Page 4 - Bunul_Econom_1900_29
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM ___________ Nr. 29
Tare priincioasâ e arătura dea arăm odată acuma ori mai în toamnă nu remân de loc greşi şi spinări, pâ-
lului sau în curmeziş; de aceea, dacă se de ogor şi odată în primăvară, sau mentul se merunţeşte şi amestecă mai
poate, una din arăturile, ce se dau ţi măcar la mai mulţi ani, una din arături bine, buruenile se smulg şi nimicesc, ear’
nui loc în acelaşi an, de pildă dacă s i fie deacurjnesisul. Cu chipul acesta roadele sunt mai bogate. Plugarul.
După comasare.
Tinerea vacilor. Pe forma aceasta
Eşite Intrate
vei deschide în car
Datul O b i e c t u 1 Datul O b i e c t u
tea de evidenţă loc
— 7» amortisarea capitalului de 520 cor. _Ş_ IQOO 290 măji m. gunoiu ă 20 bani . . . . 5 8 | - de însemnări pentru
băgat in 4 capete de vaci â 2‘5 mâji IV Dela vaca Nr. 1 un viţel de 3 luni înţărcat 321—
1_ ţinerea vitelor, puse
m. greutate*) . . . . . . . . . . . 36 40 V 11 V îSTr ? 1Î 11 >1 11 f 40 —
1 * " 11
7°/o amortisarea % a capitalului de 1200 16 i» *i Nr 3 ^ 11 11 11 ii ii 11 40 — la îngrăşare, a viţei
1 •
VII
cor. învestit în clădirile economice re- 4 , „ „ Nr. 4 o viţea „ „ „ înţărcată 30 — lor, a porcilor ş. a.,
partisată asupra vitelor peste tot, de Viii Mulsori de probă:
unde pentru % • • • • • • • • • • 14 Nr. 1 1 lit. Nr. 3 1 l't-}9X31:=279 1. â 10 b. şi pentru fiecare
Sare, medicamente, unelte de grajd . . 6 27 90 plantă îndeosebi cul
20% amortisarea capitalului de 300 cor. tivată în rcnduirea
învestit în unelte agricole: car, plug, X I ” \ ~~ ” ” ? } ”)8X30 .-240 1. ă 10 b. 24
„ 2 3 „ „ 4 4
grapă etc. . . . ................................... 60 1 1 1. „ 3 - de 4— 6 câmpuri.
% la întreţinerea servitorului: leafă în xî! 2 2-» „ „ 4 3 >5'6X 31= 170 61. â 12 20 46 Aşa apoi cartea de
bani, mâncare, sau tain de bucate . . 180
-L1901 1 5. „ 3 - ” >8X31=248 1. â 12 b. 29 76
243 zile, nutreţul zilnic la 4 vaci: „ 4 1 evidenţă îţi va areta
- 1900— 2 2. »
30 k. sfecle, laolaltă 72'90 m. m. â 80 b, m. 58 32 1 5 „ „ 3 4 ” >11X28=308 l.â 12 b. 36 96 pururea cum stai şi
I Ş O i 12 » fân » 29 » » â 3 20 cor. 11
VI 92 80 2 1 „ ” 4 1 ”1 cum mergi în lucră
5 » pae de nutreţ 12 » » â 1‘20 cor. 14 40 1 4-« „ ” ? 4 ”]-8-«X31==256 l.â 12 b. 30 72
2 » tărîţe, bob 5 » » â 8'— cor. 40 2 - „ rile economice; cari
122 zile, nutreţul pe zi: 1 4 „ ” f i . ”}8X30=240 1. ă 10 b. 24 — vite sporesc mai bine
V I - X 100 k. nutreţ verde laolaltă 25 măji rn. 2 — „ 11 * 11/
1901 în grăsime, cari în
preţ de fen â ......................... 3 20 cor. 80 1 4 „ ” ”jl7 ,6X31=542'6 l.â 10 54 26
6 k'. fân 7 măji â . . . . . 3'20 cor. 22 2 4'6 „ lapte, cari în pro
8 » pae 9'5 » â ............ 120 cor. 11 40 1 3 „ ” ? J 6 ” >15 5X30=465 la 10b. 46 50 ducerea de viţei mai
2 » tărîţe, bob 2 5 măji â . 8 — cor. 20 2 4 „
Pae de aşternut peste an 30 măji â 80 b. 24 1 2 „ de preţ; ce fel de
vii ” ? ? ”)l4X 31=436!. ălOb. : 43 60
2 4 „ culturi de plante şi
1 2 „ ” \ \ ”] 13X31=403 l.â 10b. I 40130 pe care loc anume
2 4 „
1 1 „ isbutesc mai bine.
