Page 7 - Bunul_Econom_1900_28
P. 7

Nr.  28                                              BU NUL  ECONOM                                                   Pag-  7


      Brânză  nouă  1  kl.  cu  .  .  .  . . .   — 24  cr.  cetitorii  noştri  sîrguincioşi  cari  ar  şti  şi  ei   —  Numai  cât, să  am  iertare  Măria  Ta,
          »   în  burduf  cu  .  .  .  .  ...  .. — —  cr.  vre-un  alt  mijloc, şă binevoiască a  ni-’l  spune  banii  totuşi  nu-’ţ poate  fura  nime,  pentru-că
      Ouă  5  cu   .  .  . . .   .  .  .  .   . — 10  cr.  şi-’l  vom  publica  şi  pe  acela.
      Pui  de  găină,  părechea  cu  .  .  . 30—'50   cr.                                     nu-’s  în  ladă.  Pe  păzitorii  ăia  doi  ’i-am  pus
                                                                                             numai,  ca  să  creadă  lumea,  că  acolo îm ladă
                P ia ţa   din,  B istriţa.             întrebarea  ij.  Am  pus  şi  eu  trifoiu,  în   se  află  banii  şi  să  nu-’i  caute  în  alte  părţi.
                  —da  13  Iulie  1900.  —        urma  stăruinţelor  Reuniunii  dvoastre  econo­                 *
      •Grâu  frumos,  fer.  de  20  lit.  .  fl.  1T0  mice,  şi  sunt  foarte  mulţumit de el,  s’a  tăcut   0  împuşcătură  renumită.  In  anul  1796
      Săcaiă  ferdelă  cu  .  .  .  .  . .  fl.  —'70  frumos,  am  de  pe  loc  nutreţ  îndoit  atâta  era  în  marş  un  despărţământ  de  soldaţi  ruşi
      Oves,  ferdela  Cu   . , .   .  >  . .  fl.  —•72  cât  dacă  îl lăsam cu iarbă-  Dar’ vă  rog  sâ-’mi   spre  Cracovia,  ca  să  ocupe  această  cetate,
      Orz,  ferdela cu  . . .   .  .  . .  fl.  ‘—•52  răspundeţi  e de consult se cerc să  fac sămânţă   pe  atunci  slabă  şi  rău  păzită.  După  vechiul
      Cucuruz,  ferdela de  20 litre  . .  fl.  —•90  din  el,  şi  când  si  cum,  sau  să-’l  folosesc   obiceiu,  între  ziduri  şi  prin  turnurile  cefăţei
       Fasolea,  ferdela  »  »  »  .  fl.  —•80                                              şedeau  felurite  corporaţiuni  de  meseriaşi.
      Cartofi  (grumpile) fer. de 20 1. •  fl.  —•50  numai  de  nutreţ?  Având  sămânţă',  unde  să   Cele  trei  bastioane  (turnuri)  din  afară,  Cari
      Vin  nou,  litrul  cu  .  .  .  . .  . .  fl-  ■ —'•—  poate  vinde ?                   se  mai  pot  vedea  până  în  ziua  de  azi,  erau
      Mere,  ferdela  de  30 litre  .  ~. .  fl.  —•80                         V.  S.  în  />’.  ocupate  de  societatea  Lunarilor  şi  pasaman-
      Nuci,  ferdela  de  30  litre  .  . .  fl.  —•—                                         terilor,  cari  cu  armele  lor  vechi  ţineau  pază
      Carne  de  vită  1  kl.  .  .  .  . .  fl.  —•40  RSspims.  Precum  Înţelegem,  trifoiul   sub  comanda bătrânului  măestru Casjmir Ora-
         »   »  porc  1  kl.  .  .  .  . .  fl.  —•45  dtale  e  în  anul  întâi sămănat.  Din  anul  întâi   szewicz.
      Slănină  proaspetă  1  kl.  cu  . .  fl.  —•45  la  nici  un  cas  nu  ţi-să  recomandă  să  cerci   Intr’o  zi,  generalul  rus  Panin,  cu  înalta
      Slănină  svântată  1  klgrm  cu .  fl.  —•70  şi  nici  nu  ai  putea  face  sămânţă.  Cei  mai   lui  suită,  îmbrăcaţi  toţi  în  uniformele  cele
      Brânza  nouă  1  kl.  .  .  .  .  . ■'.■'fl.  -—•—  mulţi  cultivă  trifoiul ca nutreţ, dându-’l  vitelor   mai  frumoase,  străbătu  până  la  1200  paşi
      Ouă,  8 cu  .  .  .  . . .   .  .  .   f l .  —■10                                      spre  zidurile  cetăţei  pentru  recunoaşterea
      Put  de  găină  părechea  cu  .   f l .  —•60  în  stare  proaspătă,  şi  bine  e  să  nu-’l  dăm   terenului.
