Page 7 - Bunul_Econom_1900_29

Nr. 29 BU NUL ECONOM Pag- 7

numai faimă, eu atât mai vîrtos, că acum Palatele ambasadelor erau în oraşul tătăresc. 50 cr., Keller Năndor 1 fi. 50 cr., Alexandru
nu mai e în combinaţie cum au fost în Ciudat e că Pekingul să ridică din şes fără Dima a Evuţi 1 fi, Sîmeon Chirca ] fi.,
a fi prevestit prin tîrguşoare sau mahalale Nicolae Stoichiţa 1 fi., George Dănilă 1 fi.,
atâtea ronduri, vre-o princesă, ci o simplă
întinse; abia aproape de porţi sunt nişte văd. Maria Muntean 1 fi., Nicolae Popescu
Sârboaică din ţeara lui. Ştirea însă e ade­
mahalale neînsemnate. 1 fi., Nicolae Rimbaş jun. 1 fi.. Daniil Bicsa
vărată; să vede şi din proclamaţia regelui, 1 fi., Titu Turdăşan 1 fi, Nicolae Macrea
prin care face cunoscut poporului, că în 21 Alergători chinezi. Iu China veştile le 1 ffl-, lanăj Vlad 1 fi., Kovâltsik Simon 1 fi.,
Iulie s’a fidanţat cu Draga Masin, fosta damă duc alergători de meserie, tot aceştia duc Constantin D o n 1 fi., Nicolae Alic 1 fi.,
scrisori şi pachete mici poştale. Se ştie că George Burzian 90 cr., George Milos 80 cr.,
de curte a 'Nataliei (mama lui). A făcut
China are totuşi un' sistem de postă foarte Hacker Mârton 80 cr., Avram Rădoiţa 70 cr.,
ctindştinţă cu ea în Biariţ la regina mamă
bine tăcut şi foarte sigur. Tot prin aceşti Junga Istvân 60 cr, Bikfalvi Arpâd, Rozen-
Natalia, care însăşi a pus la cale această postaşi se trimit şi bani, căci- statul despăgu­ zweig Jakab, Petru Muntean, Krisztian Rudolf,
căsătorie, provocând prin ea mare nemul­ beşte Complet la cas de pierdere. In China Niţiu Dma, Alexandru Florea, Alexandru
ţumire în întreagă Sărbia. Guvern şi popor, sunt asemenea servicii de postă pretutindenea Dima sen., Guti Lâszlo, Alexandru Dima jun.,
în oraşe. Fiecare poştaş poartă în spate o Ladislau Pop, Albert Schuster, Teofil Păcurar,,
chiar şi Milan e supărat grozav. După logodnă
greutate, care une-ori chiar trece de 40 de Mâlkin Mihâly, Daniil Muşa şi Logel Mâtyâs
regele a trimis la casa miresei o companie
klgr., şi, încărcaţi cu asemenea povară, trebue toţi câte 50 cr., Cseh Jozsef jun., Zsilinsky
de gardâ, se o păzească, fiindcă, se lăţise se meargă repede, căci timpul hotărît e scurt. Andrâs, Nicolae Albu, Albuţ Florea, Nicolae
vestea că are să fie furată şi ascunsă, ca să La sfîrşitul staţiei sale poştaşul dă, cu oareşi- Rimbas sen. toţi câte 40 c\, Ioan Muniean
nu se poată face cununia. Miniştrii, dignitarii cari regule pachetele altuia şi aşa mai departe; şi Holeczi N. câte 20 cr.
la rîndul său ia de acolo alt pachet şi îl Primească aceşti marinimoşi contribuitori
de curte, prietenii casei Obrenovici îşi dau
aduce la locul său de plecare. Repaosul ţine şi pe calea aceasta cea mai călduroasă mulţu­
toate silinţele să împedece căsătoria.
cât timp e de nevoe pentru a desface sar­ mită din partea comitetului arangiator.
Ministrul Nicolaevici când ’şi-a pus cina şi a împărţi pachetele. Expediţia să face In ce priveşte venitul material. Vă pre-
numele pe proclamaţia în locul ministrului- neîntrerupt zi şi noapte, fie vremea bună, sentăm următoarea dare de seamă:
president, a exclamat: «Maiestate, această fie rea. Slujba e foarte grea şi poştaşii să Venit brut fi. 160*60
întăresc îndeosebi pentru această slujbă
căsătorie înseamnă sfîrşitul Obrenovicilor/« Spese . . » 96'83
atât înainte de a întră în slujbă cât şi în
Secretarul, când a copiat proclamaţia a zis
vremea ei De obiceiu -Chinezii nu umblă Venit curat fi. 63'77
următoarele: «Acesta e cel din urmă act noaptea, căci să tem de duhuri rele; po­ Suma aceasta s’a şi administrat, Ia
tăcut de mine în serviciul regelui». ştaşul însă nu ştie ce vrea să însemne frica timpul seu, epitropiei bisericii gr.-or. din loc,
Milan, tatăl lui Alexandru, care petrece de duhuri ori de hoţi şi umblă zi şi noapte. în favorul căreia să arangiase petrecerea.
