Page 6 - Bunul_Econom_1900_28

Pag- 6 ________ ' . BUNUL ECONOM Nr. 28
In contra emigrărilor. Ministrul de in­ j gimnasiului şi care, deşi încunjurat de o jucate de 16 soldaţi în costum naţional româ­
terne Coloman Szell a provocat pe toate au­ familie număroaşă, renunţa timp de 10 ani nesc, apoi nu mai puţin frumoasele cântece
torităţile municipale şi comitatense să urmă­ la banii sei de cuartir, ca paroch, în favorul poporale româneşti, plină de adevărată poesieP
rească cu atenţiune uneltirile agenţilor pen­ nouelor scoale centrale.
tru emigrări, cari amăgesc poporul să-’şi
părăsească ţearâ şi să meargă în străinătate, La Abrud. La Programul festivităţilor, Convocare.
ceea-ce ei fac numai pentru-ca si primească cari se vor aranja cu ocasiunea adunării Despărţământul VII. Haţeg al »Asocia-
plăţi grase dela societăţile de naviga- generale a „Societăţii pentru fond de teatru ţiunii pentru literatura şi cultura poporului
ţiune. Circulara ministrului îndrumează pe român11, ce se va ţinea în Abrud, Duminecă român* îşi va ţinea adunarea sa generală or­
autorităţi să trimită din când în când rapoarte la 9 (22) Iulie a. c şi zilele următoare, s’au dinară, Duminecă la 5 August st. n. a. c. în
despre căuşele, cari determină pe locuitorii mai adaus următoarele punCte.
biserica gr.-cat. din opidul Haţeg la 3 ore-
din"diferitele ţinuturi a-'şi părăsi vatra, pre­ 1 1) In locul petrecerii poporale, care
p. m. cu următorul
cum şi asupra mijloacelor prin cari s’ar avea să se ţină în 9 (22) d. a. Ia 4 ore în
P r o g r a m :
putea împedeca emigrările. grădina publică din Abrud, se va ţinea în
1. Deschiderea adunării prin preşedinte-
aceeaşi zi seară în hotelul „Detunata11 un
2. Raportul biroului prin secretar. 3. Rapor­
Exposiţia română la Paris începe a-şi concert. Ia care vor debuta artistul nostru tul cassarului despre starea cassei. 4. Ra­
da roadele. Un mare număr de case mari dl George Dima cu corul seu mixt, apoi portul bibliotecarului. 5. Exmiterea alor 3
de negoţ franceze, belgiene şi engleze, cari artistele noastre Adelina Piso, Valeria Pop comisiuni de 3 inşi pentru censurarea rapor­
tului făcut de Secretar, cassar ş: bibliotecar.
au putut să judece productele române văzute şi Virginia Gali şi compositorul nostru de
6. Exmiterea unei comisiuni pentru înscrie­
In exposiţie, s’au arătat doritoare de a întră frumos renume G. Şorban.
rea de membri noi şi încassarea taxelor-
în legături de afaceri cu case româneşti, mai 2) In a 2-a zi a adunării generale, 7. Eventuale disertaţiuni ce sunt a se înainta
ales pentru lemne, petroleu, făină, vinuri adecă în 10 (23), parastasul pentru memoria directorului cu cel puţin 24 ore înainte de-
şi ţuică. membrilor răposaţi ai societăţii se va ce­ adunare. 8. Rapoartele comisiunilor exmise.
9. Staverirea budgetului pe anul 1901. 10.
lebra în biserica gr.-cat, din loc. Alegerea alor 2 delegaţi la adunarea gene­
In atenţiunea candidaţilor de notari.
3) In locul piesei teatrale „Trei pă­ rală ordinară. 11. Eventuale propuneri, ve­
Cei-ce voesc să îmbrăţişeze cariera de notari
lării de dame“ se va juca piesa „Gărgăunii rificarea protocolului şi închiderea adunării.
comunali sau cercuali să ţie seamă, că după
dragostei11 de Iosif Vulcan. , "" La această adunare sunt invitaţi cu
noua lege, care va întră în vigoare la 1 stimă toţi membrii din despărţământ cum şi
Septemvrie a. c., se pretinde dela fiecare alţi binevoitori şi spriginitori ai culturii române.
La „Grâniţeml11 în Dobra e de ocupat
aspirant de notar se aibă 8 clase gininasiale, Din şedinţa comitetului cercual al des­
postul de contabil, cu 1200 coroane şi
pentru a putea fi primit la cursul administrativ părţământului VII. al »Asociaţiunii«, ţinută:
tantiema statuară. Terminul de concurs 15 în Haţeg, la 15 Iulie 1900,
de un an. Legea acoardă însă şi absolvenţi­
lor de 6 clase gimnasiale, pe cari îi află August. Nicolau Ne stor, Dr, Suciu,
până la 1 Septemvrie în praxă notarială, directorul desp. secretarul desp-
Moarte. Ana Dăian n. Totoian, soţia
dreptul de a se putea înscrie la cursul de
Dlui Dr. E. Dăian, fost director al ziarului
învăţământ administrativ.
„Tribuna11 din Sibiiu, a răposat la Chiştălău Pretul bucatelor.
lângă Alba-Iulia în 17 Iulie n , lăsând după
0 frumoasă manifestare de recunoştinţă.
sine doi copii minoreni. D-zeu s’o odichnească.
