Page 2 - Bunul_Econom_1900_28
P. 2

Pag-  2                         _______             BUNUL  ECONOM                                                     Nr.  28

         membri  decât  luând  şi  streini  din  loc  în  bucatele  secerate  deja,  cât  şi  în  cele  află­  Viile  sufer  în  urma  timpului  ce  le-a
                                                     toare  în  holde.  îndeosebi  furtuna  din  7  Iu­  atins.  Erau  nădejdi  bune,  dar’  acelea  scad
         şi  din  afară,  ne  strigau:  din  afară  de
                                                     lie  va  rămânea  însemnată  în  istoria  econo­  acum  în  urma  ploilor  şi  a  peronosporei,
         Orăştie  se  nu  mai  fie  nimenea  primit,
                                                     miei  ţerii,  căci  în  această  zi,  aproape  în   şi  a  doua  stropire  a  lor  a  fost  întârziată
         ba  şi  din  Orăştie  noi  se  fim  primiţi
                                                     două  treimi  (2/s)  a  ţerii  a  făcut  pustiiri   prin  timpul  rău.
         înaintea  altora.                           asupra  ţarinelor.  Au  urmat  apoi  ploi  de  zile   Poamele  numai  în  rari  locuri  sunt  de
              După  doi  ani  de  zile  aşteptătorii   întregi,  cu  eşiri  de  ape  şi  răcirea  aerului,   dai  Doamne.  Nădejd le  frumoase  au fost  scu­
         la  uşa  Reuniunii  pentru  a  li-se  face   care  în  unele  locuri  a  provocat  brumă  (deşi  turate  de  pe  pomi,  ba  icî-colo  pomii  înşişi
                                                     fără  a  pricinuî  şi  ea  stricăciuni),  ear’  în  co­  au  fost  rău  stricaţi  de  furtuni.
         loc,  era  aşa  mare,  că  noi  a  trebuit  se
                                                     mitatele  Vaş  şi  Zala  timpul  s’a  răcit  până   Cuprinzând  la  olaltă  miezul  rapoartelor
         ne gândim  cum se ne lărgim  casa ca se-’i
                                                     la  0°,  adecă  până  la  îngheţarea  apei.  economice  găsim că:  prevederile  roadei  câm-
         cuprindem  pe  toţi.  Şi  am  zis  aşa:  Pri­                                          pilor  nu  sunt  nici  acum  chiar  rele.  dar’  în
                                                          In  bucatele  de  toamnă  e  pe  multe  lo­
         mim  până  la  600  de  membri,  dar’      curi  paguba  mare,  atât  în  cătăţimea  lor  cât   asămănare  numai  cu  apropiatul  trecut,  atât
         pentru  a  nu  le  veni  prea  des  plăţile,   şi  în  calitate  (bunătate).  In ţinuturi  mai  vâra-   bucatele  de  toamnă  cât  şi  de  primăvară,
         îi  împărţim  în  doue  tabere  (secţiuni,  tece  se  începuse  secerişul  şi  el  a  fost  brusc   sunt  mai  slabe,  ear’  dacă  vremea  nu  le  va
         despărţeminte),  una  membri  dela  Nr.  1   împedecat.  Ce  s’a  fost  adunat,  a  fost  aşa   ajuta,  apoi  nici  gradul  de  azi  al  aşteptărilor
                                                     umplut  de  apă,  că  oamenii  trebue  să  chel­  nu  se  va  putea  susţinea.
         până la  300, şi  a  doua  dela  300 până la
                                                    tuiască  zile  de  zile  pentru  uscarea  de  nou
         600.  De  moare  un  membru  cu  numerul                                                    In  România  lucrurile  stau  cu  totul
                                                    a  snopilor.
