Page 5 - Bunul_Econom_1900_30
P. 5
Nr. 30________. BUNUL ECONOM Pag. 5
S t u p ă r i t Scrisori. | telegramă: „Soartea tristă a tatălui, meu
ml înfiorează. Sunt in drum spre Monza*.
C a le n d a r ♦ fAugmtj. Până la sosirea lui Victor Emanuel, re
De pe Câmpul-Pânii!
Grijiţi ca stupii să nu vă fie In urma frumoaselor raporturi apărute gina Margareta va avea regenţa,
atacaţi de albine răpitoare. Spre acest
sfîrşit lipiţi cât mai bine de juş-îm- • în ziarele române referitor la Nedeea de pe
prejur coşniţele de nuiele, şi strîm- Cârupul-Pânii, arangiată de ţărănimea din Ş t i r i d e t o t f e l u l
taţî urdinişul. Isprăviţi lucrările în acest jur se exprimă viua mulţumire faţă de
coşniţe numai dimineaţa pe răcoare, buna reuşire a petrecerii. Ţărănimea din jur
şi băgaţi bine de samă, ca să nu îşi exprimă şi ea marea mulţumită faţă de Părechea regală a României, cum aflăm
reţnânâ picuri de miere pe poliţă, prin stimaţii domni şi doamne cari au luat parte în ziarele din România, în cursul lunei Au
stupină sau în giurul ei.
Cercetaţi toţi stupii; pe cei de în număr frumos la această petrecere, cu gust va pleca la Ragaz.
tot slăbuţi îi împreunaţi, pe cei lipsiţi toâte-că timpul a fost cu totul nefavorabil.
de mierea trebuincioasă îi ajutaţi cu In mijlociri acestei comune frumoase am pu Curs de cântări bisericeşti pentru în*
.hrană. Celor din coşniţe de nuiele tut vedea şi pe mult stimată doamnă preşe viţătorii gr.-or. din trac*ul Orăştiei. Scopul
daţi-le miere numai sara, şi ce n'ar fi acestui curs este de a deprinde pe învăţători
cărat în faguri până dimineaţa,'înlă dintă a Reuniunii Hiena Hosszu, cu alte
turaţi; în sara viitoare )e daţi din mândre sorioare, precum şi unii falnici stră- la cântările bisericeşti în conformitate. Cursul
nou. Cu cei din coşniţele mobile, jari ai poporului, cari au venit în mijlocul se va îcepe la / August v. şi va'dura până
urmaţi a face tot aşa, dacă le daţi nostru spre a-şi dovedi dragostea frăţească în r Septemvrie v. a: c. Deprinderile în cântări
miere fluidă. Faguri cu miere însă le ce o simt cu ţărănimea din jurul >Câmpului- se vor face cu repetarea celor 8 glasuri,
puteţi pune ori-când. Curăţiţi regulat tropare, antifoane, irmoase, răspunsuri liturgice
poliţele şi fundurile coşniţeloi de sfăr- . Pâoii«. Datori ne simţim şi noi ţeranii din
miturile de ceară; omorîţi moliile, fur- acest ţinut a aduce acestor binevoitori ai noş şi a tipicului bis. şi vor fi conduse prin cei
nicele şi fluturii, ce s’ar ivi în coşniţe tri tributul de mare mulţămire şi recunoştinţă mai destoinici cântăreţi sub supraveghierea
şi apăraţi stupii de vespj, paiangini pentru dragostea dovedită Cu această oca- protopresbiterului. Se vor instrua separat şi
ş. a. gângănii. Prinde vespii în sticle siune. Asigurăm pe bravii noştri conducători, cântări şcolare pentru elevi, precum şi con
cu miere otrăvită, ear’ urechelniţele ducerea unui cor de copii în 2 voci. La acest
în bostani găuriţi. , că şi pe viitor gata vom fi a jertfi după pu
Ţine în preajma stupinei un tinţă în astfel de scopuri sublime, şi vom curs — afară de învăţători-—- se primesc şi
vas cu apă proaspetă şi muschiu cu repeta de atatea-bri aceasta Nedee ţărănească, alţi iubitori de cântări. Instrucţiunea va fi
rat deasupra apei, ca albinele se aibă până ce vom reuşi în deplin cu programul gratuită. Deprinderile se vor ţinea în şcoala
apă la îndemână.
nostru ce de astă-dată din causa timpului confesională din Orăştie.
nefavorabil, nu l’am putut aduce după do
Albina Barometru.
rinţa noastră în deplinire. Despărţământul VII. Haţeg al Asocia-
Un barometru (arătător şi nainte
In numele ţăranilor şi ţerancelor române de tiunii pentru literat, şi cultura poporului român
vestitor al timpului) este foarte necesar
pe acest loc istoric, trimitem celor-ce ne-au îm invită la petrecerea cu dans ce se va ţineâ
în timpurile, când înzadar cercetăm brăţişat, cu această ocasiune, stimele noas Duminecă în 5 August st. n. a. c. în sala
toate prorociile calendarelor. Spre a’l tre deosebite. hotelului „Mielul, de aur'1, după şedinţa despăr
avea, trebue înse, se avem stupi cu Câmpul-Pânii (Balornir), 20 Iulie 1900. ţământului. Venitul curat este destinat în
albine în grădină. Simcon Sictirea jun., Mar ia Sictirea, preo favorul despărţământului.