IX ” \\ ”) 10X30=300l.â 10 b. I 30
2 3 „ Si cumcă e de
200 jum. de zile la plug, cărat şi altele 800 î
nepreţuit folos se le
Suma intratelor . 908 Î45 ştii acestea si se le
Suma esitelor . 659 32 » esitelor . 659 32 j >
europeneşti cu bună
Venit net 249 13 chipzueală nu mai în
cape vorbă.
*) Am luat în pilda aceasta vaci de mijloc, soiu ardelenesc; vacile des Pinzgau preţuesc mai mult, cheltuelile.de întreţinere vor li mai mari, dar’ apoi şi intra
tele, (viţei, lapte), vor trece mult peste cele argtate aici. I sidor B laga
Zice într’o zi Haralina: de ce voi, smei- ca un fel de sat, ca să aibă fiecare casa ei
M os Ilie. lor, nu vă slugiţi şi cu lei, ş: cu urşi, şi cu şi loc unde să-’şi ţie hrana şi puii, erau
— Povestea ursului — iepuri mici şi fricoşi, că ei v’ar pute» fi şi anume cincj cetăţi: pentru leu una, pentru
bucătari şi logofeţi? tigru a doua, pentru urs a treia, pentru ie
Mândră e iarba aici sub mălin; şi când
— D’apoi ei n’au să poată vorbi pure a patra, pentru vulpe a cincea.
îi iarba atât de mândră, Doamne, ce culcuş
cu noi... Atunci şi-au adus fiarăle femeile, şi
moale şi îmbalsamat îşi află omul în ea.
— Las’ câ-i învăţ eu, "'că doară v’am i-s’a rânduit la fiecare slujba. Vulpea a fost
— Moş Ilie, hai să stăm jos, colea la
deprins vorba voastră, şi o ştiu şi eu pe poftită de toţi să le fie bucătăriţă, ear’ pe
umbră, şi povesteşte-mi dumneata frumos
a lor. iepure l’au pus la tăiat de lemne, la făcut fo
nunta cea vestită, când a fost iepurile mire
S’au împrăştiat atunci smeii prin codri, cul, la luare de aminte prin toată cetatea,
şi ursul mare jucăuş.
şi au prins a aduna câtă fiară şi sâlbătăciune aşa că întru puţintel somn îşi petrecea vre
—- Bucuros, răspunse pietrarul.
toată: jivini mici şi mari, fiară, tari şi mai mea lui.
Ne întindem amândoi alături pe iarbă,
slabe. De multe griji a uitat iepurele să-’şi
la umbra mălinului; de-asupra noastră nu se
Zic smeii: du4e, Haralină, de-’ţi alege iee soţie; de aceea a cerut şi el să-l îngădue
clatină o creangă, o frunză nu tremură; co
fiarele, pe care socoţi că o să le poţi în-, cu slujba, până şi-o găsi păreche.
pacul, pe semne, stă gata şi el să asculte
văţa tu ca să vorbească, şi să ne slugească.
povestea. Vulpea zice: să-’ţi dau eu o femee,
Moşneagul, diregându-şi glasul, începe: Haralina s’a dus şi a ales dintre dîn- că eată eu am patru pui, şi încă mă simt
— Asta se vorbeşte azi, dar’ a sele numai pe leu, pe tigru, pe urs, pe vulpe grea.
fost de demult, tare de demult, pe când nu şi pe iepure; la celelalte le-a dat drumul. Iepurele atunci bucuros s’a împărechiat
prea erau oameni mulţi, ci numai codri şi Pe urmă a prins baba să înveţe pe cu fata vulpoi. S'au împărechiat ei; dar' tre-
fiară de tot felul. fiecare fiară slujba e i; dar’ ele nu puteau să bue să tacă şi nuntă.
S’a găsit dară pe acele vremi, o ce stee nesmintit la slujbă, că se duceau prin Cu o săptămână înainte au vestit ei
tate de smei, şi în cetatea lor nu-’i slugea codri, pe la femeile lor: şi tocmai când Ie nunta asta la jivinile de tot felul, şi au pof
nimeni altul, afară de o babă bătrână: Ha- căutai, atunci nu le găseai. tit tot soiul de fiară, în cetatea mândră şi
ralina. Au făcut dar’ smeii, pentru fiarele lor, vestită a smeilor. Leul cunună.
