Page 6 - Bunul_Econom_1900_30
P. 6
Pag- 6 ________ BUNUIT ECONOM ..................... ...................Nr. 30
car’ acum sub presidiul Metropolitului-Primat recunoaşterea tatălui lor devin în urmă le Pentru toate acestea este de lipsă să
şi sub presidiul de onoare al Regelui, s’a gitimi. ' i ' i ' :• V. luăm bine seamă, se ferim vitele noastre de
constituit o comisiune pentru a colecta încă a fi în contact cu salcâmii verzi.
banii de lipsă Ia zidirea catedralei. Apelul Recolta grâului în Moldova e foarte
comisiunu e redactat de profesorul Dr. Onciul satisfăcătoare. Cultivătorii au obţinut 18—22 Din Indii vin ştiri îngrozitoare. Foame
şi în curând se va publica. hectolitri la hectar. Căldura din zilele din tea ce a isbucnit acolo în urma unui an râu
urmă deşi e toarte supărătoare pentru public, economic,,, stinge mii de vieţi de cea mai
e foarte folositoare agriculturei şi în special cumplită moarte: de moartea de foamei
Să dllC Săcuii. Camera de comerciu şi
porumbului. Abia după câteva săptămâni se Numai în o singură săptămână trecută au
industrie din M.-Oşorheiu se plânge amar,
că numărul Săcuilor cari iau lumea în cap va simţi lipsa ploilor la porumb. murit în Indii 10.000 de oameni, repuşi de
şi trec în România, creşte pe zi ce merge. boalele căpătate în lipsa hranei, anume de
Poporul a sărăcit cu desăvîrşire şi nu mai Cununie. Ioan Silian şi Sofica Lăzăroiu ciumă, tifus, etc.
poate câştiga aici la noi nici atâta ca să îşi vor serba cununia lor Duminecă în 5 India e una din ţerile cele mai rodi
trăească de azi pe mâne. August n. â. c la orele 4 după amiazi, în, toare, dar’ chivernisi ndu-’şi rău roada anilor
biserica gr.-or. din loc. buni, anume trimiţându-o toată în afară, mai
toată în Anglia, în anii răi piere apoi de
Ridicarea numărului recruţilor. Pla
nurile referitoare la urcarea numărului re Scheletul tainic. Făcându-se în Iaşi, în foame.
cruţilor, împreună cu cele ce privesc lărgirea curtea Institutului Notre-Dame-de-Sion, nişte Iată de ce e bine, ca Jn anii buni
cercurilor armatei, se pregătesc acum. Din săpături, s’a găsit la o adâncime oare-care oamenii să-’şi aducă aminte şi de cei răi ce
aceste planuri unul e deja gata, anume cel un Schelet omenesc. pot urma, să cruţe, să facă grânare şi se
referitor la honvezimea ungară. După acest In locul acesta, ne fiind niciodată nu risipească nici odată tot ce au recoltat.
plan, toate regimentele pedestre de honvezi, cimitir, sau să se fi îngropat vr’odată morţi,
cari până acum au numai 3 batalione, vor face ca acest lucru se fie privit ca misterios, Preţul bucatelor.
avea 4 batalioane, şi astfel întreaga honvezime neputând nimeni se-’i dea o deslegare. 1 k
pedestră se va înmulţi cu 18 batalioane nouă. P iaţa din Haţeg.
Tot în asemenea, proporţiune se proectează Salcâmul (acaţul) e arbore otră — la 30 Iulie ,1900,. —
şi desvoltarea armatei comune. vitor. Arborele „acacia11 numit popular sal Grâu frumos, ferd. de 20 1. cu . 1-50- -- cr.
câm, ce împodobeşte- grădinile şi curţile
Săcară, ferdela cu . . . . . L20- --- cr.
Părăsirea patriei. După datele statistice noastre şi la umbra căruia cu drag ne Orz ferdela cu . . . . . . . --- cr.
mai nouă, în luna trecută s’au dat paşapoarte răcorim, a fost socotit nmlt timp eu totul Ovăs, ferdela de 30 litre cu . .■ .--- ■--•80 cr.
pentru trecerea în străinătate în comitatul nevinovat şi chiar ca o hrană pentru unele Cucuruz, ferdela de 20 litre cu . 1-50 - --- cr.
Fasolea, ferdela de 20 litre cu . 1 1 0 -
_•--- cr.
Abauj-Torna 564, în a Şaroşului 794, în animale; ba încă, frunzele lui tocate şi ames Cartofi (grumpene)noue ferdela CU --■--■50 cr..
al Zemplinului 637, în al Scepuşului 329, în tecate cu mălai sau tărîţe servesc de hrană Vin nou, litrul cu . . . . . .3 0 --•50 cr.
al Ungului 586. Adăugând şi paşapoartele la ţară la unele pasări. Mere ferdela cu . . . . , . -*-- cr.
date în celelalte comitate ale Ungariei nor Acest arbore însă, în urma mai multor Nuci, ferd. cu . . . . . . . • ■ • “*"■ -- cr.
dice, numărul total al lor întro singură cercetări s’a aflat că este un arbore otrăvitor Carne de vită, 1 lclgram cu . -■44 cr.
