Page 3 - Bunul_Econom_1900_30
P. 3
Nr. 30 BUNUL ECONOM ________ Pag. 3
Aceste mici şi primejdioase fiinţe prin parte a plugarilor noştri nu se gân Urmând astfel, se descopere în
versare şi scursoare, cu boalele din deşte că, cumpărând un porc din loc grabă răul, şi se pot lua măsurile de
gură şi nas trec în murdăriile din Co strein, uşor 'poate aduce în comună lipsă pentru răspândirea lui. Păgubaşul
teţ şi dimprejurul lui, în troacă, în nu- sămânţa boalei, şi cu-ea pagube foarte n’are se plătească în atari întâmplări,
tremânt, în'locul de păşune şi de beut, mari. Ca aceasta se nu se întâmple, nici primăriei, nici preturei, nici vete
pe drumuri, pe talpa încălţămintelor şi porcul cumperat din loc strein, se nu rinarului; din contră are drept la des
hainele omului şi pe picioarele anima fie lăsat cel puţin 3 săptămâni între păgubire pentru porcul tăiat, şi toto
lelor, şi cu chipul acesta uşor se pot alţi porci, şi cu deosebire nu în turmă. dată este scutit de pedeapsa până la
împrumuta altor porci sănătoşi, chiar .Dacă a trecut acest timp fără ca por 200 coroane, de care se fac vinovaţi
şi din locuri îndepărtate. cul cumperat şi ţinut deosebi se se fi cei-ce tăinuesc înştiinţarea porcilor bă
Mai cu înlesnire se prinde boala bolnăvit, el poate fi lăsat între alţi nuiţi de ciumă.
aceasta de porcii de soiu ales, şi de porci sănătoşi. Dacă, porcul este cum Până la sosirea veterinarului por
cei mai tineri şi slabi ; cei mai în verstă părat din o comună, în care bântue cul bolnav trebue despărţit de alţi
şi de soiu mai de rând, cum şi peste ciuma, trebue ţinut deosebi sub paza porci sănătoşi, şi persoana ce îngri
tot cei bine ţinuţi, se bolnăvesc mai veterinarului timp de 80 zile.. Aceşti jeşte de porcul bolnav, nici să nu mai
anevoe şi luptă mai cu înlesnire con porci trebue aduşi în cară sau căruţe vină în atingere cu porcii sănătoşi. Nu
tra boalei. Boala nu se arată îndată şi nu pe jos, nu cumva, molipsiţi e iertat a strămuta în altă curte, ori
după-ce bacteriile au ajuns într’un ani fiind, de boală, din balega, udul şi ba a scoate la- păşune sau a duce la tîrg,
mal sănătos; ele trebue se se înmul lele, ce ci lasă în urma lor, se se dar’ nici măcar în uliţă porcii sănătoşi
ţească şi se lucre în sânge, în maţe molipsească şi alţi porci. ce au fost împreună cu cel îmbolnăvit.
şi rînză timp de 5 zile până în două Pe timpul, când în comună sau Poruncile primăriei comunale şi mă
săptămâni, ca apoi se isbucnească. în comunele din apropiere boala a în surile, ce aceasta a luat, până la sosi
Unele animale bolnave pier în ceput a culca porcii la pământ, să nu rea veterinarului, trebue îndeplinite în
timp de o zi doue, altele bolesc câte se mai scoată în turmă nici porcii să tot cuprinsul lor. Intre măsurile luate
o săptămână şi altele şi mai mult, nătoşi, nici să nu se mâne pe jos la de primărie se numără şi aceea, ca din
după care unele se mai şi însănă- tîrg, şi nici chiar oamenii, ce ne te hotarul comunei să nu se mai scoată
toşează, mem că ar fi putut veni în atingere porci, dar’ nici din alte comune să nu
cu porci molipsiţi de ciumă, să nu îngă
Apărarea contra ciumei. Pentru se aducă.
