Page 5 - Bunul_Econom_1900_27
P. 5
Nr. 27 BU NUL ECONOM Pag- 5
Dau naştere Ia copii pociţi. s’a întâmplat şi o mare nenorocire în vieţi
Ş t i r i d e t o t f e l u l
Femeile mai au lepădături. de Oameni. Rîul Rima eşind furios a rupt
Ii place să: umble cu de ăi lui, ferindu-se două poduri şi pe unul aflându-se vre-o 14
Timpul, care săptămâna trecută pusese
de alţii. oameni, toţi au căzut în apă şi 10 au perit
pe economi pe gânduri prin căldurile arză
Pierde şirul gândurilor. şi numai 4 au putut scăpa cu viaţa. La A.
toare ce ameninţau cu uscare cucuruzele, — '
Faţa la unii este palidă, la alţii roşie Maroth fulgerul a lovit în o ceată de sece-
s’a schimbat de-odată de Sâmbătă seara în
şi vîrful nasului bătând în vînăt. rători, ucizând numai decât trei bărbaţi şi o
coace. Sâmbătă noaptea pe aici a plouat tare,
Săracii beţivi, eată după câte îi putem femee. In Torontal s’a făcut mari pagube
dar’ fără furtună, şi până azi Vineri, în fie
cunoaşte I prin risipirea clăilor de grâu de pe câmpuri
care zi, ori ziua ori noaptea, plouă multişor,
şi a coperişelor de case. Şi aşa în alte zeci
şi se arată a ţinea încă acest timp schimbă-
C E E N O U de locuri.
cios. Cucuruzele se vor îndrepta, dar' cu grâ-
ÎN LUMEA M ARE? nele sunt oamenii îngrijaţi, că nu pot secera. 0 plăcută sară musicală a avut publi
Pe aiurea au fost mari furtuni,, poto cul din Orăştie Mercuri sara (11 Iulie n.)
= In China e o încurcătură babilonică. puri chiar, precum arătăm la alt loc. D-şoarele Adelina Piso şi Valeria Pop, cu
Partidul revoluţionar al Boxerilor, să trezeşte
dl G. Şorban au arangiat un Concert, a
faţă în faţă nu numai cu armatele europene, M. S. ImpSratul-Rege Francisc Iosif I. cărui ţinere a fost hotărîtă numai Vineri sara,
ci şi cu un contrapartid de acolo, care lu s’a îndurat preagrâţios a da pentru biserica
pentru-ce nici nu am putut’o vesti în numă
crează şi el contra cestui resculat. gr.-or. nou zidită din Petroşeni, un ajutor de
rul nostru trecut. Publicul pricepător în ale
Puterile europene pentru a-’şi ajunge 100 fi. (200 cor). musicei şi-a arătat deplina sa satisfacţie faţă
mai iute scopul de readucere a ordinei în de d-şoarele concertante prin frumoasele
ţară au dat împuternicire vecinei laponia să In afacerea fondului Iancu o nouă ovaţiuni făcute tor. Le-au şi meritat. D-şoara
între cu armate mari în China se facă tân- staţie. Comitetul central al Asociaţiunii a Piso e deja violinistă virtuoasă, ear’ d-şoara
duială. laponia (stat de 40 milioane locuitori) cerut ministrului de interne să-i lase libelul Pop o cântăreaţă ce încântă. Dl V. Bontescu
care a mai bătut nu demult reu pe Chinezi cu banii fondului, până să va sfîrşi tot a declamat şi aici cu acelaşi patos „Rugămin
(deşi aceştia poo milioane), a şi trimis trupe procesul şi toată cercetarea, dar’ i-s’a răs tea din urmă*1 de Coşbuc, pentru care fusese
numeroase în China şi se crede că în scurt puns că nu să poate, că încă de-acum are viu aplaudat şi la Asociaţiune în Deva.
va fi renduială. Revoluţia peste tot e în apu- să se Urmeze cercetare de nou contra
tuturor membrilor din comitetul ce luase După Concert a urmat dans, care s’a
nere. Nu se mai lăţeşte.
lucrul în mână, urmărindu-i pentru ,,adunare continuuat până în zori. „Au fost şi mulţi
Chinezii, precum să scrie, s'au purtat
de bani fără îngăduinţă11. oaspeţi din afară (Haţeg, Deva, Cugir), din
toarte barbar cu europenii căzuţi pe mâna ■A loc, afară de Români, au participat mulţi
lor. De pildă pe Ketteler, ambasadorul Germa
Furtuni mari şi potopuri să vestesc Saşi şi dnii oficeri.
