Page 5 - Bunul_Econom_1900_28

Nr. 28_________' - ' _______ B U N U L ECONOM Pag. 5

în■■ pământul din preajma cireşului. Pă­ China, ear’ ca se cuprindă China întreagă
Ş t i r i d e t o t f e l u l
puşa e de coloare galbină-deschisă. n’ar fi de-ajuns nici un milion de soldaţi!
Mai nou soseşte ştirea, că China a
Omidele de tot Felul trebue stîr-
declarat oficios Rusiei resboiu, — pentru-că Banii noi de hârtie. Din Viena se scrie,
pite pentru a pune stavilă stricăciunii
Rusia e care a păşit mai cu putere mare că nouele bancnote de câte 20 coroane vor
lor. Stîrpirea aceasta se face adunând asupra Chinei din prilegiu! resvrătirilor aces- fi puse în circulaţie pe la mijlocul lui Sep­
toţi de-a-rîndul cu îngrijire cuiburile tora. temvrie, ear’ cele de câte 5 coroane numai
lor şi arzendu-le. după-ce se vor fi retras toate bancnotele de

Precum s’a arătat, sunt multe de = In România s’a făcut schimbare de gu­ câte 10 fl. O! de-ar sosi odată, că ceie de
argint de 5 cor. sunt chiar nepractice.
făcut şi în timpul verii pentru scutirea vern în săptămâna trecută. Guvernul curat
conservator Cu Gr. Cantacuzino în frunte, a
pomilor de omide. De mare trebuinţă Intre România şi Turcia s’a început
simţit că nu poate trece uşor peste starea
este spre acest sfîrşit, ca îndată după- grea economică prin care trece ţeara şi aşa resboiu de vamă. Turcia a pus pe bucatele
ce au căzut frunzele, trunchiul se se a împărţit puterea cu aşa numiţii „junimişti11 şi alte mărfuri române, vămi aşa mari, că e
aproape peste putinţă a mai duce ceva în
ungă de sus până jos cu o materie sau constituţionali, lăsând frânele guvernului
gătită din zamă tare de coji verzi de în manele diui P. Carp, care e ţinut ca mai în Turcia, în schimb şi România a ridicat acum
state a cârmuî cu tărie corabia statului peste vămile pe mărfuri ce vin din Turcia, în
nucă, amestecată cu urină de trei zile asemenea măsură. E „resboiu de vamă11.
apele primejdioase a zilelor acestora.
şi cu zamă de var, mai adăugând pu­ Dar’ o nouă învoială comercială între guver­
Ministerul de pân’acum stătu numai
cioasă pulverisată, funingine şi fiere din conservatori, în noul minister, alcătuit nele celor două ţeri, poate, precum să şi
de vită. Joi şi Vineri, au întrat 4 junimişti şi 4 aşteaptă, se readucă vămile uşoare.
S. conservatori.
Grâul românesc. In priviuţa grâului
românesc (din România) eată cum scrie dl
= Dela Buri ear’ încep a sufla vânturi
C E E N O U reci pentru Anglia. Zilele din urmă a săp­ Aifred Simitsch, Cavaler imperial de Hohen-
ÎN LUMEA MARE? tămânii trecute a sosit ştirea, că Burii ear’ blum din Viena:
au bătut o aripă a armatei engleze, nimicind »Printre Statele balcanice, România are
=: Din China vine ştirea, că toate nădejdile şi prinzând aproape întreg un batalion care întâiul rang în ceea-ce priveşte producerea
grâului. Grâul rom ânesc se arată pe toate
ce le lega lumea de aceea, că Europenii forma acoperementul laturei.
pieţele Europei centrale şi apusene; concu­
aflători în China ar fi fost scăpaţi în amba­ Incuragiaţi de aceasta se scrie că Burii
renţa lui alături de cea a grâului rusesc, a
sade, — au fost nădejdi zadarnice, căci toţi s’au hotărît se-’şi schimbe felul de luptă,
contribuit urnit pe pieţele internaţionale la
streinii ce se refugiaseră între zidurile am­ începând ei se atace pe Englezi, nu numai
scăderea cererei de grâuri ungureşti... In
basadelor, după-ce s’au apărat mult şi eroi- sâ se apere, cum făceau pan’aci. Şi aşa pe
ceşte, au fost ucişi. câmpul de resboiu al Africei încă pare a comerciul cu făinuri de asemeni se întrebuin­
Europenii periţi în oraşul Peking în fi o mişcare mai viuă. ţează în mod deosebit grâul românesc,.*:
