Page 7 - Bunul_Econom_1900_27

Nr. 27 BU NUL ECONOM
;_____________ ;________________ _ ....P*g- 7

de lipsă, precum şi pentru orientarea ote- j ca se nu rămână într’însele nici un gol. Aşa J beuturi spirtuoase nu se servesc Ia masa ei
lierului concrezut cu servirea banchetului, | le aşezăm într’o căldare numai pe jumătate I nici în ziua de Paşti.
rugăm pe toţi cei-ce vor participa la adunarea ! cu apă şi încep a se ferbe până dau în clo- împăratul P'rancisc Iosif preferă berea.
societăţii pentru fondul de teatru român j cote, şi nu scoatem borcanele din căldare De obicieiu consumă bere de Mtinchen, dar’
ce se va ţinea în zilele 22 şi 23 Iulie a. c., I decât după-ce s’a răcit apa. Atunci untul ră- nu se fereşte nici de berea uşoară de Viena
se binevoiască a se insinua la adresa sub­ j mâne proaspet peste 6 luni de zile, ba chiar şi de cea de. Pilsen. La mâncare ia de obi-
scrisului Dr. Laurenţiu Pop, • advocat în i cu gust mai plăcut ca la facere. Căci prin ceiu un păhar de Bordeaux cu apă minerală.
Abrud, cel mult până în 15 1. c., annnţându-ue j topirea în apă ferbinte, zârul se aşează pe Mai mult nici o dată.
totodată dacă doresc a lua parte şi. la ban­ I fundul borcanelor şi untul rămâne deplin. Băutura predilectă al micului Rege a
chet. Spaniei nu e încă cunoscută. El trebue să
Este în interesul onoraţilor oaspeţi ca
Flori proaspete. bea aceea ce capătă de la mamă-sa.
se se insinue la timp, ca se nu fie expuşi
i Dacă luăm o floare şi o punem în Loubet, nou! preşedinte al republicei
neplăcerii de a nu afla trăsuri la îndemână
t casă în pahar, ea după 24 ore se vestejeşte. franceze, ureşte luxul. Trăeşte moderat şi
şi se nu întimpine greutăţi la încuartirare şi
Dacă cutare floare ne e tare dragă şi am nici cu ocasiunea prânzurilor festive nu face
la participarea la banchet.
voi s’o împrospătăm, punem floarea veştedă parada, care o făcea predecesorul seu Faure.
Abrud, 6 Iulie 1900.
cu coada în apă ferbinte şi nu o scoatem I Acesta ştia să trăească mai bine.
Dr. Laurenţiu Pop, preşedintele comitetului
de-acolo decât când apa s’a răcit, şi floarea
de încuartirare. Petru Macavei, secretarul se va împrospăta earăşi. In şcoală- Părintele-director X. cerce­
comitetului de încuartirare. tează într’o zi şcoala, ca să se convingă întru
*
cât s’au procopsit elevii în ştiinţă. „Stane! “
Păstrarea oaşului.
agrăeşte el pe unul dintre elevi şi îl întreabă;
De voim să avem caşul timp mai în­
Preţul bucatelor. „Şti-mi-ai tu spune, cât face 5 şi cu l ?“
j delungat nemucezit, proaspet, se-’l presărăm
Elevul nu înţelege întrebarea abstractă.
cu o pubere de var stîns, pisat mărunt. Va­
P iaţa d in A lba-lulia. Părintele îi ajută. „Uite fiule! Dacă îţi dau
rul stins împedecă nu numai mucezirea ci şi
— la 10 Iunie 1900 — eu 5 mere şi încă un măr, câte mere ai de
plămădirea strepezilor, fără să aibă vre-o în-
Grâu frumos ferd. de 20 1. cu . . 110 cr. rîurire rea asupra gustului caşului. tot?“ Respuns: „Şepte“ „Cum aşa?“ „Pentru-
Secara ferdela cu . . . . . . . — -88 cr. * că un măr mai am în traistă.11
Orz ferdela cu . ................................. — •— cr.
Oves ferdela cu . . ........................ — 50 cr. Mâni albe De-O fi aşa, apoi îm potriva răcelii s’a
Cucuruz ferdela cu . . . . . . . — '88 cr. putem avea, după povaţa unei foi franceze,
Fasolea ferdela cu . .................. —"90 cr. dacă punem o lingură de hrean în 3 deci- aflat un scut uşor şi ieftin. Renumitul medic
Grumpene noue ferdela cu . . . . — '45 cr. litri de lapte cald. Băgăm apoi mânile în francez Ricaudy dă, mai ales celor-ce merg
Vin nou feria cu . . . . . . . . — •— cr. la încăruţate, sfatul să-şi pue pe pept sub
Mere ferdela cu ................................. — •— cr. acest amestec şi ţinendu-Ie puţin în el, le jiletcă o foaie de ziar împăturată, şi -dacă
Nuci ferdela cu . . . . . . . . cr. scoatem şi lăsăm să se sbicească pe ele vrea una şi în spate sub roc, şi atunci
Carne de vită 1 klgr. c u ...................—'44 cr. amestecătura. După aceea le clătim în apă
» » porc 1 » cu . . . . . — '48 cr. curată, şi după 2—3 spălări aşa, mânile se chiar paltonul gros şi greu e de prisos...
