Page 1 - Bunul_Econom_1900_31
P. 1
Anul I Orăştie, 29 Iulie v. (11 Aug, n.) 1900 Nr. 31
Bunul Econom
A B O N A M E N T E : ■ O R G A N U L I N S E R T I U N I :
Reuniunii economice în Orăştie" |! se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) ||
Petltru R o m â n i a 15 franci. I A p a re în fiecare Săm bătă ’ Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
Dare ele seamă despre ţerii 20 şcoale de pomi, pentru a creşte şi orzul şi ovăsul, în foarte multe părţi, a
altoi nobili, potriviţi trebuinţelor pieţei. răsplătit cu mult mai slab pe economi, de
lucrările ministrului pentru agricultură. Din acestea şcoale s’au vendut ~în cât dacă nu le pârleau aceste călduri. Au
perdut toate şi în bunătate şi în cătăţime
IV. anul trecut 84.623 altoi nobili, ear’ gra
(belşug). Din ştirile raportorilor economici
Pomărit şi legumărit. tuit s’au împărţit la preoţi, învăţători şi reese, că peste tot roada anului de faţă, a
După conscrierea oficioasă publi ţărani 141.504 altoi, ear’ dealungul dat mai puţin şi decât se aştepta, deşi se
cată de minister, Ungaria are în pre- drumurilor ţerii s’au sădit în acest an aştepta se fie numai mijlocie.
sent cam 60 milioane de pomi rodi 31.000 altoi. Grâul, de toamnă şi de primăvară, să-
tori, dintre cari jumetate sunt pruni. Tot din acestea şcoale s’au împăr mănat tot cam pe aceeaşi întindere ca anul
trecut, a dat anul trecut 38% milioane măji
Pentru-ca pomăritul se formeze un ţit gratuit 1,111.920 pădureţi şi 102.650 metrice, dar’ ăstan abia dă 361/a mii., deci
isvor de venit corespunzător, este de mlădiţe de altoit. cu doue milioane măji metrice mai puţin,
lipsă a înmulţi aceşti pomi barem de Pentru promovarea grădinăritului ear’ în ce priveşte bunătatea, încă cu 15—20%
zece-ori şi este de lipsă a cultiva ministrul a dat ajutoare însemnate mai slab ca anul rrecut, (mai uşor, mai pălit).
soiuri puţine, dar’ căutate în piaţă. reuniunilor de grădinărit din Ungaria Secară a fost sămănată pe mai puţină
şi Ardeal, pentru-ca acestea să procure întindere ca în alţi ani, şi şi câtă s’a sămă-
Pentru a conduce pomăritul ţerii
săminţe bune de legume şi să le îm nat, a adus mari desamăgiri economilor, atât
în direcţia recerută, s’a format în mi ca bunătate cât şi ca cătăţime. întreagă roada
partă gratuit la membrii sei.
nister o secţie anume pentru aceste secărei se poate numi abia o mijlocie slabă.
Resultatele ajunse sunt mulţumi
treburi, în fruntea căreia este pus ins De tot vor fi doar’ 10% milioane măji m.
pectorul general pentru pomăritul din toare, pentru-că în multe locuri, n\ai de săcară, faţă de 12 mii. de anul trecut.
ţearâ, care are la disposiţia sa 2 co ales în apropierea oraşelor, se produc Ba nădejdile legate de secări, sunt la sfirşi-
legume multe şi bune. tul lui Iulie, cu 80.000 măji m. mai slabe
misari, 2 inspectori şi 2 învăţători am
Ce desvoltare frumoasă a luat cul decum erau Ia mijlocul lunei.
bulanţi, pentru serviciul extern. Aceste
tivarea legumelor în unele părţi se Orzul de toamnă încă a dat napoi în
organe au visitat în anul trecut 114 prea multe locuri. Va da cam 6'3 măji m.
vede şi de acolo, că singur dela Neo-
comune, unde au dat învăţăturile de de jugăr, de tot cam 113 milioane măji faţă
planta s’au expedat în anul trecut la
lipsă şi au ţinut 56 prelegeri, la cari de 13‘41 mii. de anul trecut, deci şi aici o
Berlin şi Breslau 20 vagoane de grum-
au luat parte 1287 ascultători. scădere mare. In părţile muntoase orzoaicele
pile şi fasole verde. Noi Românii şi în erau (la fineă Iulie) în secerare, mai »Ia
Pentru cultivarea grădinarilor sta
această privinţă stăm rău de tot, cu ţară* în îmblătire. Cea mai dureroasă desamă-
tul susţine mai multe scoale, anume:
noscut fiind, că ţăranii noştri decum se gire în orzuri au avut-o mai mai ales în ţi
Şcoala superioară din Budapesta, nuturile unde puneau mult orz pentru pro
aibă legume de vendut, ei de regulă
primeşte elevi cari au absolvat 4 clase ducţia de bere.
cumpără pe bani multe din legumele
gimnasiale şi în cursurile sale de 3 Ovesul n’a avut nici el soarte mai
ce le trebuesc la traiul zilnic. .
ani îi creşte de grădinari, provăzuţi cu bună. A fost pârlit şi el rău de focul de Iu
Cultivarea grădinilor sale, trebue lie, dar’ l’au stricat tare şi furtunile, icî-colo
cunoştinţele practice şi teoretice de lipsă.
să-l preocupe în viitor şi pe ţăranul grindina, aşa că roada lui în ţară se poate
In Turda, Lo'cse, Bocsko şi H.-M.- nostru, spre binele seu! socoti în parte mijlocie, în parte slabă mij
Vasârhely primeşte ţărani, cari în de locie. Va da puţin peste 6 măji de jugăr,
(Continuarea urmează).
curs de un an, se instrueazâ în toate de tot 10 26 milioape m. m. faţă de 1P79
lucrurile de grădinărit. D r. I o a n M ihu milioane m. m. din anul trecut.
'Cucuruzul a fost şi el împedecat în
Ear’ pentru instruirea învăţătorilor
desvoltarea sa şi în formarea boambei, prin
dela şcoalele poporale în treburile gră Roada câmpurilor. prea arzetoarea uscăciune. Pe alocurea a
dinăritului, ministrul şi în anul trecut avut de urmare sbîrcirea şi uscarea frunzelor.
a ţinut cursuri anume în diferite părţi Ploile parţiale căzute cătră capătul lunii pe
Dările de seamă sosite din toate păr
ale ţerii, la cari au luat parte 80 în ţile ţerii la ministeriul de agricultură, dela icî-colea, au mai înviorat cucuruzul, dar’ o
văţători. raportorii economici, arată că starea sămă- roadă bună să poate nădăjdui numai dacă
timpul îi va fi priincios macar de-aci încolo.
Tot pentru a lăţi cunoştinţele de turilor a fost următoarea în cea din urmă
lipsă în ale pomăritului şi grădinăritului treime (20—31) a lunei Iulie. Grumpenele (grumpilele, baraboii) au dat
Căldurile arzătoare din ultimele 10 zile tot nădejdi bune, dar’ uscăciunea timpului
ministrul edă o foaie specială cu nu
ale lunii, au tăcut mari pagube. Toate spi- de care vorbim, apoi ivirea de felurite in
mele »Gyiim6lcs kertăsz«, care are 11
coasele şi aşa zicând peste întreagă, ţeara, au secte (goange) stricăcioase lor, putrejunea
mii de cetitori. suferit din pricina acestor călduri nesămuite, şi peronospora, — toate laolaltă pe multe
Statul susţine în diferite părţi ale şi anume aşa de mult, că şi grâul, şi săcara locuri au făcut pustiiri în grumpene. Ploi