acest timp, începând cu nenorocitul Ketteler, Mari griji le face Englezilor vestea, că
La Petroşeni din prilegiul sfinţirii bise­
sunt 6—800 de oameni, Englezi, Americani, lord Roberts, capul armatei engleze, dina­ ricii celei none gr.-or. se arangează un
Ruşi, Francezi, Germani etc, Ear’ răscoala e de­ intea căruia s’au retras aşa de tare Burii de
parte de a apune. Chinezii au prins tot mai luni de zile, — s’ar fi îmbolnăvit greu. Concert împreunat cu joc Duminecă în 22
Iulie în sala hotelului „Wagner11. începutul
mult curagiu. Consulul chinez din San-Fran- Armata engleză mai sufere şi de lipsa
cisco a spus, că acum sunt aşa de încurcate de haine şi încălţăminte. Acolo e acum iarnă la 8 ore seara. Venitul curat e destinat pen­
lucrurile,; că Europa va trebui se trimită şi unii soldaţi sunt siliţi se stee desculţi, şi tru nou edificata biserică. Preţul intrării de
macar 250.000 de soldaţi ca se facă pace in magazinele Angliei sunt departe. familie 3 cor., dă persoană 2 cor,, în ga­
lerie de persoană 1 cor. Suprasolviri se
primesc cu mulţămită şi se vor cuita pe cale
La un semn făcut pe furiş, Luxiţa atunci alunecă pe neaşteptate, şi nu ştiu cum, ziaristica.
plecă, spre a veni cu tava de dulceaţă; o dar’ lunecă drept în palmă la coana Elenca.
adevărată tavă, mare cât o faţă de masă, Stele verzi i-se făcură înaintea ochilor: Concertul îl va da un grup de teologi
ear’ în mijlocul ei, ca o oază rătăcită în îi sărise ţandăra!.. din Sibiiu.
pustiu, o farfurioară şi o linguriţă cu două ' »îşi bate joc de mine, cioflingarul!» se Din ţinutul Caransebeşului se scrie
caise coapte, din care una , cu un sîmbure gândi ea furioasă. că potopul dela 7 Iulie a pricinuit acolo
nespart. Şi, fără se-’i dea timp sâ mai spue uriaşe pagube: apelă rîurilor Timişul şi Ber-
A, blăstămat sîmbure! ceva, îl luă repede: zova ieşind au coperit şi spălat hotare întregi,
Sărmanul Popescu avu o clipă de — Ce e asta, musiu? îndeosebi însă mare pustiire au făcut între
încurcătură groaznică: miserabilul de sîmbure — .. Sîmbure I răspunse el, zăpăcit Remetea Poganici până la Duleu, unde livezi
isbutise se i-se strecoare în gură, odată Cu peste măsură.. Şi, simţi ndu-se mai mult de­ şi sămănături âu fost spălate de tot.
caisa.. Să-’l scoată? N’ar fi făcut-o, pentru cât învins, de ruşine şi da teamă, căci ochii
toată lumea. Doar’ „nu se cuvine11. . Să-’l coanei Elenchii străluciau ca la o leoaică, se Din Hunedoara se scrie, că pe 17 Iulie
înghită ? Nu putea... Se hotărî să-’l ţie dâră repezi afară şi plecă plouat. n. au fost citaţi - la căpitănia oraşului toţi
în gură. Coana Elenca deschise atunci uşa, câţi au petrecut în 17 Iunie în societatea
De acum, visita i-se păru chin adevărat: asvîrli cu sîmburele după el, şi îi zise numai tinerilor universitari Scurtu, Steer şi Novaco-
Vorbea pe înecate şi muta sîmburele cu limba, atât: vici mersi acolo după pretractarea dela Deva
când la dreapta, când la stânga. — Păcat de jubenul teu şi păcat că în societatea mai multor domni şi dame dela
In sfîrişt se hotărî să plece. mai eşti la gară, mojiculel... Deva, — şi au fost luaţi la întrebări pentru-
—- Mi-a părut bine de cunoştinţă... Ve Ioau A , Basarabescu. că prin primirea ce au făcut tinerilor numiţi
salut! ar fi făcut demonstraţii naţionale. Cei citaţi
Dete întâi mâna Luxiţei, care tot tim­ din Hunedoara sunt domnii Nicolau Macrea,
— Nici un meşteşug nu este rău, ci
pul, îl frământase cu coada ochiului. Apoi se Constantin Dima, Albert Şuster, Simeon
oamenii sunt răi!
aplecă să sărute mâna coanei Elenchii. Cisteian, George Pop şi Nicolae Popescu.
—• Fii tată celor buni, şi biciu celor răi 1
Afurisitul de sîmbure însă, tocmai