niei, l’au omorît într’un chip grozav de în
din multe părţi ale ţerii, că au bântuit Vi
fiorător. După o luptă desnădăjduită cu
neri spre Sâmbătă şi Sâmbăta trecută. In Marele gimnasiu gr.-or. român din Bra
călăii sei, după-ce din ranele primite îi,curgea
unele locuri furtunele au împedecat chiar şov şi celelalte scoale centrale de acolo, îm
sângele, boxerii l’au tîrît pe un loc deschis
mergerea trenurilor, rupând copacii dela pă plinind 50 de ani dela întemeerea lor, Direc
nu departe de ambasada engleză, aci l’au
mânt şi răşturnându-i în calea lor. La Beci- ţiunea acelor scoale a serbat în chip măreţ
îngropat de viu în pământ până în gât, apoi
cherec a ridicat dela pământ pe un Copil această împlinire a jumătăţii de veac. Luni,
cu un fier înroşit i-au scos ochii şi i-au
care căzând jos s’a schilodit. Pe aiurea a Marţi, Mercuri şi Joi au fost felurite serbări
smuls limba, şi aşa l’au lăsat se chinue şi
dărîmat coperişele caselor şi a smuls ori rupt a şcoalelor, ear’ Joi, în ziua de Sân-Petru,
să moară. Nenorocitul a chinuit mai multe
stîlpii de telegraf. La P. Ladani, pe Pusta încheerea sărbătorească a anului şcolar şi a
ciasuri cumplite.
Hortobaghiului şi în alte locuri, viforul a festivităţilor iubilare.
Aşa păţau toţi europenii de-i puteau
adus grindină (peatră) care a sdrobit tot, fă
prinde, dar’ veştile mai nouă spun că ei Urmările războiului cu China se sîmt
când pagube mari. Cară cu boi aflate în
s’au putut apăra bine la ambasada engleză şi deja foarte tare în — Europa. Din China să
câmp, au fost răsturnate, luate pe sus şi
e nădejde că vor fi aflaţi teafări încă. aduc mulţi articli de negoţ (mărfuri) cari de
boii trântiţi la pământ. La comuna Nyustya
aiurea nu le poţi avea. deloc sau în măsură
de tot mică. De aceea acum acele mărfuri
să fac probe cu sculatu: bîjbîesc pe jos, mă Pe urmă, ce era se facă? — m’a ridicat,
să urcă grozav în preţ, fiind-că nu mai cu
opintesc în mâni, dau să mă scol, zadarnici... şi m’a dus până ’n casă.
tează neguţătorii să meargă acolo după ele.
Trece vardistul străzii. M'am culcat sub pat, fiindcă mi-s’a
De pildă evantaliile de foi de palmi, mult
— «Ce cauţi pă jos, domnule? părut mai aproape.
căutate, ameninţă să urce cu 100%- (adecă
—- «Păi» gângăvesc eu, «ce să caut?... Dimineaţa vine gazda să mă scoale
ce a fost cu 1 fl. să fie cu 2 fl.!), renumitele
eacă ’mi-am perdut echilibru» — «D-le, scoaf că-i târziu!»
piei de capră tot aşa cu 100%, ear' foile de
Vardistu ’ngenunche lângă mine, scoate Aşi, domnu sforăia sub pat. ciaiu cu 30—50%.
chibrituri, aprinde şi caută. Gazda ia un băţ, împinge sub pat. Es
— «Mare era chilibiru ăla domnie?...» dintr’o săritură. Concertul dela Feredeu, dat de „Reu
— «Cam mărişor», zic tare; mormăiesC: — «A, dumneta eşti?» întrebă gazda. niunea română de cântări din Orăştie1* sub
«aşa cât 12 glăji de bere.» — «Nu, sunt soacră-mea!» dirigerea dlui Ioan Branga, — a reuşit, aşa
— «Bine, d-le, d-ta sub pat? mai mare
Chibriturile se sting, şi vardistul, ajuns precum ne aşteptam, foarte bine.
ruşinea!»
la marginea trotuarului, întreabă: Pavildnul hotelului, prefăcut în „sală
— «Mă rog, cucoană Veto: plătesc eu
— «N’o fi căzut în apă, aici în şanţ? de concert**, a fost îndesuit de public. Erau
chirie, sau ba...?
— «Da dă unde! în apă! în bere a de faţă peste 200 persoane. Preoţimea din
— «Dar’ fireşte!»
căzut şi s’a înecat... încă dela berărie...» ţinut, din fostul tract Geoagiu II, a fost de
— Ei, atunci fii bună şi dă-mi voie să
— «Păi atunci cum vrei să’l găseşti aici ?» faţă în număr aproape complet, pentru a da
dorm unde-mi vine mai bine!
— «Ia dă-mi mâna să mă scol! să prin presenţa sa onoare unui Concert româ
vezi cum îl găsesc...» * nesc şi prin obolul seu sprigin unei biserici
Mi-a dat, adecă... m’a dat afară...
Mă scoală de jos. Şi fiindcă într’un pentru care să da Concertul, â â
acces de recunoştinţă îl iau de gât să-l Vas. Pop. La orele 4% s’a început producţia.
sărut, ne rostogolim amândoi până în şanţul Punct de punct, bravul cor al dlui Branga
de lângă trotuar. producea cea mai mare însufleţire, şi era
