Page 3 - Bunul_Econom_1900_27
P. 3
Nr. 27 BUNUL ECONOM Pag- 3
strat (pe aiurea de protopretori) la luminat, unde snopii se clăesc cu totul la nutreţul de îngrăşare (20 cor.) se
comitat la vicişpanul, şi de aci la mi- almintrelea. O scurtă descriere ajunge. mai adauge nutreţul de întreţinere nu
Un lucrător aşază mai întâiu doi snopi
mistrul de interne, şi noi am stat acum mai cu de 2 0 X 9 0 = 1 8 0 0 bani, adecă
în picioare, înclinaţi încâtva spre olaltă
şi am aşteptat. 18 coroane.
şi strîngând' spicele între mâni, Un al
Ear’ de vom împărţi nutreţul de
doilea lucrător aşează ceialalţi 8 snopi,
doi şi doi faţă în faţă şi aşa încât îngrăşare numai pentru 60 de zile,
îndreptare. In articolul despre „însoţirile
de înmormântare". din numeral trecut, s’a făcut în spicele să se vină strînse spre olaltă, vom cheltui peste tot numai 32 cor.;
şirele 8-9-10 dela urmă numărate, o confusie Ia pa ear’ partea din jos a snopilor la o mică căci la nutreţul de îngrăşare cu 20
ginare. Proposiţia are se sune astfel: depărtare; al 10-lea şi cel din urmă cor. se mai adauge de 2 0 X 6 0 = 1 2 0 0
„De doi ani şi jum. de când o avem snop se frânge peste mijloc şi se aşează bani, adecă 12 coroane nutreţ de în
drept coperiş pe vîrful clăii. Pentru de
(Reuniunea de înmormintere), a avut mimai treţinere.
a împedeca chiar şi răsturnările prin
20 de morţi ( j — 8 pe an), ear fondul ei a Care va să zică, cu cât dăm vite
vijelii ajunge se proptim snopii de
crescut peste 1000 fi. (2000 cor:), ear din sub
câte un par înfipt în pământ şi pe lor mai mult nutreţ pe zi, cu cât le
joo membri căii am avut la început, azi urmă se legăm clăile din sus de mijloc îngrăşem în timp mai scurt, cu atât
avem peste 600!" prin câte o sucitură de paie, nuele de cheltuim mai puţin, pe lângă i că şi» os
răchită sau altceva.
tenim mai puţin.
Aceste clăi, cunoscute pe alocurea
Hrănirea îmbelşugată însă (cu nu
A g r i c u l t u r a sub numirea de „păpuşi‘\ vrednice
treţ mult pe zi), o putem face numai
sunt de cea mai călduroasă recoman
întrucât nu trece peste puterea vitelor
Clăitul snopilor. dare. Vîrful lor ascuţit şi mai ales
temelia atât de largă, le asigură împotriva de a mistui şi a-’şi însuşi materiile nu-
Dl Demetriu Comşa dă în „Eco-
vântului. Printre snopii şi aşa puţini şi tritoare. Mistuirea nutreţului în stomac
nomul“ următorul sfat secerătorilor: resfiraţi, remân numeroase goluri, care se înlesneşte prin o măcinare şi dumi-
îngădue aerului şi vântului şi chiar
Economii noştri îndatinează a face care amănunţită în gură şi prin ames
soarelui intrare liberă. Aerul încălzit şi
clăile din câte 20 de snopi, pe alocurea tecarea lui cu bale. Un semn acesta,
încâtva umedos dintre snopi se înlocueşte
din câte 18, 25 şi aşa m. d. Aceste ca şi noi să uşurăm vitelor lucrarea
clăi se întocmesc aşa, că se aşează necontenit prin aerul sventat din afară.
