Page 2 - Bunul_Econom_1900_27
P. 2

Pag-  -2________    '         :     ___            BU N U L  ECONOM                _______    ■■      -  ,   ,  '•    Nr.  27

        Banca  Agrară  din  Budapesta,  care  dă    întregi  au  căzut  în  urma  temperaturii  reci   sesc  e  aşa  făcut,  că  să  dai  4  fi.  pe  an  un
                                                    ce  le  strică  nu  de  mult,  încât  abea  de  sunt
        împrumuturi  eftine  pe  anuităţi  anume                                                şir  de  ani,  şi  4 fi.  e  cam  mult cerut  de­
                                                    de  gustare.  Comunele  în  cari  să  fie  prune
        pe  lângă  hipotecarea  viilor.  Favorul                                                odată, ear’ noi  voiam  ca şi  cei  mai  săraci
                                                    multe,  sunt  rare.   :
        mape  al  împrumuturilor  date  de  Banca                      -  *  :                  să  poată  fi  membri,  să  se  ajute  la  năcaz,
        agrară  în  acest  scop,  este  şi  acela,  ca   Grâul  în  România,  In  Ţară  grâul  a   ear’ felul  nostru de însoţire,  îl  ţineam  de
        replătirea  împrumutului  se  începe  nu­   început  se  fie  secerat  şi  cel  mai  copt  e  cel   potrivit  pentru  toţi,  —   precum  s’a  şi
                                                    sămănat  din  Septemvrie,  tui  cel  din  Augusti
        mai  după  5  ani,  când  viia  de  nou                                                 adeverit.  Dacă  am  văzut  că  avem  la
                                                    din  causă  că  pe  cel  din  luna  August  ’l-au
        prăsită  începe  a  da  rodul  seu                                                      300  de  inşi  aplicaţi  a  intra  în  însoţire,
                                                    stângenit  în  creştere: pureceii  »Aphis  cerealis»
             Vinderea  cu  preţ  potrivit  a  vi­                                              i -am  ehemat  odată  pe  toţi  laolaltă  se
                                                    şi  sCecydomik, aşa  că  în  multe  locuri  a  fost
        nurilor  din  ţeară  încă  este  de  mare   nevoie  a  se  cârpi  ogoarele  din  cari  perise   facem  începutul  lucrului,  să  ţinem  „adu­
        însemnătate,   mai   ales  acuma,    când   grâul.  Cel  mai  bun  grâu,  şi  care  ar  trebui  să   narea  '  generală   de   constituire",   de
        vinurile  artificiale  şi  cele  aduse  din   fie  întins  în  toată  ţeara,  e  grâul  român   alcătuire  a  însoţirii.
                                                    înbunătăţit  de  toamnă,  cu spicul  alb  şi  bobul
        Italia  fac  o  concurenţă  aşa  mare  vinu­                                                 Ne-am  adunat  dar’     de  nou   Ia
                                                    roşu,  ca  şi  drămiul,  grâu  ce  nu  se  scutură
        rilor  noastre.                                                                         şcoală  şi  aci  un  domn  a  deschis  adu­
                                                    nici-odată,  deşi. dâ  boabe  foarte  mari.
             Este  bine  ştiut,  că  îngrijirea  vinu­                                          narea  arătându-’i  rostul,  arătând  folosul
        rilor  este  o  lucrare  gingaşă,  care  re­                                           lucrului  căruia  avem  să-’i  punem  azi
        clamă  cunoştinţe  şi  îngrijire  specială.       însoţirile de înmormântare.          fundamentele,  şi  a  cerut  alegerea  unui
        Asemenea  este  ştiut,  că  vinul  numai                       in.                     preşedinte  adhoc  şi  un  notar  al  adu­
        aşa  se  poate,  desface  cu  preţ,  dacă  se    Eată  cum  am  încercat  noi  înfiin­  nării,  care  să  iee  protocol  despre  ce
        află ,o  cătăţime  mai  mare  de  vin  la   ţarea  „Reuniunii  rom âne  de  înmorm ân­  să  va  petrece  aici.  Alegându-se  aceştia,
        un  loc.                                    tare  din  Orâştie"  şi  prin  câte  am     preşedintele  a  arătat  că  noi   azi,  -  ca
             Drept-aceea  s’a  înfiinţat  prin  mi­  trecut  până  am  avut-o.                 „adunare  generală  de  constituire",  avem
        nistru  o  pivniţă  centrală  de  model  în      Intr’o  Duminecă  oamenii  au  fost   să  ascultăm  planul  de  Statute  (legi)
        Budapesta,  care  îngrijeşte  vinurile  după   poftiţi  se  vină  după  biserică  în  şcoală,   a   însoţirii,  şi  se   ne  dăm   părerea
        toate  regulele  ştiinţei  şi  unde  se  pot   spre  a  li-se  vorbi  despre  un  lucru  nou   paragraf  de  parapraf şi  se  primim  ori  se
        câştiga  cunoştinţele  de  lipsă  în  cursu­  ce  am  dori  se-’l  pornim  aici.  cu  ei  şi   schimbăm  paragraf de  paragraf;  în  urmă
        rile,  ce  se  ţin  la  acest  loc.         pentru  ei.  Au  venit   oamenii.  Li-s’a   se  alegem  comitetul  şi   conducătorii
             Asemenea  s’au  înfiinţat  cu  ajuto­  spus  aşa  pe  scurt  cum  am  scris  noi   însoţirii.