Aşadar’ dacă voiţi se ştiţi în mod teasă,- /. Baloiniri, înv., Ludovic a Balomiri.
Capelan în Romos. Duminecă ă fost
sigur, cum va fi timpul, priviţi albinele.
alegerea de capelan în Romos (tractul Orăştiei)
Dacă albinele nu es din stupi, e C E E N O U pe lângă bătrânul preot Vasile Basarabă. Â
semn de ploaie, timpul fie cât de fru ÎN LUMEA M ARE? fost ales cu unanimitatea voturilor fiiul
mos. Dacă din contră, chiar pe un timp d-sale Adam Basarabă, cleric abs.
cât de frumos, albinele se întorc în Asasinarea regelui Italiei.
= Din Motiza (lângă Milano) se vesteşte, Despăgubirea pagubelor pricinuite la
mod brusc, adecă în pâlcuri spre stup,
că o crimă barbară s’a săvîrşit contra regelui manevre. In înţelesul legii de încuartirare,
e semn de furtună.
Umberto. Regele asistase Duminecă pe la 10 trupele militare sunt îndreptăţite a face
In schimb dacă albinele es des-de- ore noaptea la împărţirea premiilor de gim exerciţii şi pe proprietăţi private, fără-ca pro
- dimineaţă, cu toate că timpul e noros, nastici, ear’ când la eşire însoţit de adjutan prietarul ori jitarul să fie în drept a le
e semn că soarele nu va întârzia de a tul seu, marchisul Ponziovaglio, voia să se opri. Se despăgubeşte însă proprietarului
se areta şi că timpul frumos e gata urce în trăsură, un individ necunoscut trase paguba îndurată. Aceasta înse trebue preţuită
trei focu ri de revolver asupra rege îndată după exerciţii şi înştiinţată coman
să apară.
lu i. La prima puşcătură regele sări în sus, dantului de trupe prin jitar. Dacă suma de
Altceva şi mai bun. Albinele au
la a treia puşcătură şi-a dus mâna în drep preţuire e acceptată din ambe părţile, va fi
darul de a prevedea dela începutul tul ihimii, recăzu şi zise: „S’a sfîrşit cu plătită îndată. Dacă nu se poate, ajunge la
toamnei, dacă iarna va fi aspră sau nu. m in e , mi-a nimerit inima*. Asasinul a fost înţelegere, atunci în înţelesul art. XXXIX,
Dacă iarna va fi aspră, albinele arestat; se chiamă Angelo Bressi, de profe din 1895 are se se trimită o comisiune de
închid în mod ermetic urdinişul stupu siune pălărier şi e de 35 ani. A recunoscut preţuire al cărei cuvânt e obligător pentru
imediat tapta şi a spus că e duşmanul insti- ambe părţile. Pentru pagubele făcute de
lui, cu un părete de ceară, lăsând
tuţiunii monarchice. Nu de tinult a venit din soldaţi afară de serviciu, sunt răspunzător
numai o găuricică ce de abia se vede.
America. ei înşişi, şi jitarul are să păşească contra lor
Dimpotrivă, dacă iarna va fi lină, urdi Ministrul president Saracco a plecat întocmai ca faţă cu persoanele civile.
nişul va rămânea deschis. imediat la Monza pentru luarea caşului de
.....Şi apoi, un barometru care-’ţi mparte. Cadavrul regelui va fi transportat la Catedrală în Bucureşti. In Bucureşti e
produce miere, e un lucru care nu se Roma şi va fi aşezat spre odiehnă vecînică gata planul zidirii unei prea frumoase şi mari
în Pantheon. biserici catedrale, ca şi care să nu fie alta
vede în toate zilele.
Moştenitorul de tron Victor Emanuel în ţară, ba să rivaliseze chiar cu cele mai
Cultivaţi stupi cu albine şi vă veţi
împreună cu soţia erau în călătorie, ear’ când pompoase biserici mari din străinătate. Metro-
convinge mai uşor de Cele sus expuse. a primit vestea despre uciderea tatălui seu, polia are deja fonduri adunate spre acest
Vasile Cerolianu. a adresat tninistrului preşedinte următoarea scop, statul va da şi el o sumă inimoasă,