştri
                                                     toare,  preţul  mustului  din  comitatul   voltat-o  pentru  p răsirea,  altoirea  şi îm ­
         abonaţi  cari  au  plătit  foaia  numai  pe
                                                     nostru  face  deci  la  an  cam  300  mii cor.  p ărţirea  gratuită  sau  cu  p reţ  redus,  a
         întâia  jumetate  a  anului,  sau  la  cerere
         li-s’a  trimis  chiar  fără  a  o  plăti,  se  bi-   F ilo x era   şi  peronospora  sunt  două   viţei  de  viie  americane,  aflată  de  bună
         nevoiascâ  a-'şi  renoi  abonamentul,  ear’   morburi,  cari  au. .făcut  în  timpul  din   pentru  reînoirea  viilor  pustiite  prin  fi­
         restanţierii  a-’şi  plăti  restanţa.                                                  loxeră,
                                                     urmă  mari  pagube  în  viile  din  Unga­
              Pentru-ca  se  poată  fi  abonat  şi  de
                                                     ria,  pentru-câ  cea  dintâi  unde  se  iveşte   In  acest  scop  ministrul  a  întocmit
         economii  cei  mai  seraci,  dar’  ştiutori
                                                     strică  viia  din  rădăcină,  ear’  a  doua  îi   51  pepinerii  pentru  cultura  viţei  de
         de  carte,  «Bunul  Econom»  se  dă
                                                     nimiceşte  rodul  pe  ani  de  zile.       viie-  americană.  In  părţile  locuite  de
           p e   u n   an   în treg  eu  4   cor.  (2 fl.)
                                                          Viile  atacate  prin  filoxeră  fac  38   Români  se  află  asemenea  pepinerii  Ia
           p e   o  jm n .  a n   eu  .  2   cor.  (1  fl.)
                                                    mii  de  hectare,  ear’  cele  atacate  prin   Adamuş  (corn.  Ternavei-fnici),  Aiud  şi
              Drept  aceea  şi  rugăm  acum  pe
                                                     peronospora  120  mii  hectare.            Vinţul-de-jos  (corn.  Albei-inf.),  Zsidve
         abonaţii   noştri,  se  aibă  bunătate  a                                              (corn.  Ternavei-mici),  Margita  (corn.  Bi­
         stărui  în  cercurile  cărturarilor  Cunos­      Paguba  pricinuită  este  deci  uriaşe.
         cuţi,  se  aboneze  m ai  m ulţi  „Bunul   Uriaşe  sunt  însă  şi  lucrările  sevîrşite  de   hor),  Cehul-Silvaniei,  Şimleul-Silvaniei),
         Econom".                                   ministrul  ţerii  pentru  delăturarea  aces­  Tăşnad  (corn.  Sătmar),  Recaş  şi  Biserica-
              Dacă  de  jumătatea  anului  vom  pri­  tor  rele.                                Albă  (Corn.  Timiş).
         mi  din  toată  comuna în care  merge,  «Bu­                                                In  aceste  locuri  se  face  prăsirea
                                                          Pentru  a  înlesni  reînoirea  viilor
         nul  Econom»,  macar  unu-doi  abonaţi
                                                    pustiite  prin  filoxeră,  ministrul  a  întoc­  viţei  pe  un  teritor  de  953  jugere  ca-
         noi,  am  fi  mulţumiţi  şi  foaia  ar  lua  un
                                                    mit  mai  multe  cursuri,  unde  oamenii    tastrale,  ear  altoirea  pe  un  teritor  de
         nou  avânt,  ce  s’ar  simţi  numai  decât!