        rul  ministrului  mai  multe  societăţi  pen­  în  numărul  trecut,  ce  sunt  însoţirile  de   Notarul  ales  a  cetit  apoi  Statutele,
        tru  valorisarea  vinurilor,  cari  au  che­  înmormântare,  de  ce  folos  sunt  ele   La  fiecare  paragraf îşi spun eau  oamenii
        marea  a  aduna  must  mai  mult  la  un   pentru  case  în  care  a  venit  îngerul   părerea  că  e  bun,  sau  că  ar  fi  a  se
        loc  şi  a-1  îngriji  după  regulele  reeerute,   rece  al  morţii  şi  a  lovit  cu  aripa  sa   schimba  şa   ori  şa,  până   s’au   gâtat.
        pentru  a-1  putea  apoi  vinde  cu  preţ.  fruntea  cutărui  membru  al  familiei.  Li-   Declarând  preşedintele  prin  asta  Statu­
             Când  vom  ajunge  şi  noi  a  ne  fo­  s’a  arătat  în  ce  chip  uşor  se  pot  ajuta   tele  însoţirii , de  statorite  şi  primite,  s’a
        losi  de  învăţăturile  şi  întocmirile  de  p e 1  la  atari  întâmplări,  ca  cel  puţin  grijile   trecut  la  alegerea  slujbaşilor  şi  comi­
        acest  teren,  viile  lucrate  de  oamenii   materiale,  grijile   cheltuelilor  şi  înda­  tetului  însoţirii,  atâtia  câţi  s’a  hotărit
        noştri  singuri,  vor  aduce  foloase  îndoite   toririlor,  se  nu  le  mai  mărească  lacri­  în  Statutele  primite  mai  nainte.  S’a
        ca  acuma,  când  toate  le  facem  cum    mile                                        ales  1  Director,  1  cassar,  1  secretar
        le  ştim  dela  moşii  şi  strămoşii  noştri.   Şi  a  plăcut  oamenilor,  şi  când  la   şi  12  membri  în  comitet.
                    (Continuarea  urmează).        urmă  li-s’a  pus  întrebare  că  dori-re-ar     S’a  dat  apoi  îndrumare  „biuroului
                                                   şi  denşii  să  aibă  aici  în  Orăştie  o  atare   adunării"  (preşedintele  şi  notarul),  ca
                             D r.  I o a n   M ihu
                                                   Reuniune?,  au  răspuns  însufleţiţi  că  da>   Statutele  azi  votate  să  le  înainteze  pe
                                                   negreşit,   Dumnezeu    să   vă  trăiască,   calea  sa  la  minister  pentru  întărire,
             Roada  câmpurilor.                     numai  s’o  faceţi!  Si  fiind  noi  cari  am  diqnpreună  cu  protocolul  despre  adu­
                                                                    »
                                                                        j
                                                   făcut  acest  început,  pregătiţi  la  toate,   narea  de  azi,  care  le-a  primit.
             Săptămâna  asta  s’a  început  seceratul,
                                                    îndată  am  scos  o  coală  de  hârtie  şi      Preşedintele  apoi  a  declarat  adu­
        dar’  abia  s’a  tăiat  icî-colea  câte  o  holdă,
                                                    am  scris  pe  cine  din  cei  de  faţă  ar   narea  de  constituire  de  încheiată.
        câte  o  jumătate  de  holdă,  şi  ploile  ce  au
        intrevenit  au  împedecat  urmarea.  Grânele   dori  să  fie  membru  al  însoţirii  plănuite,   După  astea  preşedintele  şi  notarul
        sunt,  peste  tot  luate,  mari  în  paiu  şi  în  spic   ca   o  zălogire   a   făgăduinţa   de  a   au  pregătit.  Statutele  în  3  exemplare,
        dar’  nu.  sunt  puţine  holdele  cari  la  secerat,   intra  de  fapt  în  Reuniune  atunci  când   scrise  în  două   limbi:   româneşte  şi
        dau  snopi  prea  uşori  în  asemănare  cu  mări­  vom  avea  drept  a  o  începe.
        mea lor, dau mai  mult paiu  mare  decât  boane                                        ungureşte,  apoi  protocolul  adunării  ase­
                                                         Şi  s’au   scris  mulţi  aci,  ear’  în   menea  în  cele.  2  limbi,  şi  în  sfîrşit  o
        mari,  căci  jocul  de-a  ploaia  şi  soarele  din
                                                   zilele  următoare  coala  de  subscriere  s’a   rugare  cătrâ  magistratul  orăşenesc  (în
        săptămânile  de  formare  a  boabelor  şi  de
        pârgă,  au  avut  urmările  rele  ale  pălirii.  purtat  mai  departe,  astfel  ca  se  vedem   alte  comune  fără  magistrat  ori  în  sate,
             Cucuruzcle,  unde  au  fost  puse  de  tim­  căpătăm făgăduinţa alor 300 de inşi, câţi ne   rugarea  asta se adresează protopretorului,
        puriu  şi  săpate  la vreme,  sunt  frumoase,  chiar   trebuiau  pentru a putea înfiinţa însoţirea.  fisolgăbireului)  în  care îl rugăm  se înain­
        foarte  frumoase,  înspicate,  dar’  cele  în  lo­
                                                        Mulţi  ne  respingeau  zicând  că  în   teze  spre  întărire  Statutele.  Le-au  sub­
        curi  slabe  şi  poate  întârziate  ori  nelucrate
                                                   Orăştie  se  află  un  „Verein  (,,fărain“)   scris  toate:  şi  statute  şi ’  protocol  şi
        la  soroc,  sunt  slabe,  pipernicite,  de  puţină
        nădejde.                                   săsesc"   şi  cine-’s  oameni  mai  de-aşa,   rugare,  şi  le-au  dat  drumul.
             Poamele,  prunele  mai  ales,  pe  hotare  sunt  scrişi  acolo.  Dar’  „Verein“-ul  să­  Statutele  au  fost  trimise  de  magi-
   1   2   3   4   5   6   7