         mai  mic  ca  300,  plătesc  cei  30  cr,                                              altfel.  „Amicul  Agricultorului*'  dela  1/14  Iu­
                                                          Grâul  de  toamnă  şi  de  primăvară  fu­
         ajutor  numai  cei  din  secţia  I,  ear’  de   sese  în  1895  sămânat  (după  statistica  făcută   lie  scrie:
         va  muri  unul  dela  numerul  300  încolo,   a*und  peste  toată  ţeara)  5,515 000  jugăre   O  bună  ploaie  generală  a  căzut  peste
                                                                                                aproape  tot  teritorul  României.  Intr’o  parte
         plătesc  câte  30  cr.  numai  cei  din  secţia   catastrale:  în  anul  de  faţă  încă  a  fost  sămă-
                                                                                                a ţerii  de  sus a  căzut  mai  puţină  ploaie.  Nu­
         II.  De  altfel  e  aceeaşi Reuniune,  aceeaşi   nat  pe  atâta.  După  dările  cu  socoteala  a  ra­  mai  în  Dobrogea,  principalmente  în  judeţul
                                                    portorilor  economici,  grâul  va  fi  ăstan  mij­
         conducere,  aceeaşi  cassă,  tot.  Şi  aşa                                             Constanţa  se  mai  simte  nevoe  de  ploaie.
                                                    lociu  şi  sub  mijlociu,  ear’  ca  calitate  (bună­
         dela  Anul-Nou al  anului  de  faţă  încoace,                                               Cu  toate-că  ploaia a  căzut la  câmp  toc­
                                                    tate),  va  fi  mijlociu  şi  bun.  Se  va  recolta
         Reuniunea  noastră  lucrează  cu  graniţe                                              mai  în  toiul  secerii  grâului,  totuşi,  fără  se
                                                    cam  37  milioane: măji  metrice  de  grâu,  (faţă
         lărgite,  cu  două  despărţdminte  de  câte   de  381/2  mii.  din  anul  trecut).     strice  grâului,  a făcut  un bine  nespus  porum­
                                                                                                bului  (cucuruzuluij  mai puţin  desvoltat,  folo­
         300,  de  tot  cu  600  membri, şi  şi  acum    Dintre  ţinuturile  locuite  de  Români   sind tot aşa de  bine şi portimbului  mai  înain­
         avem  30— 40  cari în  toată  bună  vremea   roada  grâului  atinge  media  nădăjduită  peste   tat  în  vegetaţmne.
         aşteaptă  la uşe,  doară  moare un membru,   ţeara  întreagă  de  6'61  măji  metr.  pe  jugăr,   In  ţara  de  sus  se  urmează  cu  treeratul
                                                    deci  roadă  destul  de  bună,  în  comitatele:
         ca  se  între  ei.  Şi  sunt  toţi  foarte  mul-                                       rapiţei  de  Belgia  (Colza),  (a  câmp  secerea
                                                    Bihor,  Cenad,  Caraş-Severin,  Timiş,  Torontal,
         ţâmiţi.  Oameni  seraci,  cari  altfel  n’ar                                           grâului  e  aproape  terminată  şi  ogoarele  se
                                                    Alba-interioară,  Braşov,  Cic, Făgăraş,  Târnava
         fi  avut  cu  ce  fi  îngropaţi  şi  lăsau  în   şi  Sibiiu,  —  ear’  sub  această  medie, cu  5— 6   fac  cu  multă  activitate.
                                                                                                     Eată  situaţiunea  agricolă  la  începutul
         glod  de  datorie  seraca  lor  familie,  fiind   măji  metrice  pe  jugăr,  în  comitatele:  Mara­  lunei  Iulie  din  anul  curent.
        membri  la  Reuniunea  de înmormântare,     mureş,  Săbolci,  Sătmar,  Selagiu,  Arad,  Bis-
                                                                                                     Recolta  anului  acesta  ne-a  răsplătit  de
        sunt  îngropaţi  cu  cinste,  mulţi  cu     triţa-Năsâud, Treiscaune, Hunedoara, Ternava-   lipsa  câtor-va  ani  din  urmă.  Rapiţa  şi  grâul
                                                    mică,  Cluj,  Turda,  Turda-Arieş  şi  Odorhei.
        amândoi  preoţii,  şi  pot  plăti  la  preoţi,                                          au  produs  bine,  şipreţurile  au  fost  şi  sunt
                                                         Secara,  dacă  nu  o  vor  strica  vremile,
        la  măsar,  la  boltaş,  la  clopote,  tot-tot,                                         bune.
                                                    dă  10  milioane  m.  m.  (cam  5-6  m.  m.  de
        şi  le  mai  şi  remâne  ceva,  prin  ce  le  e                                              Prevederile  recoltei  porumbului  şi  altor
                                                    jugăr),  faţă  de  12  mii.  de  anul  trecut.  văratice  sunt  bune.  E  aproape  sigur  că  se
        mult  alinată  durerea  morţii  ce  i-a  ajuns.