                                                    capătă  învăţătura  de lipsă,  astfel  în anul   393  jugere.  Numărul  viţelor  produse
               Vestim  ş i  aceea,  că  fiin d   dricul
         lucrului  de  câm p  şi  ţăranului fiin d u -i   1898  s’au  ţinut  119  cursuri,  la  cari   l i   an  face  10  milioane,  din  cari  s’a
         în  aceste  vrem uri  tot  banul  scump,  —    5452  de  oameni  au  primit  înveţătura   împărţit  gratuit  cam  2  milioane  de
         ne-am  hotărît,  că  la  cărtu rari  rîvnici şi   cum  trebue  p ră sită   viţa  nouă,  ear’   vite  în  anul  1898.
                                                                                                  j
         d e  treabă,  cari  a r   dori  se  o  aboneze   4468.  persoane  au  fost  învăţaţi  a  altoi   Soiurile   de  viţe  americane  cul­
         de  nou,  le  dăm   fo a ia   şi  p e  aşteptare
         p â n ă   de  p ild ă   după  secere  ori  m ai  în   ■viia.   Asemenea  cursuri  se  ţin  în  fie­  tivate  de  stat  sunt:  Riparia  Tomentosa,
         toam nă,  când  aju ng  la  parale.        care  an.                                   Riparia  Portalis,  Yitis  Solonis,  Rupestris
                                 Editura  foii           Mai  departe  s’a  făcut  îngrijire,  se   Monticola.
                            „ B unul  E conom"      fie  în  toate  părţile  ţerii  oameni  price­   Statul  nu  se  mărgineşte  numai  la
                                                    puţi,  chemaţi  a  da  sfaturile  de  lipsă  şi   renoirea  viilor,  pustiite  prin  filoxeră,,
                                                    a  controla  mersul  lucrărilor  pentru  re­  cu  viţe  americane,  ci  stărue  şi  pentru
             Dare  de  seamă  despre                înoirea  viilor.  In  acest  scop  statul  sus­  prăsirea  de  vii  noue  cu  viţe  de  ale
                                                    ţine  şi  plăteşte  59  inspectori  anume,   noastre.  Spre  acest  scop  se  creşte  viţă
        lucrările ministrului pentru agricultură.   ear’  ţeara  este  împărţită  în  27  inspec­  de  viie  la  şcoala  din  Checichemet,  de

                            n.                      torate.  In  părţile  locuite  de  Români  se   unde  în  anul  1898  s’au  dat  la  384
                      Cultura  viilor.              află  asemenea  inspectorate    la  A iud,   proprietari  de ^viie  6  milioane  de  viţe
              Cultura  viţei  de  viie  a  fost  şi  este   Turda,  D  ic io - Sâ n - M ă rlin, Biseric a- A lb 4,   gratuite.
        un  însemnat  isvor  de  venit  în  ţeara   M iniş  şi  Gehul-Silvaniei.  Aceste  inspec­    Toate  acestea  învederesc  îngrijirea
        noastră,  pentru-că  vinul  produs  în  Un­  torate  dau  sfaturile  şi  îndrumările  de   ministrului  pentru  cultura  viilor  şi  aju­
        garia  este  şi  mult  şi  bun.             lipsă  ori-şi-cui  gratuit.                 toarele  mari,  ce  le  dă  proprietarilor  de
              Cultura  viilor  se  face  în  5770  co­   Cunoscut  fiind,  că  fără  cunoştinţe   vii.  A   nu  ne  folosi  şi  noi,  unde  se
        mune  din  ţară,  pe  un  teritor  de  208   temeinice  nu  poţi  face  nici  un  lucru   poate,  de  aceste  ajutoare  ale  m inistrului,
        mii  477  hectare.                          cum  se  cade,  R om ânii  noştri  încă  ar   a r  f i   pecat  econom ic!
             In  anul  1898  s’a  produs  cu  totul   trebui  se  se  folosească  în  caşurile  de   Tot  în  scopul  de  a  veni  în  aju­
        1138  de  mii  hectolitri  must,  în  preţ  lip să  de  cursurile  întocmite de  m inistru  tor  la   reînoirea   viilor   s’a   înfiinţat
   1   2   3   4   5   6