Page 2 - Bunul_Econom_1900_30
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM .Nr. 30
tru valorisarea ouălor şi laptelui aşa Coseşte otava şi alte nutreţuri Fiind boală lipicioasă, ciuma se
în floare. A'ege de prăsilă fruntea prinde la porcii cari vin în atingere,
cum vedem, că o fac alte popoare, con
trifoiului şi uscă-’l pe capre. Udaţi, sau şi dacă cei sănătoşi calcă numai,
locuitoare din ţeară. unde numai pu eţi, livezile. Samănă cum am zice, în urma celor cuprinşi
Făcend astfel, venitele noastre si [ în miriştea dintre cucuruze napi tom-
i naţiei şi muştar alb. Răreşte cucuru- de boală.
gur se vor înmulţi în mare mesură. | zul pe unde ar fi rămas prea des şi E primejdioasă şi păgubitoare ciu
(Continuarea urmează). i smulge puii .fără amtnare. Dacă vreai ma aceasta pentru-că anevoie comună,
| ca napii să se facă aevea mari, nu-’i în care ea se nu fi întrat făcend
D r. Ioan M ihu j despoia de frunze. jertfe, adesea cu sutele şi miile, şi pri
j In grădină. Pe timp secetos cinuind astfel pagube nesămuite.
| udă din greu altoii şi pomii roditori.
Ingraşe pometul cu materie fluidă Şi ea e cu atât mai primejdioasă
A g r i c u l t u r a
(curgecioasă) gătită din urină stătută, şi mai păgubitoare, pentru-că contra ei
găinaţ, cenuse, sânge şi multă apă. leac de vindecare nu sa descoperit.
Calendar. [August). Curăţă pomii de crenjile uscate, şi Nu rămâne deci altă de cât: pază ne
trunchiul altoilor de surceii pădureţi.
Acasă. Asigură rodul spicoa- adormită ca boala să nu ajungă a mo
selor şi nutreţul contra focului, ear’ Culege poamele văratice pe timp lipsi animalele sănătoase, şi ca urmare:
recoros cu câteva zile înainte de coa
cucuruzul şi viile contra grindinei. cerea deplină. Adună sîmburi de îngrijirea deosebi a animalelor bolnave.
Reparează maşina, ciurul şi celelalte
unelte de treerat, de vânturat şi de sămânţă din poamele văratice. Gu- Cunoaşterea boalei. Din semne
i
noiţi şi săpaţi locul menit pentru
curăţit cum şi vasele etc. Păstraţi şcoala de pomi. începeţi săpatul pă dinafara nu întotdeauna se poate cu
bucatele. Alege de prăsilă numai frun noaşte în mod neînşelător ciuma por-
tea grăunţelor. Aşează grăunţele oare mântului pentru plantarea de toamnă | ci lor. E adevărat, că toţi porcii, ce au
a pomilor.
câtva timp cu pături subţiri, ca să De câte-ori pământul este cu
se uşte îndeplin, şi numai după aceea dat în această boală, răsuflă greu, varsă
în coşuri, etc. Gozurile, ce rămân prins de uscăciune udă legumile şi şi le merge foalele, sunt trişti, le scade
după vânturarea şi curăţirea bucatelor, florile sara şi dimineaţa pe răcoare. pofta de mâncare şi le creşte setea, nu
Samănă şi acum fasole şi inazere de
nu Ie arunca pe gunoiu, ci dă-le se pot scula de loc sau numai cu mare
rând pe rând galiţelor sâ aleagă din arac', sălată, ridichi şi crastaveţi; ca greutate, pe foaie se arată pete roşii
ele, şi ce ar mai rămânea arde-le. să ai roade tinere şi toamna intr’un
târziu. Culege şi pune la uscat semin
Hrăneşte cât mai bine toate ţele coapte de legumi şi flori. si besici; dar’ aceste semne se arată si
animalele de muncă, pe cari le aş cu prilegiul altor boale. Tocmai de
teaptă încă multe şi grele lucrări în Toate gângăniile din grădină aceea, ciuma se poate cunoaşte fără
timpul toamnei. Dă cailor de ham sunt a se urmări, atât cele-ce-’şi au pic de îndoială numai după tăierea
ovăs şi îngrijirea trebuincioasă. Pe la locuinţa în crepăturile coajei pomilor porcului şi cercetarea părţilor sale lăun
sfîrsitul lunei scoateţi la păşune şi şi arborilor, cât şi omideie, cari şi-au trice, lucru care îl poate face singur
făcut sau acum îşi fac pânzele, de
vacile, cari peste vară le-aţi fi ţinut
cu nutreţ -verde în grajd, şi le lăsaţi cari ar avea lipsă peste iarnă. veterinarul (doftorul de vite).