Joi în săptămâna trecută, scrie „Gaz. Trans.“ P iaţa d in llondol.
cu prilejul sărbării iubilare a gimnasiului — la 14 Iuue 1900. —
Câţi elevi au cercetat gimnasiul din
român din Braşov, s’a făcut o frumoasă Grâu frumos, ferd. de 30 1, cu . . l -60-— cr.
Blaj.. Din „Programa gimnasiului superior
manifestaţie de recunoştinţă unuia din cei Săcară, ferdela cu . . . . . . . —•— cr.„
gr.-cat. din Blaj11 pe anul şcolar 1899/900, Orz ferdela cu . . . . . . . . . —•— cr
mai meritaţi bărbaţi ai noştri, care a contri­
titlul VI, să vede că numărul elevilor, cari Oves, ferdela de 30 litre cu . . . . —-*70 cr-
buit din toate puterile sale la înfiinţarea şi
au cercetat anul acesta vechiul gimnasiu Cucuruz, ferdela de 30 litre cu . . l-50 — cr.
la susţinerea şcoalelor centrale române din român din Blaj, a fost de 446. După naţiona­ Fasolea, ferdela de 30 litre cu . . 210 -— cr.
Braşov, venerabilului protopop Ioan Petric, Cartofi (grumpene) ferdela cu . . l-05 -— cr.
litate au fost: Români 441, ceialalţi Maghiari,
singurul dintre vechii profesori şi întemeietori Vin nou, litrul cu . . . . . , . —•— cr.
Germani şi Israeliţi. După localitate: din Mere ferdela cu . . . . . . . . —•— cr.
ai acestor scoale, care se mai află încă în.
Blaj 29, Alba-inf. 127, din alte comitate 294, Nuci, ferd. cu ......................... . . —•— cr.
vieaţă.
din România 4. S’au supus la examenul de Carne de vită, 1 klgram cu . . . —-4Q cr.
După terminarea înălţătoarei sărbări maturitate 18 inşi, dintre cari au eşit: 3 » » porc, » » cu . . , . — cr.
iubilare, corpul profesoral, membrii Eforiei maturi cu eminenţă, 7 maturi cu bine, maturi 8, Slăină proaspetă 1 kl. cu . . . . . -—‘— cr.
. . .
»
sventată
» cu
»
.
şcolare şi mai mulţi alţi fruntaşi români] se adecă n’a căzut nici unul. Gimnasiul a întrat Brânza, nouă 1 kl. cu . . . . . . —-— cri , — 96 cr.
concentrară în cancelaria profesorală, unde în anul al 146-lea al existenţei şcoalelor din Brânză în burduf cu . . . . . . . —•— cr-
dl director gimnasial V. Oniţiu în câteva Oue, 8 cu . . ......................... . . . 10 cr.
Blaj.
călduroase cuvinte relevă meritele veteranului Pui de găină părechea cu . . . 25—-50 cr,
protopop, care din anul 1838 lucră fără pre­ Jocurile fi poesiile rom âneşti
get pentru înaintarea poporului nostru şi lăudate de strein i nepărtinitori. P ia ţa d in A lba-lulia.
îndeosebi a şcoalei şi a bisericii, servind încă ,,Reichschwehri' e loaia oficioasă a armatei. — la 17 Iunie 1900 —
şi astăzi atât celor bătrâni, cât şi celor ti­ Apare în Viena şi publică numai ştiri din Grâu frumos ferd. de 20 1. cu . . I -— cr.
neri ca un model de activitate şi de con- cercurile armatei. Şi seriosul „Reichswehr11 Sâcara ferdela cu . . . . . . . - -75 cr.
ştienţiositate în purtarea oficiului seu. scrie de curând o dare de samă despre Orz ferdela c u .................. .... . •. . — -— cr.
La vorbirea dlui director Oniţiu venera­ frumoasele sărbări pe-care regimentul de Ovăs ferdela cu . . . . . . . . —;45 cr..
Cucuruz ferdela cu . . . . . . . —-85 cr.
bilul protop-răspunse adânc mişcat, dorind infantarie Nr. 43 le-a sărbat la 23 Iunie
Fasolea ferdela cu . . . . . , . — 90 cr.
celor-ce-T felicitau, ca şi dînşii se poată întru pomenirea bravurelor dela Custozza. Grumpene noue ferdela cu . . . . — -50 cr.
ajunge vîrsta patriarchală a dînsului. Urări Descriind sărbarea şi schiţând vorbirile ce Vin nou feria cu . . . . . . . . — ■— cr.
puternice de: Să trăiască! acoperirâ cuvintele s’au ţinut, „Reichswehr11 încfiee cu cuvintele: Mere ferdela cu . . . . . . . . —-50 cr.
Nuci ferdela cu . . . . . . , . .-—-— cr.
meritatului bătrân, care în timp de iarnă „După amiazi au urmat, în faţa unui
Carne de vită 1 klgr. cu . . . . . — *48 cr..
merse împreună cu răposatul N. Măciucă în număros public adunat, jocurile festive ale
» » porc 1 » cu . . . . . — "50 cr...
pădurile de deasupra Râşnovului, ca să aleagă soldaţilor. Un deosebit interes deşteptară jocu­ Slănină proaspetă 1 kl. eu . . . . — cr.
lemnele de brad trebuincioase pentru clădirea rile naţionale româneşti „CăluşeruN şi „Bătuta“ » sventată 1 » Cu . . — •— cr.