                                                          Orzul  de  toamnă  a  fost  recoltat  în   va  mai  îmbunătăţi  si  so arte a  ţe vanului1'.
        Şi  şi  fondul  Reuniunii  creşte  frumos.
                                                    bună  vreme,  a  dat  rod  mulţumitor,  dar’  cel
                                   Ioan  M oţa      de  toamnă  nu  promite  mult.  Va  da  11  mi­
                                                    lioane  de  m.  m.  faţă  de  13  de  anul  trecut.  După  comasare.
                                                         Ovesul  a  suferit  şi  el  mult,  va  da  cam   VIII.  Socotelile  de  peste  an.
              Roada  câmpurilor.                    6T6  m.  de  juger,  de  tot  10  milioane  m.  m.   Purtarea  socotelilor  despre  intra­
                                                    faţă  de  aprope  12  de  anul  trecut.
                                                                                                tele  şi  eşitele  de  peste  an,  calculate  în
              Se  dovedeşte  şi  prin  darea  de  samă    Cucuruzele  se  desvoaltă  norocos;  pe
                                                                                                bani,  nu  se  obicînueşte  în  economia
        pe  care  o  publică  ministrul  de  agricultură   ele  le-au  ajutat  ploile  căzute  peste  tot  locul.
        pe  temeiul  ştirilor  primite  dela  raportorii   Spicele  au  ieşit,  ba  pe  alocurea  şi  rodul  se   plugarilor  noştri.  Şi  înse  bun  lucru  e,
        sei  economici  din  ţearâ,  că  timpul  rece,   iveşte.  Şi  pe  unde  a  fost  culcat  la  pământ  se  ştii  la  sfîşitul  anului,  ce ai  economisit
        ploios  şi  viforos  ce  l’au  adus  întâiele  zile  a   de  furtuni,  se  crede  în  scularea  şi  îndrepta­  sau  ce  ai  perdut.
        lui  Iulie,  a  făcut  pretutindenea  pagube  eco­  rea  lui.                                In  scopul  acesta  n’ai  decât  s£
        nomilor.  Nădejdile  bune ce  se legau  de. roada   Grumpenele peste  tot  locul  să  desvoaltă   însemnezi  pentru  fiecare  ram  de cultură
        anului  acestuia,  sunt  după  sburlirile  lui  Iu­  trumos.
                                                                                                atât  eşitele cât şi intratele. Suma  eşitelor
        lie  încoace,  tot  mai  slabe,  şi  peste  tot  socotit   Grădinele  de  legumi,  priindu-le  ploile
        roada  anului  de  faţă  va  fi  mai  slabă  ca   zilelor  de  cari  vorbim,  sunt  frumoasă  peste   sunt  cheltuelile,  suma  intratelor  este
        cea  a  anului, trecut.                     tot  locul.                                 venitul  brut.  Asemenarea cheltuelilor  cu
             îndeosebi  scoate  la  iveală  raportul  mi­  ■  Cânepa  şi  inul  sunt  în  stare  mulţumi­  venitul  brut  dă  venitul  net.  Dacă  veni­
        nisterial,  că:                             toare.                                      tul  brut  e  mai  mare  decât  cheltuelile,
             întâia  treime  a  lunei Iulie  (dela  1  până   Tăbacul  (tutunul)  a  fost  stricat  rău   eşti  în  —  dobândă;  dacă  dimpotrivă
        prin  10),  a  domnit  peste  toată  ţeara  vreme   de  furtuni.                        cheltuelile  sunt  mai  mari  decât  venitul
        nepriincioasă  ţarinelor : 1a  început  căldură   Napii  de  nutreţ  şi  de  zăhar,  pe  unde
        arzătoare  vre-o  4  zile,  apoi  furtuni  din  samă   s’au  lucrat  la  timp,  sunt  frumoşi.  brut,  eşti  în  —-  pagubă. •
        afară  mari,  icî-colea  ruperi  de  nori,  cari  a.u   Păs tăioase le  sunt  peste  tot  locul  fru­  Şi  nu  e  lucru  mare  purtarea  ace­
        pricinuit  în  ţara  întreagă  pagube  uriaşe  atât  moase.                             stor  socoteli.
   1   2   3   4   5   6   7