Urmarea este o grabnică uscare a aceasta prin merunţirea nutreţului aspru
mai ântâiu un snop cu spicele resfrânte
spicelor cum şi a buruenilor cuprinse şi coturos tăindu-’l haşcă, prin tăierea
în sus, apoi se pun alţi 3 snopi cu
în snopi. Apa de ploaie se prelinge cu sfeclelor şi a cartofilor bucăţele, prin
spicele spre olaltă, formând împreună
înlesnire peste snopii, înclinaţi, aşa că
un fel de cruce culcată. Din cei 4 măcinarea grăunţelor sau muiarea lor
spicele şi chiar paele mai din lăuntru
snopi următori se întocmeşte crucea în apă.
rămân svântate. Umezeala şi aşa puţină
a doua, a treia şi c. 1 ; în sfîrşit se Amestecătura potrivită a nutreţu
ce s’ar fi urcând din pământ în sus, ar
pune un snop cu spicele resfrânte în
putea strica cel mult paielor, nu şi lui uscat cu sfecle,* tărîţe, apă sărată şi
jos, care se preîntimpine resbaterea
spicelor, care se află departe de pământ. schimbai ea nutreţului îl face mai bun,
apei de ploaie.
Adăogăm în sfîrşit, că aceste clăi se mai gustos, mai plăcut. La amesteca
Clăile astfel întocmite au scăderea,
pot întocmi în scurtă vreme şi fără
că facerea lor cere multă deprindere multă deprindere. rea şi schimbarea nutreţului să avem
şi îngrijire. Din pricina temeliei lor pururea în vedere scopul ce-’l urmărim:
atât de înguste, vântul şi vijeliile le D e m . C o m şa . vitelor puse la îngrăşare le vom da
restornă cu înlesnire. In scopul de a nutreţ deosebit bun şi hrănitor, fân de
preîntimpina resturnarea, nu rămâne cel mai bun, otavă, tărîţe^ păsat, lături
decât a îndesa peste olaltă snopii, care După comasare.
şi cartofi; vacilor de lapte fân, tărîţe,
şi aşa stau lungiţi pe pământ. Urmarea
(Urmare.) lături şi sfecle. Apoi e de lipsă să adă-
firească este, că umezeala din păment
se urcă treptat din snop în snop şi Se facem puţină socoteală: păm vitele cel puţin de 2 ori pe zi cu
din spic în spic, căşunând astfel jilăvirea Luăm earăşi de pilda o vită de apă curată, să le dăm din când în
clăii şi uneori încolţirea grăunţelor. când sare şi ţesală din greu.
3 măji m., şi o punem la îngrăşare.
Chiar şi pe timp altcum uscat, snopii
Ca se sporească până la o anumită Gu chipul acesta vitele noastre
mai din jos remân încâtva jilavi. In
greutate, să zicem că-’i va trebui vitei vor spori bine şi ne vor da foloasele
urma ploilor îndelungate, aceste clăi
se jilâvesc de jos până sus şi de sus o jumătate de car de fân, (în preţ de ce le aşteptăm dela dânsele.
până jos, una tocmai fiindcă umezala 20 coroane), peste nutreţul de întreţi In sfîrşit nu va fi de prisos a arăta
pământului se „urcă prin snopii îndesaţi nere. Nutreţul de întreţinere face pe prin puţine cuvinte, cum se îndeplinim
cu repejune, alta fiindcă picăturile
zi (5 klgr. de fân), 20 bani. munca de tras şi munca cu palma în
de ploaie resbat uşor printre snopii
De vom împărţi noi acum nutre moşioara noastră de 12 jugere.
culcaţi. O altă urmare a îndesării sno
pilor este, că spicele şi mai ales burue- ţul de îngrăşere pentru 180 de zile, Două părechi de vaci de jug prea
nile se uscă cu mare anevoie, prin vom face o cheltueală peste tot de 56 uşor resbesc munca de tras. La deose
ceea-ce se întârzie căratul şi punerea coroane; căci la nutreţul de îngrăşare bitele cărături şi la arăturile uşoare le
bucatelor la adăpost.
(20 cor.) se mai adauge nutreţul de prindem »păreehe« dându-le rând în
în faţa atâtor scăderi păgubitoare, întreţinere cu de 2 0 X 1 8 0 = 3 6 0 0 bani, jumătăţi de zile; la arăturile mâi grele
va trebui negreşit se zicem despre
adecă 36 cor. le punem »în patru«. Aşa apoi nici
clăile îndatinate la noi,'că nici pe de
parte nu întrunesc cerinţele dorite. De vom împărţi insă nutreţul de când nu le vom împovăra şi osteni
Vom lucra deci înţelepţeşte urmând îngrăşare numai pentru 90 de zile, peste măsură. Ear’ lucrările cu palma
pilda economilor din ţerile apusului vom cheltui peste tot 38 coroane; căci le biruim trei oameni de lucru, bine