                                                  curat,  ci  amestecat  cu  pae.  Poate  fi  însă   «Aha! Pasărea aceasta aşi  voi să  o  am»,
            Poame  sunt  foarte  puţine,  din  causa
                                                  şi  uscat,  precum  s’a  descris  în  foaia  noastră.   strigă  Oraszevicz  şi  întinse  mâna după  armă.
      frigului  celui  mare  din  luna  Maiu.
                                                  La  uscat  să  ţinem  minte  mai  ales un  lucru:   «Pagubă  de  praful  stricat  pe  nimic;
            Spicoasele  (grâu,  săcara,  oves,)  sunt                                         observa  un  cetăţian,  «aşa  departe  nu  bate
                                                  după-ce  s’a  uscat  bine  pe  capre  în  câmp,
       frumuşele,  numai cam mici.  Cucuruzul e foarte   se  nu-’l  ducem  acasă  pe  căldură  că  toate-’i   nici  o  puşcă,  sau  numai  una  de  aceea,  în
      frumos.  Fân  va  fi  mult.                                                             care  ai putea pune uşor nişte  gloanţe cât nuca
                                                  scuturăm  foile  şi  florile,  ci  se-’i  ducem  pe   de  mari».
                                                  răcorite  dimineţii  ori  serii.                 Intr’acestea  Oraszevicz  îşi  rupse  de  pe
            F e l u r i t e    P o v e ţ e             De  sămânţă să  alegi  numai  trifoiu  din   haină  un  bumb  de  argint,  rotund,  plin,  de
                                                                                              mărimea  unui  ou  de  porumb,  îl  pusă  în
                                                  anul  al  doilea  ori  al  treilea,  şi  anume  de cel
                                                                                              puşcă  şi  ţinti.  Bubuitura  avu  noroc.  Numai
                                                  crescut  frumos şi curat de buruieni,  şi  anume
                   Curăţirea  ruginei.                                                        decât văzură pe generalul Panin resturnându-se
            Dacă  ni-au  ruginit  cuţitele  sau furcuţele   din  a doua cositură. întâi  îl cosim  şi-’l folosim   de  pe  cal.  O  nespusă frică  cuprinse  pe  Ruşi
                                                  la  vite,  ear’  cositură  a  doua  o  lăsăm  să   şi  toţi  să  împrăştiarâ.
      şi  voim  să  le  facem  ca  nouă  de  curate,  să le
                                                  crească  frumos, şi în ajunul coacerei  îl  cosim,   Trupul  mort  a  lui  Panin  a  fost  înmor­
      ungem  cu  oleiu  de  sămânţă  de  mac  şi  să  le                                      mântat  cu  pompă  militară  în  locul  unde  a
      lăsăm  aşa  unse  2  zile.  După  aceea  să  le   că  de-’l  vom  lăsa  să se  răscoacă,  să  scutură;   căzut.  O  cruce  simplă  de  piatră  a  arătat
      frecăm  bine-bine  cu  praf  de  var  nestins  şi   îl  uscăm  ca  de  obiceiu  şi-'l  îmblătim.  Dacă   sute  de  ani  de-arândul  locul  unde  şi-a  aflat
                                                  vremea  te-a  favorisat  şi  locul  de  nu  ţi-a dat
      ne  vom  ajunge  scopul.  E  bun  şi  petroleul.                                        moartea unul dintre cei mai mari generali  ruşi.
      Ungem  locul  petat  de  rugină,  cu  petroleu, şi   burueni,  apoi,  în  anul  viitor,  poţi  cerca  să   In  anul  1896  guvernul  rusesc  a  dus
      petroleul  înmoaie  cum  am  zice  rugina  şi  o   faci  sămânţă,  că  e  bine  plătită  la  toţi  negu­  în  patrie  cu  mare  cere.monie  osemintele  dis­
      putem  după  o  zi  chiar,  curăţi  uşor.   ţătorii  de  sămânţă  din  oraşe,  chiar  aici  în   tinsului  general.