scutirea porcilor contra ciumei sau duim a se atinge de porcii noştri sănătoşi. După-ce veterinarul eşit la faţa lo
dat straşnice porunci şi sunt croite as Afară de aceste mijloace de apă cului află că porcul e bolnav de ciumă,
pre pedepse pe sama celor-ce le trec rare, se recomandă curăţenia cea mai şi după-ce aceasta a mai isbucnit încă
cu vederea. mare în coteţul şi ocolul porcilor, în în alte 4 curţi, porcii din aceea co
Mai uşor se poate răspândi ciuma grijirea de nutreţ şi aşternut Curat şi mună nu e iertat să mai vină în atin
din partea precupeţilor, cari adună de apă proaspetă pe sama porcilor. gere unii cu alţii, nu e iertat să se
porcii de pretutindenea, fără să ţină Dacă pe lângă toată îngrijirea, la scoată din curţile cu porci bolnavi gu
samă că în cutare ţinut şi în cutare cutare porc am bănui cumva semne noi u, fân şi paie; hoiturile să nu se
comună bântue boala. De aceea cu- de ciumă, lucrul nu trebue tăinuit, ci arunce în rîu, ci să se îngroape în lo
trierarea din sat în sat a precupeţilor înştiinţat fără întârziere primăriei co cul menit spre acest sfîrşit la adân
de porci este oprită, şi în anumite îm munale, care neamânat face cunoscut cime cel puţin de 2 metri, acoperin-
pregiurări, chiar ducerea porcilor la preturei cercuale (solgăbirăului); aceasta du-se cu o pătură de var nestîns, co
tîrg nu e îngăduită. Dar’ cu toate dă de ştire veterinarului, care trebue teţul trebue spoit cu var, eâr’ rămăşi
aceste multe deregâtorii săteşti nu ţin să ese numai decât la faţa locului ţele de nutreţ şi aşternutul porcului
samă de porunci, şi cea mai mare pentru a tăia porcul bănuit de ciumă. mort, chiar şi pământul unde a zăcut
gărui se sculă binişor de lângă tovarăşul seu Un singur taler de argint moştenit dela A treia seară ajunseră în alt sat şi aci
şi apropiindu-se de leagăn, omori copilul. strămoşi — pe care îl păstrau ca aducere traseră la o casă mare şi frumoasă a unui
Când tovarăşul călugărului văzu aceasta, ră aminte, femeea îl scoase şi-l puse la masă bogătaş. Dar’ fiindcă stăpânul casei era ne
mase încremenit de groază; dar’ nu spuse dinaintea mosafirilor. După cină se culcară. căjit pe slugi cari nu-1 prea ascultau, Când îi
nimic. A doua zi, când se deşteptară părinţii Călugărul băgă de seamă unde a pus gazda văzu prin curte îi luă la goană zicându-le
copilului, ce se vezi? Ţipete şi vaete! Dru acel taler; peste noapte se sculă şi, luându-1, că n’are loc de găzduit şi se se ducă şi ei
meţii plecară şi-’şi văzură de drum. Călugărul îl ascunse sub haina sa. A doua zi călătorii la vre-un han unde-va.
iu întrebat de tovarăşul seu: Pentru-ce ai porniră iarăşi la drum fără ca gazda se . bage Curtea bogătaşului era închisă cu zid.
tăcut o faptă aşa de rea? Cu aceasta ai ştiut de seamă că lipseşte talerul. Pe drum, în Intr’o parte tot rimând nişte porci pe lângă
să răsplăteşti pe gazdă pentru-că ne-a pri grozit şi de această faptă a călugărului, to temelie, era aproape să se dărîme zidul. Cei
mit aşa de bine? Călugărul îi răspunse: e varăşul seu îl întrebă din nou: doi drumeţi se culcară lângă zid, aproape de
drept că stăpânii casei sunt nişte oameni cu — Dar’ cu acest taler ce mai e? acea groapă. Peste noapte, călugărul ear’ se
frica lui Dumnezeu şi toarte primitori de Călugărul îi răspunse: scoală şi se pune pe muncă ca să dreagă
străini; dar’ acest copil, când se făcea mai zidul; până la ziuă îl drese aşa de bine, că
-— Cum ai văzuţ, atât temeea cât şi
mare, trebuia sâ-’.şi omoare părinţii şi de părea că e nou. Cum se făcU ziuă, ear’ por
bărbatul sunt oameni cinşitiţi şi foarte har
aceea Dumnezeu l’a luat mai nainte ca el niră la drum. Omul, minuându-se şi de această
nici, dar’ nu se pot procopsi de fel. Pricina
să-’şi poată sevîrşi crima. faptă a călugărului, îi zise:
era acest taler. El este furat de un strămoş
A doua seară, ajungând la alt sat, tra- al lor dela o biserică şi toţi câţi au avut — Bine, părinte, toate le înţeleg, dar’
serâ la o casă foarte sărăcăcioasă. Şi bărba acest lucru sfinţit, dar’ furat, în casa lor, nici zidul bogătaşului de ce-1 dreseşi? Pentru-că
tul şi femeea îi primiră cu cea mai mare unul nu s’au putut procopsi. Dumnezeu mi-a ne-a luat la goană din curte şi n’a voit nici
bucurie. Deşi amândoi erau oameni cinstiţi poruncit se ridic din casa lor talerul, ca ei să ne găzduiască nici să ne dea nimic se
şi muncitori, dar’ erau aşa de săraci, încât se poată înainta, căci amândoi fiind oameni mâncăm, asta-i e răsplata?
la masă mai nu avură ce mânca câteşi patru. cinstiţi şi muncitori, în curând vor ajunge — Da. In acel loc, sub zid, e ascunsă
Prin casă, sărăcie lucie şi nimic mai de cei mai de frunte în sat. Bietul om nu mai o comoară foarte mare. Peste câte-va zile,
seamă nu era după care să-’ţi alunece ochii. ' zise nimic, ci merse mai departe. dacă mai rimau porcii, zidul era să cadă şi