-•48 cr.
> porc, »
cu . .
»
».
lună se urcă la 8314. pentru cai cari căzend jertfă, fură atribuite Slăină proaspetă 1 kl. cu . . . -■60 cr.
pe nedrept alte cause, până când adevărul » svâritată » » cu . . . . . —-70 cr.
La expoziţia din Paris productele Româ fu dat la lumină. Brânza, nouă 1 kl. cu . . . . . . —-•50 cr.
niei au obţinut frumoase distincţiuni, fiind Iată cum s’a întâmplat cu descoperirea Brânză în burduf cu . . . . . -•50 crv
clasate în cele dintâi rînduri între productele însuşirii otrăvitoare a salcâmului. Ouă, 7 cu . . . . . . . . . . 10 cr.
Pui de găină părech. a cu . . . 4 0 --■60 cr.
tuturor terilor. Dintre produsele româneşti, Un regiment făcuse manevre câte-va
cerealele (bucatele) au fost clasate întâi, vinu zile, şi după o noapte petrecută îotr’un sat,
P iaţa din B istriţa.
rile al doilea, obţinând marele premiu, apoi eşcadronul a plecat des-de-dimineâţă. La
— la 24 Iulie ts. n.1900. —
minele, sarea, petroleul. Pădurile satului dease- plecare toţi caii erau bine; după un interval
menea au obţinut marele premiu. Dintre 333 oare-care, unul cade mort pe drum, apoi un Grâu frumos, fer. de 20 lit. . fl. 1T5
Săcară ferdela cu . . . . . . fl. —•72
exposanţi de bucate din România au fost al doilea, al treilea şi în fine muriră 6 cai
Orz, ferdela c u ................. . fl. —•75
premiaţi 307. Juriul examinător li-a acordat ear’ pe dată ce mureau făceau o spumă
Ovăs, ferdela de 20 litre cu . . fl. —•55
9 menţiuni de onoare, 6 mari premii, 80 mare la gură. După multe cercetări asupra Cucuruz, ferdela de 20 litre . . fl. —•92
medalii de aur, 129 de argint şi 83 de bronz. nutreţului care era de excelentă calitate, nu Fasolea, ferdela » » » . fl. —•75
Domeniile Coroanei au obţinut media 19 s’a putut alia nimic. A trebuit însă ca o Grumpile noauă fer. de 20 1. . fl. —•55
Vin nou, litrul c u ................. . fl- --.*---
pentru agricultură. Un singur Francez produ descoperire anterioară se intervină. Un domn
Mere, ferdela de 20 litre . . . fl. --•.--
cător de vinuri a obţinut media 20, cea avusese un cas asemenea cu cele sus sem
Nuci, ferdela de 20 litre . . . fl. 1-—
mai mare. nalate. Venind dela ţâră în oraş, cu 4 cai Carne de vită 1 kl. . . . . . fl. —•40
» înhămaţi la trăsură, s’a oprit în drumul seu » » porc 1 kl. . . . . . fl. — '45
Nouă societate -comercială românească la o gazdă într’un Sat, spre a poposi noaptea. Slănină proaspetă 1 kl, cu . . fl. —■ 45
Slănină svântată 1 klgrm cu . fl. —■70
pe acţiuni. La 1 Iulie a. c. s’a constituit în Vizitiul a deosebit doi cai de ceialalţi, prin-
Brânza nouă 1 kl. . . . . . . fl. —■40
Satul nou. sub presidiul părintelui Ioanichie tr’o stănoagă formată dintr’o prăjină de sal
„ în burduf cu . . . / . fl. —•48
Neagoe din Petrovoselo o societate co câm, a cărui coaje era încă verde. In timpul Ouă, 8 cu . . . . . . . . . fl. —T0
mercială pentru cereale sub numele „Ceres'\ nopţii cei doi cai roaseră coaja lemnului de Pui de găină părechea cu . fl. 50-70
Fondatorii sunt: Triton Miclea, protOpresbiter; salcâm. A doua zi ei muriră, având spume
Petru Tisu, advocat; Petre Stoica, funcţionar multe Ia gură. - ...
de bancă şi loan Gaşpar, învăţător. Direc După oare-care explicaţii .între această F e l u r i t e P o v e ţ e
ţiunea. din urmă păţanie şi colonelul sus menţio
natului escadron, s’a aflat că caii regimentu Virtuţile petrolului.
Religia copiilor nelegiuiţi. Mânecând lui, care muriseră, au fost ros şi ei coaja Petrolul este cel mai bun leac contra
din un cas concret, ministrul de interne a unor salcâmi ce era în apropiere de ei. Apoi, insectelor, asemenea şi acelora care atacă
decretat, că copiii nelegiuiţi, dacă părinţii după aceste fapte, cercetându-se chimiceşte, plantele cât şi părăsiţilor la dobitoacele în
le sunt dş confesiuni diferite, au să urmeze s’a găsit că coaja salcâmilor cuprinde o general. Dar’ din causa marelui său efect, nu
confesiunea mamei lor, chiar şi dacă prin otravă foarte violentă. trebue se-’l întrebuinţăm de cât cu cumpăt-