macar timp de o lună sâ pască în Porcii morţi de ciumă au umflă
liber. Scaldă şi curăţă porcii de mur turi sau adâncimi şi bube înlăuntrul
dărie; din pricina ferbinţelii lasă-’i şi Combaterea ciumei porcilor. maţelor; ear’ în plămâni noduri de co
acum numai dimineaţa şi sara la
păşune. loare uneori roşie, altă dată brunetă
Udaţi din când în când grămada Ce e ciuma porcilor ? O boală li sau galbenă.
de gunoiu. picioasă, cunoscută abia de 6 ani în Firea boalei şi răspândirea ei. In
In agrii şi fenale. întoarceţi ţara noastră; o boală primejdioasă şi plămânile, în rînza, în maţele şi sângele
până pe la mijlocul lunei arătura pe aducătoare de mari pagube; o boală porcilor bolnavi de ciumă sunt încui
sama semănăturilor de toamnă. Sămă-
natul rapiţei trebue sfîrşit până pe la în sfîrşit, contra căreia până acum nu bate milioane de bacterii (animale foarte
20 August. s’a aflat leac. mici) cari cu ochii nu se pot vedea.
F O I Ţ Ă — Ce noroc! strigă copila, vrând să plece rărî într’o zi se se ducă în lumea mare şi
9
să se tot ducă până când va găsi pe cineva
[cu grăbire.
— Dar’ eu? îngână flăcăul, de noroc să fiu care se-i tălmăcească pricina atâtor fapte ce
M A N D A [lipsit ? i-se păreau Ini nepotrivite.
Să-’mi plăteşti, Mândruţă dragă, munca cere
Pe cărare vine ’n vale Manda, fata cea fru- [răsplătire. Intr’o bună dimineaţă' plecă la drum,
[moasă, şi merse, merse şi tot merse înainte până
Şi priveşte lung la dînsa ca de-un farmec
Cea mai dalbă şi mai dragă din fecioarele [ameţit. când, într’un târziu, ajunse de pe urmă un
[din sat. Călugăr. Cum se întâlniră, se prinseră tova
La fântână se coboară legănându-se voioasă, răşi de drum. Călugărul, care era un înger
Atunci fata năzdrăvană obrăjorul şi-l întinde
Flori la sîn, ulcior pe umăr, ca un vis ce Şi grăeşte: eacă plata, ajutor frăţesc mi-ai trimis de Dumnezeu, ascultă în tăcere pe to
|s’a ’ntrupat.
[dat... varăşul seu de drum cu ce foc îi spunea pri
El, voios culege floarea ce pe faţa ei s’a- cina călătoriei sale. După-ce isprăvi, călugă
Şi ea-i fragedă copilă, ca şi trestia subţire.
[prinde... rul îi zise:
Din poveşti o arătare, trupul tras printr’un
j inel; Ea, porneşte ’mbujorată, tremurând ca de Tainele lui Dumnezeu sunt mari şi ne
[păcat l pătrunse de nimeni. Dar’ pentru-că tu voeşti
Spre fântână se îndeamnă, când acolo ce
, [uimire l a pătrunde ceva din ele, ce vei vedea se nu
Stă Miron şi o aşteaptă, năzdrăvanul voinicel. te înspăimânte.
Din înţelepciunea poporului. Merseră amândoi pe drum, trecând prin
Cum o vede-’i vine ’n cale — ea zimbind multe sate şi oraşe, pe câmpii şi prin păduri.
(zice: bădiţă,
Un om cândva, era foarte nedumerit Spre seară ajunseră la un sat. Se duseră la
Nu-’i grea cumpăna ? —- Ba este, dar’ voini o casă şi se rugară să-i găzduiască. Fură pri
cul e uşor — de unele lucruri ce se întâmplau împrejurul
lui. I-se părea că Dumnezeu prea face unele miţi cu multă bună-voinţâ şi li-se dete să
Cumpăna o birueşte — tu să nu te frângi
[mlădiţă... lucruri fără chibzuinţă. Neputând el să şi-le ospăteze din ajuns; apoi cu toţii se culcară.
Prinde lanţul, scoate apă şi i-o toarnă în ul- explice, începu a se îndoi de puterea Dum- Gazda avea un singur copilaş pe care-l iu-
[cior. nezeirii. Tot gândmdu-se aşa într’una, se ho- bia ca pe ochii din cap. Peste noapte, câlu-