Slănină proaspetă 1 kl. cu . , . . — ■— cr.
albesc în măsură însemnată.
» sventată 1 » ■ cu . . . . — — cr. Păcălit. Un oficer, căruia nu-’i plăcea
Brânză nouă 1 kl. cu . . . . . . —;,48 cr. de preoţi ajunge la o masă chiar vis-â-vis
» în burduf cu . . . . . . — '— cr. cu un preot, pe care privindu-1 chioriş, îi
Oue 4 cu ....................... — 10 cr. spune vecinului seu: „Dacă aşi avea vre-un
Pui de găină, părechea cu . . . 30— '50 cr.
fiu bătucit la cap, aşi urma sfatul fie erta-
Ce beau Domnitorii, Intre Domnitorii tului patriarch serbesc şi l’-aşi face popă“.
P iaţa d in D obra.
Europei nici unul nu este care să facă parte Vecinul însă i-a respuns potrivit: „Se
— la 10 Iulie st. n. 1900. —
din vre-o reuniune de temperanţă, căci tutu­ vede, că tatăl d-tale a fost de altă părere“.
Grâu frumos, ferdela de 30 1. cu . — 1*60 cr. rora le place să bea, mai mult sau mai pu­
Secară, ferdela de 0 litre cu . . — 1’20 cr.
Orz, ferdela cu . . . . . . . . — cr. ţin, dar’ de beut beau.
Oves, ferdela de 30 litre cu . . . —60 cr. împăratului Wilhelm al Germaniei îi Com itetul de redacţie:
Cucuruz ferdela de 30 litre cu . . . 1 40 cr. lasă gura apă după berea de Bavaria. Când
Fasolea, ferdela de 30 litre cu , — 1'50 cr. Preşedinte: D r. lo a n M ihu.
Cartofi (grumpene), ferdela cu . . . —50 cr. mănâncă, totdeauna bea bere de aceasta. Nu Membrii: Dr. St. Erdelyi, loan Mihain
Vin nou, litrul cu . . . . . . —•— cr. se fereşte însă nici de vin bun. Excepţiune Daniil David şi Constantin Haicu.
Mere, ferdela c u ........................... ...— •— cr, face numai faţă cu şampania, pe care nu o
Nuci, ferdela c u ........................... . —'— cr. sufere pe masa sa, de cât numai cu ocasiunea
Caren de vită, 1 klgram cu . . . —40 cr. Proprietar - editor: loAN MlHAIU
serbărilor de Curte. De mâncat mănâncă cât
» » porc. » - » cu . . . — 36 cr.
Slăină proaspetă 1 kl. cu . . . . —60 cr. tretsprăzece, aşa că e renumit pentru apeti­ Redactor respuns. : Io an M oţa
Slănină sventată 1 kl. cu . . . . — 70 cr. tul ce ’l are. Iubeşte însă mâncările simple,
Brânza, nouă 1 kl. cu . . . . . . . 50 cr. şi când nu are oaspeţi, masa lui nu e mai
» în burduf cu . . . . . . —•—- cr. bogată de cât a unui cetăţean de rînd în
Ouă, 1 oue c u ................................ . . 01 cr. stare mai bunişoară.
Pui de găină părechea cu . . . 30—40 cr. Postul de
La curtea rusească este din vechime
în us bucătăria francesă. Ţarul Nicolae II adjunct notarial
F e l u r i t e P o v e ţ e trăeşte numai cu vinuri de Bordeaux şi cu
împreunat cu s a l a r de 30 c o r o a n e
şampanie francesă. Alte beuturi spirtuoase nu
Unt proaspet. poate suferi. De altmintrelea el duce o viaţă la l u n ă şi c o s t u 1, se poate ocupa
O foaie din Bucureşti dă următorul cumpătată, atât în mâncare cât şi beutură. la subscrisul cu ziua de 14 Aug. a. c.
Sfat, după care am putea păstra untul proas­ Despre Regina Angliei s’a spus mult
Bo z e ş , p. u. Algyogy.
pet vreme îndelungată. că-’i place să bea cele mai tari beuturi spir­
Speli untul bine-bine în apă proaspătă tuoase. Dar’ gurile rele zic ce vor; adevărul
şi curată, apoi îl ştergi de apă şi îl aşezi în e că şi ea, ca cele mai multe dame engleze, Candin Cristeâ
borcane de sticlă (glăji cu gât larg) ori de înainte de culcare ia un păhar de »whisky« 1_2 not. cercual.
pământ. Borcanele le umplem aşa de bine sau »brandy< şi la prânz de asemenea. Alte