                                                  Orăştie  încă o poţi vinde negreşit.             La  cercetarea  scheletului  s’a  aflat  în
                          - *                                                                 lăuntrul  căpăţinei  bumbul de  argint,  întocmai
              Un  bun  nutreţ  pentru  găini.                                                 ca  cel amintit.  Prin  aceasta  fapta  lui  Orasze­
            Mult  păţiţii  Englezi  au  aflat  folosul  şi                                    vicz  a  fost  pe  deplin  adeverită.  El  fusese
      la  o  plantă  pe  care  noi  pe  aici  o  nesocotim:   l l l f i l » !                 distins  de  cătrş  magistratul oraşului  Cracovia
                                                                                              prin  o  diplomă,  care  încă  până  azi  să  păs­
      la  floarea  soarelui.  Ei  pun foarte multă  floarea                                   trează  în  ramă  de  urmaşii  lui.
      soarelui şi sămânţa ei o dau găin ilor,  care  hră­  Viclenia  birăului.  îutr’o  comună  româ­  Tot  acolo  să  mai  poate   vedea  şi
      nite  cu ea, cresc, să îngraşe şi ouă cu mult  mai   nească  s’a  întâmplat  nu de mult,  că represen-   arma  cu  care  a  omorît  pe  generalul  Panin.
      spornic  ca  de  obiceiu,  ba  şi  penele  le  cresc   tanţa  comunală  a  hotărit  să  vândă  pădurile   Aşa  să  apărau  în  vechime  cetăţile.  Tot
      mai  lucii,  mai  frumoase.                 comunei.  La  vânzare  comuna  a  căpătat  pe   omul  era  ostaş 1
                                                  ele  36 000  de  cor.  Sfatul  satului  însă,  până
                                                  a  cumpăra  altă  moşie  cu  banii,  nu  a  depus        Posta  Redacţiei'.
          întrebări                               banii  la  vr’o  cassă  de  păstrare,  unde  să  fie

                      şi                          siguri,  ci  a  hotărit  se-’i lase  în grija primăriei.   Dlui  X.  în  Petroşeni.  Fiindcă  nu  ne-ai  comuni­
                   R ă s p u n s u r i            Aflând  despre  aceasta  protopretorjil,  a  citat   cat numele,  nu  am  putut  publica  poesia,  deşi  în  sine
                                                  la  sine  pe  birăul  Satului  şi  ’i-a  făcut  aspre
                                                                                              e  destul  de  reuşită.  Dar’  nu  e  copiată  de  undeva?
                                                  înfruntări,  că  atâta  sumedenie  de  bani  ţin  în   Dlui  A.  B.  V-  în  V.  „Omul  Econom“  ca  idee
           întrebarea  12.  Unui  vecin  al  meu  i-s’a   sat,  de  unde  uşor  poate  să-’i  fure  cineva.   şi intenţie  este  frumoasă,  dar’  aşa  de  mane  reuşită  ca
      întâmplat  că  fătându-’i  scroafa,  şi-a  mâncat  Judele  comunal,  un  ţăran  român, dar’  viclean   formă,  că  te  rugăm  să  nu  stărui  pentru  publicare.
      ea  însăşi  jumătate  din  purcei.  Nu  să  ştie   ca  o  vulpe,  răspunde:             Celelalte  asemenea.  Ne-ai  îndatora  mult  dacă  ne-ai
                                                                                             trimite  din  când  în  când  şi  câte-o  corespondenţă
      ceva  prin  ce  s’ar putea  împedeca  ori  desvăţa   —  Să  am  iertare,  Măria  Ta,  nu-’i  fură   economică,  pe care  am folosi-o  negreşit cu  mulţămită.
      scroafele  dela  acest  obiceiu  păgubitor?  nimenea,  pentru-că  am  pus  doi  oameni  să-’i
                             St.  B.  în  5.  d.  p.  păzească;  unul  în  lăuntru  lângă  lada  satului,
                                                  ear’  altul  afară  la  stradă.                     Comitetul  de  redacţie:
           Răspuns.  Dând  întrebarea  d-tale  unui
      econom  mai  păţit,  el  dă  sfatul,  că  scroafelor   —  Doi  inşi!  Mare  ispravă!  —   replică   Preşedinte:  J br.  lo a n   3£ihu.
      de  fătat  să  li-să  dee  din  când  în  când,  la  o   mânios  protopretorul.  —  Doar’  cu  doi  inşi   M em brii:  D r. St.  E r d e ly i,  I o a n   M ih a iu
      zi  două,  câte  un  pic  de  curechiu  (varză)  şi   uşor  pot  isprăvi  hoţii  când  îşi  vor  pune  de   D a n iil  D a v iă   f i  C o n sta n tin   JSaicu.
      şi  ci-că  mâncarea  curechiului  ar avea înrîurire   când  să  fure  banii!
      asupra  năravului din  vorbă  şi  că atari  scroafe   Ţăranul  se  apropie  de  protopretor  şi   Proprietar - editor:  Ioan  M ihaiu
      nu-’şi  mănâncă  purceii.                   privind  în  jur  să  vadă  nu  cumva  îl  aud  şi
                                                                                                   Redactor  respons.:  Ioan  M oţa
           De  altfel  lăsăm  întrebarea  deschisă  şi  alţii,  îi  şopteşte  taina  lui  mare:
   2   3   4   5   6   7   8