La concurs poştaşii trebue să dovedească
la Carlsbad, a trimis fiiului seu telegrama Comitetul arangiator.
prin fapt că sunt dibaci alergând printre
următoare: „Ca tată regret pasul ce ’l-ai fă­
nişte saci de nesip atârnaţi de o prăjină şi
cut, ca comandantul armatei active prin prin funii şi cari să hlobănează cu iuţală.
aceasta îmi dau demisia". Regele a primit Dacă ar fi lovit de vre-unul din saci, cade Com itetul de redacţie:
abzicerea. Asemenea cabinetul Georgevici a dela examen. Preşedinte: JJr. I o a n M ih ti.
dimisionat. Membrii: Dr. St. Erdelyi, Ioan Mihaiu
In străinătate încă a-; făcut mare sen- Daniil David şi Constantin Baicu.
saţie căsătoria asta. Preţul bucatelor.
.. j . ....
De altcum mireasa e de statură impo- Proprietar - editor: Ioan M ihaiu
santă, raritate de frumseţă, e de 39 ani, Piaţă din Deva. Redactor respons.: Ioan M oţa
descendentă din o veche familie boierească — la 21 Iutîe 1900. —
a Serbiei, nepoată de tată a boierului Ljune- Grâu frumos, ferd. de 30 1. cu . 1'40— -60 cr.
Oves, ferdela de 30 litre cu . . . 60—‘70 cr. ^ A ^ i s !
vitza, care alăturea cu Milos Obrenovici a
Cucuruz, ferdela de 30 litre cu... 1'30'—40 cr.
lucrat la întemeierea Serbiei moderne. Regele
Fasolea, ferdela de 30 litre cu . 1’50'— 80 cr. Având de mai mulţi ani copii,
e de 25 ani. Cartofi (grumpene) nouă ferdela cu 70— 80 cr. cari cercetează şcoalele din Orăştie, în
Carne de vită, 1 klgram cu . . , — '40 cr. cuartir şi cost, avisez pe această cale
California şi fructele. California e o » « porc, » » cu . . . . —-'48 cr.
adevărată grădină colosală, căci pometurile Oue, 6 cu . . . . . . . . . . . . 10 cr. pe on. părinţi că pentru anul viitor
să întind pe 130.000 de hectare, ear’ podgo­ Pui de găină părechea cu . . . 50—‘60 cr. şcolar pot afla la subscrisul doi sau
riile de 57-000 şi aduc poporului bogăţie ca trei băeţi cost şi cuartir în condiţiuni
nicăiri aiurea. Fructele din California sunţ convenabile.
foarte căutate în Statele-Unite şi fac concu­ Piaţa din Brad. Despre îngrijire şi menagiu solid
renţă chiar celor mai bune fructe franceze. — la 19 Iulie_ts. n.1900. —
garantez.
Grâu Irumos, fer. de 30 lit. .fi. 1-70
Fekingul. Aşezarea Pekingului e minu­ Or ă ş t i e , la 10 Iulie 1900.
nat aleasă pentru a ţinea în frău câmpia în­ Ovăs, ferdela de 30 litre cu . . fi. — •08
tinsă, unde sunt concentraţi cei mai mulţi Cucuruz, ferdela de 30 litre . . fi. 1-04 Albert Riebel,
locuitori ai Chinei, alcătuind 9 provincii. Fasolea, ferdela « » » . fi. — •80 negustor
Celelalte 9 provincii sunt în partea muntoasă, Cartofi (grumpile) fer. de 30 1. . fi. 1 —
despărţite unele de altele prin munţi şi legate Carne de vită 1 kl. . . . . . fi. — •40 2—4 vis-ă-vis de şcoala română.
prin trecători înguste numai cu întinsa câm­ » » porc 1 kl. . . . . . fi. — •50
pie. Aşadar’ răscoalele în provincii rămân Slănină proaspeţă 1 kl. cu . . fi. — •70
prin natura lucrurilor isolate şi cele din câm­ Slănină sventată 1 klgrm cu . fi. — •70
pie să întind în toate cele 9 provincii. De Brânza nouă 1 kl. . . . . . . fi. — •70
aci să vede că răscoala boxerilor trebue să Oue, 6 cu . . . . . . . . . fl. — •10 Dn învăţăcel
cuprindă toată câmpia. Pekingul e aşezat la Pui de găină părechea cu . fl. 45-70
Nord în fundul unui triunghiu cu basa spre Pui mari de gâscă parechea cu . fl. 1-20
mare şi aproape de poalele podişului nordic, Pui mari de raţă părechea cu . fl. — •80 care a absolvat cel puţin doue
cari să întind dela răsărit spre apus pe la clase gimnasiale, se primeşte în­
Nord de Peking. dată în prăvălia de m ă r f u r i
Oraşul e încunjurat de ziduri groase Mulţumită publică.
de câte 11 metri şi lungi de 24 de kilometri. c u r e n t e şi m a n u f a c t u r ă
Oraşul tătăresc, înlăuntrul căruia e palatul a subscrisului.
roş sau sfânt al împăratului, înconjurat cu La concertul împreunat cu producţiune
şanţuri şi ziduri puternice. înlăuntrul oraşului teatrală şi cu joc, arangiat de tinerimea ro­ George Baciu,
tătăresc sunt moschee, biserici şi temple. mână din Hunedoara la 10/23 April â. c.,
Oraşul chinezesc e lipit de cel tătăresc cu au binevoit a contribui Următorii domni: Orăştie (Szâszvâros).
care comunică prin trei porţi. In oraşul chi­ Petru Moi sin 5 fi., Nico'ae Dima 1 fi.
nezesc e templul Agriculturei şi al Cerului. 70 cr., N. N. 1 fi. 70 cr., George Oprea 1 fi.